Īntr-un interviu pentru emisiunea "Pasasport diplomatic", John Perkins povesteste cāt de simplu este să corupi un guvern si să īl faci să īti execute ordinele.
Munca dumneavoastră a fost cea de asasin economic. Cum ati fost recrutat pentru acest post?
Eram īncă la facultate si un bun prieten al socrului meu era foarte sus-pus īn Agentia Natională de Securitate a SUA si m-a ajutat să fiu chemat la teste printre care detectorul de minciuni, teste de personalitate, si au ajuns la concluzia că as fi un bun asasin economic. Apoi am lucrat ca voluntar timp de 3 ani, credeam că va fi bine să merg īn alte tări, să trăiesc īn pădurile amazoniene, să īnvăt tehnici de supravietuire, alte limbi, si după ce am terminat munca de voluntar, m-au contactat din nou si m-au recrutat.
Ce vārstă aveati la momentul acela?
Să vedem, cred că aveam īn jur de 25 de ani, aproape 26.
Si toate acestea păreau ceva romantic, ca īn filmele cu James Bond.
Nu numai asta, dar tatăl meu era īnvătător īntr-o scoală primară. Nu cāstiga mult ca īnvătător, dar aveam printre colegii de clasă băieti din familii foarte bogate, din New York, Argentina, Romānia, Paris, si īntotdeauna povesteau lucruri romantice despre unde trăiau īnainte, cāt de multi bani aveau, masini... si eram foarte invidios. Si īmi doream dintotdeauna să călătoresc si eu mult. Deci da, cānd am fost recrutat, mă simteam ca James Bond, era un vis devenit realitate pentru un băiar de la tară din SUA.
Ce s-a īntāmplat după aceasta, cānd ati īnceput să vă simtiti dezamăgit de ce se īntāmpla?
Cānd am īnceput, credeam că tot ce fac era bine, pentru că am īnvătat la facultatea economică īn SUA ce spunea Banca Mondială, si anume că dacă vrei să ajuti o tară să se dezvolte, trebuie să investesti sume mari de la Banca Mondială si alte organizatii īn proiecte de infrastructură, să angajezi companii americane să construiască centrale electrice, autostrăzi si parcuri industriale. Si la īnceput credeam că fac un lucru bun, dar cu timpul mi-am dat seama că prin asta ajutam doar pe cei foarte bogati si companiile noastre. Majoritatea oamenilor sufereau, nu trăiau deloc mai bine, de fapt, pămānturile lor erau invadate cu proiecte hidroelectrice, cu foraje de petrol, cu munti distrusi pentru exploatarea petrolului. Cum se īntāmplă azi īn Romānia, unde sunt distrusi muntii pentru aur. Deci cu timpul am văzut cāt de destructiv era ceea ce făceam noi si īmi măcina sufletul si inima. Dar la īnceput, pānă să văd toate acestea, trăiam foarte bine, călătoream cu avionul la clasa I īn locurile minunate la care visam īnainte, era greu să renunt. Mă convingeam că nu e asa. Multi refuzau să vadă ce se īntāmplă. Si da, a durat un timp, apoi ceva s-a īntāmplat cānd eram īn Insulele Virgine, unde am avut un moment de luciditate si am īnteles că nu mai pot continua, mă rodea prea tare si am plecat.
Concret, cum se derula această activitate, ce vi s-a cerut si ce ati obtinut?
Practic, treaba mea era să identific tări cu resurse de care au nevoie companiile americane, multinationalele de astăzi, resurse ca petrol, gaze, aur, de genul acesta, si să facilitez credite uriase acestor tări de la Banca Mondială sau alte organizatii. Iar eu mergeam la presedintele acestei tări sau la ministrul de finante sau cineva īntr-o functie īnaltă īn stat si īi spuneam practic: "stiti, dacă cereti acest credit, tara dvs nu va putea plăti niciodată aceste credite", si ei stiau asta, si īn cele din urmă deveneau sclavii politicii noastre, a companiilor noastre. Dar īn realitate spuneam: "dacă semnati acordul, dvs si prietenii dvs veti primi foarte multi bani. Fratele dvs poate să obtină licenta utilajelor John Deere si un contract foarte avantajos de la investitorii nostri īn constructii. Sora dvs. poate obtine licenta Coca Cola si vom cumpăra multă Coca Cola la preturi foarte mari. La fel, vă vom da multă electricitate pentru fabricile dvs. si asa mai departe. Deci prietenii dvs vor face foarte multi bani.
Dar Microsoft?
Nu am informatii despre acest caz. Ceea ce stiu sigur e că trebuia să convingem presedintii să semneze aceste acorduri de credite pentru companii ca Bechtel, cunoscută īn Romānia, Bechtel era unul din cei mai mari beneficiari. Apoi, Brown and Root, Harris Engineering si alte companii de genul acesta. Si se īmbogăteau foarte mult de pe urma acestor proiecte. Presedintele si prietenii lui la fel deveneau foarte bogati de pe urma proiectelor. Si le reaminteam că dacă nu făceau ceea ce vroiam noi, atunci li se va īntāmpla ceva similar cu Mossadeq īn Iran, Allende īn Chile, Jacobo Arbenz īn Guatemala, Lumumba īn Congo si asa mai departe, presedinti care nu au intrat īn joc si au fost asasinati sau demisi prin lovituri de stat orchestrate de CIA. Acesti sefi de stat erau īn situatii foarte dificile. Ori luau banii si se īmbogăteau, ori īsi pierdeau slujba si posibil chiar viata.
Acestea sunt acuzatii foarte dure. De ce v-am crede? Pānă la urma nicio administratie SUA nu ar recunoaste că au făcut asa ceva.
De fapt, Statele Unite au recunoscut că am făcut ce am făcut, că l-au eliminat pe Mossadeq īn Iran, că a făcut-o un agent CIA, Kermit Roosevelt, el a fost numit, a făcut-o. Am recunoscut că i-am făcut-o lui Allende. Henry Kissinger, fostul secretar de stat a vorbit deschis despre asta, despre aceste lucruri. Ne-am recunoscut rolul īn cazul lui Ngo Dinh Diem din Vietnam, al lui Lumumba īn Congo, deci am recunoscut multe din aceste asasinate sau lovituri de stat. Statele Unite le-au recunoscut pentru că īn timp ele au iesit la iveală, sunt dosare care au fost desecretizate, după 25 sau 50 de ani, īn functie de caz, deci noi am recunoscut multe din aceste cazuri. Sunt dovezi, aceste lucruri se īntāmplă. Stim cazuri de companii care vin īn diverse tări si īncasează venituri enorme. O experientă recentă a fost aici cu Bechtel.
Dar acest proiect nu a fost finalizat pānă la urmă.
Vom vedea ce se va īntāmpla. Există o istorie lungă a exploatării de către corporatii. Cred că multi īsi dau seama că aceste lucruri se īntāmplă, este multă coruptie īn lume iar eu am fost parte a acestui sistem.
Recent Romānia si-a reīnnoit acordul cu FMI. Aceasta īnseamnă că Romānia, guvernul Romāniei a acceptat să fie exploatată de această organizatie, respectiv SUA?
Cred că Romānia trebuie să fie foarte atentă să nu permită să fie exploatată. Am văzut tări ca Islanda de exemplu, exploatată de sistemul bancar, apoi Ecuador, Argentina, Brazilia, iar aceste tări īn cele din urmă au refuzat să plătească o parte din aceste datorii pe motiv că au fost exploatate. Si chiar a fost īn avantajul lor acest pas. Deci cred că Romānia trebuie să fie foarte atentă. Nu cred că este absolut sigur, cānd semnezi un contract cu FMI sau cu Banca Mondială, că vei fi exploatat, dar există o mare posibilitate pentru aceasta, iar romānii trebuie să fie foarte constienti cum sunt acesti bani folositi si cātă datorie īsi asumă tara. Nu doar să spere că liderii lor fac ceea ce trebuie, dar trebuie să fie foarte atenti. Eu cred că folosirea acestor bani pentru a construi un sistem de educatie, o infrastructură, poate fi benefică unei tări. Dar trebuie să controlezi datoria. E ca īn cazul unei persoane: o datorie mică, să cumperi o casă, o mică investitie, merită. Dar sunt cazuri cānd băncile sau altii conving persoanele să facă o datorie mai mare decāt pot plăti, si īncep problemele. Acelasi lucru se poate īntāmpla cu tările.
Dar aceste credite pot fi atrăgătoate pentru că au o dobāndă mai mică decāt cele de pe piată. E posibil ca FMI să spună ok, vă dăm un credit cu o dobāndă mică, īn schimb vă cerem să faceti asta, asta si asta?
Absolut, există conditii. Iar FMI deseori face asta. Dobānda poate părea mică la īnceput. Istoria arată că de fapt, tările nu-si pot plăti datoriile ci īncearcă să plătească dobānda, si scot bani din sistemul de educatie, din sănătate, din multe servicii sociale, iar populatia suferă īncercānd să plătească creditul. In cele din urmă nu pot să plătească datoria. După care FMI se īntoarce si spune: dacă nu poti să-ti plătesti datoria, trebuie să o refinantăm si să īti privatizezi sistemul de electricitate, cele de apă si canalizare, sau altele. Cred că Romānia a avut experiente cu privatizarea. Apoi, FMI poate să spună: trebuie să vă schimbati radical sistemul juridic, cel politic, guvernul SUA poate interveni si să spună: trebuie să trimiteti trupe īn Afganistan, să sprijiniti trupele noastre de acolo. Sunt tot felul de lucruri care se pot īntāmpla dacă datoriile nu sunt plătite. De aceea spun că este foarte important ca cetătenii să fie foarte atenti ca guvernul să nu contracteze datorii pe care nu poate să le plătească.
A exista vreo tară īn care acest sistem pe care l-ati prezentat, nu a functionat, si a dat gres?
Da, mai ales īn ultima vreme, multe tări au refuzat să plătească datoriile. Cel mai recent caz, pe care īl consider foarte important, este cel al Islandei. Islanda avea datorii mari si a declarat că ele au fost contractate ilegal de anumiti politicieni si bancheri, iar Islanda a votat printr-un referendum, o majoritate uriasă, de 90% a votat să nu plătească datoriile. Eu īnsumi am fost īn Islanda, īncurajāndu-i să nu plătească datoriile. Ba chiar au adus īn fata justitiei bancherii si pe cei care au semnat contractul, au fost acuzati de activităti criminale, sau chiar neglijente. Ecuador a făcut ceva similar, cānd presedintele Rafael Correa, care a terminat facultatea economică din Illinois, SUA, īntelege sistemul. El a spus că anterior, un dictator a semnat contractul iar poporul nu a fost de acord cu el si nu īl vor plăti. Au refuzat să plătească si acum īl renegociază la o paritate cam de 30 de centi pe dolar. Īl renegociază cu o dobāndă mult mai mică.
Sunt si alte mari puteri pe piete lumii, precum China si Rusia, care folosesc aceleasi metode ca si Statele Unite. S-a īntāmplat vreodată ca metodele folosite de SUA, FMI sau Banca Mondială să se fi lovit de Rusia sau China īn anumite tări si s-a produs un conflict deschis, sau mai putin deschis?
Da, vedem asta si acum. Există o bancă īnfiintată de tările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud). Este īn competitie directă cu Banca Mondială. In plus, unele tări din America de Sud au format o coalitie, Banca Sual condusă de Venezuela, spunānd că nu vor să īmprumute bani de la Banca Mondială sau FMI, ci au creat propriile fonduri. Deci există acum reactii destul de multe si cred că Banca Mondială si FMI sunt īn competitie cu alte organizatii. Personal, cred că acest lucru este foarte sănătos.După prăbusirea Uniunii Sovietice a rămas doar SUA si cred că īn anumite domenii SUA a făcut greseli serioase, a exploatat tări. Nu sunt sigur că Statele Unite ca stat, ci mai ales bănci private, companii private. Există un nou imperiu mondial, nu neapărat America, imperiul corporatiilor, al băncilor. Multe dintre acestea nici măcar nu plătesc impozite īn Statele Unite.Nu e o conspiratie, liderii acestor corporatii nu se īntālnesc să comită fapte ilegale, dar toti sunt ghidati de un singur tel, să maximalizeze profitul, indiferent de costul social sau ecologic. Ceea ce este un tel foarte periculos, si unul relativ nou.
Īncă mai există multe discutii si mult mister referitor la ce s-a īntāmplat īn 1989. Cum de regimul Ceausescu, care părea atāt de stabil si de ferm, s-a părbusit atāt de brusc. Aveti informatii despre ce s-a īntāmplat de fapt?
Nu am fost implicat personal, deci nu am informatii din interior. Dar ce ni s-a spus īn SUA e că aici a fost o revolutie. In Romānia, oamenii mi-au spus că a fost o lovitură de stat pentru a răsturna puterea, pentru mai multe motive politice. Ceausescu se opunea FMI-ului, a plătit toate datoriile si era privit ca socialistic, nu unul care lua partea Rusiei, nu genul acesta de comunist, cu un socialist independent, care nu mai vroia datorii, dimpotrivă, putea ajuta alte state să scape de datoriile lor. Cred că este foarte posibil, ca īn spatele cortinei să se fi derulat ceva mult mai serios, mult mai secret. Īn mod clar, si-a făcut multi dusmani. Si-a făcut dusmani FMI-ul, Banca Mondială, si poate si SUA. Dar nu am informatii interne, nu stiu ce s-a īntāmplat, dar cred că e ceva care merită studiat de romāni, īn orice mod posibil, studiati si mai mult această chestiune.
Īn cartea dvs. faceti o afirmatie foarte īndrăzneată, si anume că "nu e de mirare că teroristii ne atacă". Este aceasta o modalitate de a spune că ISIL sunt luptători ai libertătii si luptă să respingă "imperialismul american", iar statele occidentale sunt rele si doar īncearcă să sece tările sărace de resurse?
Nu, īn mod clar nu cred că societătile occidentale sunt rele, sunt un american loial tării mele. Cred că am făcut lucruri minunate īn lume. Societatea occidentală nu e doar SUA, sunt toate statele vestice si am obtinut rezultate uriase īn stiintă, medicină, tehnologie, arte, muzică, am trimis oameni pe Lună, am atins lucruri minunate. Dar am creat si o economie a mortii īn acest proces, una bazată pe distrugerea pămāntului, a resurselor pe care se bazează īnsăsi economia. La fel, această economie e bazată īn mare măsură pe război sau pe intimidare. Si e timpul să trecem la o economie a vietii. Să curătăm poluarea. Să plătim companiile care acum produc bombe si mitraliere, să producă echipamente care curătă rāurile, oceanele, lacurile, aerul, solul. Să plătim companiile să facă asta, să īncurajăm tinerii absolventi să se ocupe de asta, să găsim metode prin care oamenii īnfometati pot să-si procure alimente, noi tehnologii de transport, energie, comunicatii. Īn ce priveste ISIS si ISIL, este o organizatie brutală si nu sunt deloc īn favoarea lor. Sunt foarte, foarte brutali. Noi, cei din vest trebuie să vedem că ei sunt sprijiniti de atāt de multi oameni pentru că sunt disperati. Există oameni brutali, dictatori, fanatici. Bin Laden era un fanatic, era bogat, provenea dintr-o familie foarte bogată dar era fanatic. Dar avea o masă mare de sustinători, oameni săraci, pentru că erau disperati.va lor le dă putere.A lupta īmpotriva lor īn general nu īi va opri, sau poate doar pe termen scurt. Dar ceea ce trebuie să facem ca să oprim aceste acte de teroare e să facem o lume mai bună. O lume īn care oamenii nu li se vor alătura, nu īi vor asculta pe fanatici, pe Bin Ladeni, pe liderii ISIS, pentru că nu au nevoie. Oamenii disperati īi ascultă. Oamenii īnfometati, cei a căror pămānt a fost distrus, care se tem că alte tări, ca Israel le-au luat pămānturile. Trebuie să īntelegem că acestea sunt rădăcinile terorismului.
Toate acestea sună foarte frumos si visăm la toate acestea īn copilărie. Dar sunt realizabile? Vedeti semne bune?
Nu as vorbi cu dvs. dacă nu as crede că toate acestea sunt realizabile. Nu as veni īn Romānia, īn Marea Britanie, īn China, īn Turcia. Călătoresc tot timpul si vorbesc despre lucrurile acestea pentru că cred cu adevărat că suntem pe pragul de a crea o lume nouă. Cred că a īnceput o revolutie a constiintei, poate cea mai mare revolutie din istorie. Oamenii chiar se trezesc. Trăim pe o navă spatială foarte fragilă numită Pămānt si nu există nave de salvare care să ne ducă de aici. Trebuie să avem grijă de planeta aceasta. Iar dvs īn Romānia sunteti chiar īn centrul ei. Dacă vă uitati la lanturile muntoase ale lumii, formează o cruce: din Asia īn Europa, muntii trec din est spre vest, iar din Americi, de la nord la sud. Iar dvs sunteti chiar la mijloc si cred că Romānia are o istorie de miracole. Aveti sfinti care au făcut minuni, aveti preoti care au făcut minuni, aveti localnici care chiar recent au făcut minuni oprind exploatarea de aur la Rosia Montană. Cred că puteti fi lideri īn lume. Acum cāteva zile Chile a promulgat o lege care interzice minele de aur si au spus că s-au inspirat din Romānia. Deci am multe multe sperante că putem crea o lume mai bună, prin noua constiintă. Putem urma o cale mai bună ca cea din trecut si cred că Romānia poate fi un lider īn acest proces. De asta sunt aici.
Sursa: digi24.ro