Un nou documentar, lansat liber în data de 28.02.2011, de MontanaPBS, un post de televiziune non-profit, sustinut prin subventii publice, Clearing the Smoke - The Science of Cannabis, opera corespondentului special al postului, Anna Rau, investighează stiinta din spatele controversatei plante, dezvăluind modul cum canabisul actionează în creier si în organism, în moduri evident benefice din punct de vedere medical, putând trata simptome ca greata sau durerea sau chiar boli grave, ca epilepsia si cancerul, incluzând interviuri cu pacienti si doctori, cercetători si sceptici, detaliind potentialul acestei plante minunate.

Prin două alte documentare, traduse si postate anterior pe blog, What If Cannabis Cured Cancer si Manifesting the Mind am mai abordat această problemă spinoasă, încercând, printre altele, să argumentez stiintific potentialul medical al canabisului, în timp ce detractorii lui din SUA, care au initiat războiul în 1937, prin Harry Anslinger, ginerele lui Andrew J. Mellon si, deci, reprezentant al ocultei financiare mondiale, se bazează în exclusivitate pe propagandă si afirmatii nedocumentate, ignorând până si deciziile legale din 16 state americane, care permit utilizarea medicală a marijuanei, în contradictie cu legislatia federală (desi SUA a derulat un program federal ascuns de utilizare medicală a plantei) si chiar decizia judecătorului administrativ al DEA, Francis L. Young.

Principalul instrument de propagandă, ce a impus stigmatul social asociat marijuanei, este un film comandat de guvern, Reefer Madness, din 1936, în regia francezului Louis Gasnier, intrat în arhiva filmelor clasice si având în distributie actori practic necunoscuti, refolosit ca "argument" în timpul campaniei anti marijuana din anii '70.

Ceea ce se ignoră convenabil este caracterul pur fictional al acestui film de duzină, pe care Gasnier a acceptat să-l regizeze ca pe un compromis, într-un moment în care decăzuse puternic în carieră, după succesul avut cu micile filme ce îl aveau ca protagonist pe comicul Max Linder.

Fiindcă s-a tot vorbit de anexa I la legea "Comprehensive Drug Abuse Prevention and Control Act of 1970", promulgată de unul dintre cei mai corupti si violenti presedinti americani, Richard Nixon, promotorul "marelui război contra cancerului", purtat exclusiv pe cale chimică, este momentul să aflăm si motivele enuntate ale clasificării drept drog de mare risc:

a. Drogul sau substanta prezintă mare risc de abuz.

b. Drogul sau substanta nu are o utilizare medicală acceptată curent în Statele Unite.

c. Drogul sau substanta nu este considerată ca fiind sigură să fie folosită sub supervizare medicală.

Haideti să vedem, în contrapartidă, ce stă scris în decizia luată în problema petitiei de reclasificare a canabisului de către DEA, din data de 6 septembrie 1988, în care judecătorul Francis L. Young enunta argumentele favorabile marijuanei (care este denumită ca atare si nu canabis) si le voi expune în totalitate, ca să puteti constata si singuri cât de argumentate stiintific sunt deciziile DEA si cât de ipocrite sunt, de fapt, deciziile guvernelor de interdictie a uzului de marijuana:

"În privinta existentei "sigurantei în uzul marijuanei sub supervizare medicală", dosarul prezintă următoarele fapte ca fiind necontroversate:

(...) 4. Aproape toate leacurile au efecte toxice, potential letale. Dar marijuana nu este o asemenea substantă. Nu există nici o înregistrare, în întreaga literatură medicală, care să descrie un deces dovedit, documentat si indus de canabis.

5. Aceasta este o declaratie remarcabilă. În primul rând, înregistrările privind marijuana acoperă peste 5.000 de ani de experientă umană. În al doilea rând, marijuana este folosită zilnic, actualmente, de un număr enorm de mare de oameni din întreaga lume. Estimările sugerează că 20-50 de milioane de americani, în mod cotidian, chiar dacă e ilegal, fumează marijuana fără beneficiile unei supervizări medicale directe. Totusi, în pofida acestei lungi istorii a unui număr extraordinar de mare de fumători, în societate, nu există rapoarte medicale credibile, care să sugereze că uzul de marijuana a cauzat măcar un singur deces.

6. Prin contrast, aspirina, un leac comun distribuit fără retetă, provoacă sute de decese anual.

7. Drogurile folosite în medicină primesc, în mod curent, o clasificare numită LD-50. Această clasificare arată la ce dozaj, 50% dintre animalele de test, care au primit drogul, vor muri ca urmare a toxicitătii induse de drog. Un număr mare de cercetători au încercat să determine valoarea LD-50 pe animale de test, fără vreun succes. Simplu spus, cercetătorii au fost incapabili să le dea animalelor suficientă marijuana pentru a le induce decesul.

8. În prezent, LD-50 este doar estimată în jurul valorii de 1:20.000 sau 1:40.000. În termeni profani, aceasta înseamnă că pentru a induce moartea unui fumător de marijuana, acesta ar trebui să consume de 20.000 la 40.000 de ori cantitatea de marijuana continută de o singură tigară. Tigările furnizate de NIDA (National Institute on Drug Abuse) cântăresc aproximativ 9 grame. Un fumător ar trebui să consume 680 de kilograme de marijuana, în interval de 15 minute, pentru a induce un răspuns letal.

9. În termeni practici, marijuana nu poate induce un răspuns letal ca urmare a toxicitătii drogului.

10. O altă modalitate medicală comună, de a determina siguranta unui drog, este denumită ratia terapeutică. Această ratie se defineste ca diferenta dintre doza terapeutică eficientă si o doză care ar fi capabilă să inducă efecte adverse.

11. Un produs comun, eliberat fără prescriptie, ca aspirina, are o ratie terapeutică de 1:20. Două aspirine reprezintă doza recomandată pentru un pacient adult. De 20 de ori această doză, 40 de aspirine adică, pot cauza reactii letale la unii pacienti si mai mult ca sigur că vor provoca răniri considerabile ale sistemului digestiv, inclusiv hemoragii interne intense.

12. Ratia terapeutică pentru drogurile pe retetă este de circa 1:10 sau mai scăzută. Valium, un drog prescris uzual pe retetă, poate provoca daune biologice serioase dacă pacientii consumă de 10 ori doza terapeutică (recomandată).

13. Există, desigur, droguri pe retetă, care au ratii terapeutice mult mai scăzute. Multe dintre drogurile folosite în tratamentul pacientilor cu cancer, glaucom si scleroză multiplă, de exemplu, sunt privite ca toxine extrem de otrăvitoare, cu ratii terapeutice aflate mult sub valoarea de 1:1,5. Aceste droguri au, de asemenea, o clasificare LD-50 foarte mică si pot conduce la reactii toxice sau chiar letale, dacă sunt folosite necorespunzător.

14. Prin contrast, ratia terapeutică a marijuanei, la fel ca si clasificarea LD-50, este imposibil de cuantificat, fiindcă este extrem de ridicată.

15. În termeni strict medicali, marijuana este, de departe, mai sigură decât multe alimente pe care le consumăm uzual. De exemplu, este imposibil să mănânci suficientă marijuana pentru a induce decesul.

16. Marijuana, în formele sale naturale, este una dintre cele mai sigure substante terapeutice active, cunoscute de om. Indiferent de metoda aleasă de analiză, marijuana poate fi utilizată în sigurantă în cadrul unui tratament supervizat medical."

Doctorul Eric Voth de la Institute on Global Drug Policy, aflăm din acest film că a fost una dintre principalele "eminente cenusii" din spatele campaniei moderne anti marijuana, fiind considerat o autoritate mondială în acest domeniu, în calitate de consilier al celor mai malefici si războinici presedinti americani: Reagan, cuplul Bush si Clinton.

Ce anume sustine, înfocat, ipochimenul?

Că marijuana, în totalitate, este o plantă inutilă si periculoasă, tocmai fiindcă are prea multe substante chimice în compozitie (488, dintre care 66 canabinoizi), singura sa utilizare eficientă fiind dată de extragerea individuală a canabinoizilor, de către companiile farmaceutice, fireste si nu de orice profan în propria-i bucătărie si vinderea acestor canabinoizi la preturi cât mai obscene posibile, sub formă de pastile ca Marinol si Dronabinol, a căror valoare de stradă este de 5$ pastila de 250 mg.

Individul sustine neargumentat, ignorând statisticile, că marijuana accentuează cazurile de schizofrenie si este incapabil să inventeze un efect secundar al marijuanei, mai periculos decât... euforia.

Haideti să enuntăm, pentru comparatie, efectele secundare (de fapt primare, în absenta unei vindecări efective a pacientului) ale unui "drog minune" produs de Pfizer, amintit si în film, Zoloft sau sertralina, care functionează ca inhibitor de serotonină si care nu este considerat deloc ca dăunător de către DEA, FDA sau vreun guru medicamentos, ca Eric Voth:

a. efecte secundare minore: anxietate (pe care se chinuie, de fapt, s-o trateze), constipatie, scăderea dorintei sexuale, diaree, ameteli, somnolentă, uscăciunea gurii, transpiratie crescută, pierderea poftei de mâncare, greată, nervozitate, stomac deranjat, oboseală, tulburări de somn, vărsături, scădere în greutate;

...si dacă nu v-ati plictisit, cumva, să trecem si la ceva mai serios:

b. efecte secundare majore: reactii alergice severe (eruptie cutanată, urticarie, mâncărimi, dificultăti de respiratie, senzatie de apăsare în piept, umflarea gurii, fetei, buzelor, limbii), comportament bizar, scaune negre sau cu sânge, dureri toracice, confuzie, control scăzut al vezicii urinare, incapacitate de concentrare, coordonare redusă, reflexe exagerate, lesin, emotii rapide sau neregulate, febră, halucinatii, pierderea memoriei, agitatie, atacuri de panică, agresivitate, impulsivitate, iritabilitate, ostilitate, senzatie exagerată de bine, neliniste, sunete persistente sau severe în urechi, erectie persistenta, dureroasă, convulsii, anxietate severă sau persistentă sau insomnii, dureri de cap severe sau persistente, dureri de stomac, gânduri de sinucidere sau tentative, tremor, vânătăi sau hemoragii, reactii psihice neobisnuite sau severe sau modificări ale dispozitiei, slăbiciune neobisnuită, tulburări de vedere, agravarea depresiei.

Trebuie să recunosc că nu m-am putut lipsi de plăcerea de a le enunta pe toate, fiindcă numai moartea subită mai lipseste din lista de mai sus, a efectelor "benefice" ale unui drog prescris si administrat sub "supervizare medicală competentă", de către indivizi în halate albe, care te conving, definitiv, că anumite tări orientale nu au gresit deloc, când au definit această culoare ca având semnificatie funerară.

Ce au reusit până la urmă, în problema canabinoizilor, să obtină DEA si FDA, care se laudă că există numai pentru siguranta cetăteanului?

Pastila de tetrahidrocanabinol THC sintetic (Marinol sau Dronabinol) a intrat deja în statisticile FDA, ca fiind responsabilă de 4 dintre cele 11.687 de decese provocate de numai 17 dintre "drogurile sigure" aprobate de această institutie, în perioada 1 ianuarie 1997 si 30 iunie 2005.

Ca nefumător, administrarea marijuanei prin fumat mi se pare o metodă destul de dură, recunosc, dar nici măcar acest fapt nu poate constitui un argument defavorabil plantei, fiindcă aceasta poate fi si ingerată, asa cum a demonstrat canadianul Rick Simpson în filmul Run From The Cure, sub forma unui ulei extrem de dens, ce are aceleasi efecte generale benefice ca si fumatul în sine.

Îmi pare rău pentru un partizan obiectiv si documentat ca doctorul Lester Grinspoon, deoarece, la fel ca si prietenul său apropiat, savantul Carl Sagan, care recunostea că este consumator de marijuana, este posibil să nu mai apuce să vadă apusul unei legislatii atât de ipocrite si abuzive, impusă insidios în formă financiară, initial, împotriva căreia a militat aproape 40 de ani, dar rămân convins că cercetări complexe derulate de colective ca cel al doctorului Prakash Nagarkatti, care confirmă mecanismele de actiune celulară descrise de Bruce Lipton, vor documenta incontestabil capacitatea generică de vindecare a canabisului, tocmai prin actiunea sa infinit de complexă, la nivelul receptorilor CB1, prezenti în toate organele corporale majore si, mai ales, la nivelul receptorilor CB2, prezenti în celulele sistemului imunitar.

În concluzie, marijuana rămâne o plantă extrem de periculoasă, dar numai pentru veniturile companiilor farmaceutice si ale slugoilor lor politici si lăsând la o parte imposibilitatea reproducerii pe cale sintetică a oricărei substante generate de uzina vie a unei plante, efectele pozitive documentate ale canabisului se datorează nu atât componentelor sale individuale, ci tocmai combinatiei halucinante de 488 de substante, pe care stiinta actuală a fost incapabilă să le descifreze, încă, aflate în strânsă corelatie cu sistemul endocanabinoid uman.

"40 de milioane de americani au fumat marijuana. Singurii cărora nu le-a plăcut sunt judecătorul Ginsberg, Clarence Thomas si Bill Clinton." - Jay Leno

Sursa: Matt aka Dezvaluiri Antiiluzii, prin intermediul blogului sau http://www.antiiluzii.blogspot.com