Cu salariile reduse, dãrile mãrite si cu sabia somajului atârnând deasupra capului, românii au intrat într-o toamnã a deznãdejdii. Mãsurile de austeritate par sã nu se mai termine, în timp ce presedintele Traian Bãsescu ne spune sã nu ne mai vãitãm cã  doar la televizor este crizã! N-ar fi rãu sã fie asa, însã povara ei atârnã tot mai greu în spatele românilor.

Guvernantii au motivat tãierile de salarii si pensii, consfintite de Legea 118/2010, prin conditiile financiare care „s-au dovedit a fi mai dificile decât s-a anticipat initial”, conturând imaginea unei „crize economice profunde, care poate pune în pericol stabilitatea economicã a României si, prin aceasta, ordinea publicã si siguranta nationalã”. O asemenea situatie ar putea fi consideratã ca una de fortã majorã - un eveniment irezistibil si imprevizibil, neimputabil debitorului, care-l pune în imposibilitatea de a-si executa obligatia. Mergând pe linia bunului simt, ar fi normal ca si oamenii ajunsi în sapã de lemn sã aibã dreptul sã ridice din umeri si sã spunã cã nu-si mai pot plãti dãrile la bãnci, facturile la utilitãti sau impozitele. Dar în cazul românului de rând, lucrurile devin deodatã mai complicate.

Cã sunt destui români cãrora criza le-a dat peste cap viata o recunosc si mai-marii bãncilor. „Foarte multi clienti se confruntã cu dificultãti la plata ratelor. Având în vedere realitãtile cu care se confruntã multi angajati din mediul bugetar sau privat, am fost deschisi si am chemat clientii la bancã, sã gãseascã solutii împreunã cu consilierii. Se discutã variante de reesalonare, precum prelungirea perioadei de credit sau acordarea unei perioade de gratie la principal sau la dobândã, pentru sase, nouã sau 12 luni. Oamenii justificã situatia cu documente si unii sunt si la a doua reesalonare. Trebuie însã sã fie receptivi, sã vinã la bancã din timp, nu când se ajunge la situatii limitã”, ne-a spus dna Eugenia Dãscãlescu, directorul sucursalei iesene a BRD. Potrivit d-sale, nimeni nu a invocat forta majorã în relatia cu banca. „Totusi, nu este un cataclism. Pânã la urmã, sunt si persoane care plãtesc ratele, mai ales cele care nu s-au îndatorat excesiv”, a adãugat dna Dãscãlescu.

Specialistii în drept spun cã argumentul valabil pentru stat ar trebui sã functioneze si pentru cetãtenii sãi. „Nu este normal ca un om sã plãteascã aceleasi rate ca acum doi ani, în conditiile în care lui i-au fost diminuate veniturile si nu mai are aceiasi bani. În situatiile neimputabile cetãtenilor, statul ar trebui sã reamenajeze clauzele contractuale de la bãnci. E imoral ca bãncile sã nu sufere efectele crizei. Acelasi principiu poate fi valabil si în cazul contractelor cu furnizorii de utilitãti. Avem în vedere initierea unui act normativ în acest sens”, a arãtat judecãtorul Mona Pivniceru, presedintele AMR.

Numai cã de la teorie la practicã e o distantã mare. „Din punct de vedere moral, este o întrebare pertinentã. Legal însã, nu existã acum posibilitatea sã se invoce de cãtre români forta majorã când au de plãtit dãri sau rate. Asa ar fi fost normal, odatã ce existã egalitatea în drepturi. Din pãcate, acest principiu constitutional nu se referã la persoanele juridice, ci doar la cele fizice, asa încât apare o anumitã inechitate socialã. Nu am avut însã sesizãri pe aceastã temã, ci doar privind esalonarea unor diferente salariale datorate de Guvern”, ne-a declarat Bogdan Buliga, expert la biroului din Iasi al Avocatului Poporului.

Ce le rãmâne de fãcut românilor afectati de crizã? „Mãsurile astea luate de Guvern, pe gândite sau pe negândite, în mod clar prejudiciazã pe toatã lumea. Trebuie vãzut cine se face culpabil de ele, campaniile electorale când se fac promisiuni sau alte lucruri pe care le bãnuim cu totii, scurgerile de bani în alte directii. Ei nu s-au gândit cã pun oamenii în situatia sã iasã în stradã? Ar trebui sã fie un început si sã se deschidã procese, creând astfel un precedent prin hotãrâri care sã ajute întregii comunitãti”, considerã avocatul Adrian Mogos, prodecanul Baroului Iasi.

sansele de succes ale unei asemenea actiuni în justitie rãmân deocamdatã greu de stabilit. „Se poate deschide un astfel de proces, însã nimeni nu poate spune care va fi solutia instantei”, ne-a declarat dna Cristina Vâlcu, purtãtorul de cuvânt al Judecãtoriei.

N-ar fi prima si nici ultima oarã când actiunile guvernantilor ar genera procese. De multe ori, mãsurile de reduceri salariale au fost anulate de cãtre magistrati, numai cã statul e mai iertãtor cu sine decât cu cei pe care ar trebui sã-i ajute. Plata diferentelor salariale câstigate în instantã a fost amânatã ani întregi, TVA sau alte sume datorate firmelor au fost convenabil „uitate” pânã la Sfântul Asteaptã, dar autoritãtile nu mai stiu cum sã strângã în chingi contribuabilii, pentru a le scoate din portofel si ultimul gologan. Cã doar ce-i alb pentru dulãi e negru pentru cãtei, nu?

Sursa: Evenimentul.ro; Autor: Stefana Czeller