Ca gusturile nu se discuta este un fapt ce nu mai are nevoie sa fie demonstrat. Iar pe lumea asta exista, si in materie culinara, vorba proverbului, „cate bordeie, atatea obiceiuri”. Meniuri pe care unii le-ar plati in aur li se par altora dezgustatoare, iar mancaruri ce unora le intorc stomacul pe dos sunt apreciate ca veritabile delicatese, pe la alte case... Printre preparatele considerate „imposibile” de catre majoritatea oamenilor se numara insectele. Creaturi despre care ecologistii, vegetarienii si chiar oamenii de stiinta sustin insa ca vor face parte din meniul nostru nu peste multa vreme...

La ora actuala, tot mai multi nutritionisti si savanti avertizeaza asupra pericolului reprezentat de produsele alimentare modificate genetic, ca si in privinta efectelor devastatoare pe care cresterea septelului le-ar putea avea asupra mediului. Care ar fi solutia, intr-o perioada de timp cand  suprafetele agricole cultivate sunt tot mai reduse, in conditiile incalzirii globale si a desertificarii?

Entomofagia salveaza omenirea?

Sa consumam insecte, spun, entuziasti, unii excentrici. Iar nutritionistii sunt nevoiti sa le cam dea dreptate, chiar daca o fac cu jumatate de gura...  „Este cert ca omul primitiv consuma insecte. Obiceiul s-a perpetuat, in unele culturi, pana in zilele noastre. Si daca occidentalii stramba din nas in aceasta privinta, populatii intregi din Asia, America de Sud, Africa, Australia, degusta cu placere furnici, gandaci, rame, omizi sau lacuste.

La o analiza atenta, oricine poate vedea ca aceste insecte au calitati nutritive remarcabile si atunci, de ce sa nu le consumam?”, spune David Gracer, conducatorul unui grup din New York, intitulat „Gastronautii”. Membrii grupului sunt mari amatori de degustari de insecte, preparate dupa retete exotice si sustin ca ganganiile din farfurie le ofera o vitalitate si o stare de sanatate de invidiat.

„Poate ca unora li se par scarboase aceste insecte, dar oamenii trebuie sa stie ca ele sunt mult mai benefice pentru organism decat multe preparate si produse alimentare consumate pe scara larga in zilele noastre, al caror potential cancerigen a fost dovedit. Asta desi insectele au mai putine proteine decat carnea – 100 grame de lacuste prajite contin 20 grame de proteine, in vreme ce aceeasi cantitate de carne de vita contine 27 grame de proteine”, explica nutritionistul american Barry Popkin, de la Universitatea North Carolina.

Solutia „insecte pentru hrana” sau entomofagia este privita si de catre oamenii de stiinta din cadrul Organizatiei Natiunilor Unite drept o posibila modalitate de reducere a poluarii globale. Un raport ONU din anul 2006 identifica sectorul zootehnic, una dintre principalele resurse de hrana pentru om, ca fiind al doilea factor responsabil de degradarea mediului, responsabil de 18% dintre emisiile de gaze de sera. Or, in conditiile in care estimarile sugereaza ca in anul 2050, productia mondiala de carne va ajunge la 465 milioane tone, adica dublu fata de 2000, se pare ca ne indreptam spre o veritabila catastrofa ecologica.

„Insectele sunt niste surse de elemente nutritive esentiale, de care omul ar trebui sa profite, cu atat mai mult cu cat numarul este imens. La ora actuala se mananca aproape 1400 de specii de insecte. Lacustele contin o treime din grasimea care se gaseste in carnea de vaca, desi au aceeasi valoare nutritiva. Omizile prajite, pe care le consuma populatiile din centrul Africii contin pana la 28% proteine.

Unii gandaci de apa au de patru ori mai mult fier decat carnea de vita iar unele specii de furnici din Australia ajung sa contina pana la 60% proteine, fiind folosite ca principala sursa de hrana de catre populatia aborigena. In plus, sa luam in considerare si consumul de hrana – insectele au necesitati incomparabil mai mici decat ale animalelor. De pilda, este nevoie de peste 2000 litri de apa pentru producerea unei jumatati de kilogram de carne, adica atat cat intra intr-un hamburger mare. Or, din aceeasi cantitate de apa s-ar putea dezvolta miliarde de insecte, care ar genera o cantitate de substante nutritive de cateva sute de ori mai mare”, sustine David Gracer.

Autor: GABRIEL TUDOR - Revista Magazin