Autoritãtile din Taiwan ancheteazã un scandal legat de un presupus trafic de armament care îl vizeazã pe fratele presedintelui României, Mircea Bãsescu.

Potrivit Taiwan News, citat de Mediafax, Ministerul Apãrãrii din Taiwan a anuntat cã va demara actiuni judiciare în cazul în care afirmatiile presei locale, privind un presupus caz de trafic de armament vechi cãtre Angola prin intermediul familiei presedintelui României, se dovedesc adevãrate.

Revista Next din Taiwan scrie cã fratele presedintelui român este suspectat de reambalarea unei cantitãti de munitie veche taiwanezã, destinatã distrugerii în Bulgaria. De asemenea, sustin ziaristii, Mircea Bãsescu ar fi fost implicat si în vânzarea acesteia cãtre Angola.

Peste 8.000 de tone de grenade, mine si alte tipuri de munitie veche urmau sã fie distruse, din care românii au achizitionat 1.884 de tone, înaintea alegerilor prezidentiale de anul trecut, mai scrie Next.

Directorul Centrului de Achizitii din cadrul Biroului pentru Armament al Ministerului Apãrãrii, Wang Kuo-pin, sustine cã Ministerul taiwanez al Apãrãrii urmeazã sã solicite informatii din partea companiei Explomo, cu sediul în Singapore, care a câstigat contractul de distrugere a munitiei.

Reprezentantii Ministerului vor face demersurile judiciare necesare în cazul în care informatiile publicate se vor dovedi a fi adevãrate.

Wang Kuo-pin mai spune cã ministerul este foarte precaut în privinta plãnuirii si supervizãrii manipulãrii munitiei vechi. Oficiali militari taiwanezi s-au deplasat, în mai, în Bulgaria, pentru a superviza executarea contractului, care a fost finalizat în august.

Potrivit lui Wang, compania bulgarã Maxam, care s-a ocupat de distrugerea munitiei, a fost nevoitã sã furnizeze o listã zilnicã cu munitia distrusã, însotitã de fotografii. Ministerul a solicitat, de asemenea, unui numãr de douã companii, una taiwanezã si una strãinã, sã furnizeze rapoarte lunare despre manipularea munitiei.

În ciuda acestor afirmatii, publicatia Straits Times a preluat o stire AFP în care purtãtorul de cuvânt al Ministerului taiwanez al Apãrãrii, Yu Sy-tue, declarã cã "relatarea are la bazã speculatii si nu existã dovezi pentru sustinerea acestor afirmatii".

Vara trecutã, presupusa implicare a fratelui presedintelui într-un transport de munitie pentru delaborare a fost îndelung dezbãtutã în presa românã. Ziaristul Sorin Rosca Stãnescu a afirmat atunci, pe site-ul personal, cã fratele sefului statului, Mircea Bãsescu, ar fi fost implicat într-o afacere de trafic de explozibil alãturi de o persoanã pe nume Bakri Imad Abdul Reda, suspectatã de legãturi cu organizatii teroriste si aflatã în vizorul Interpol.

Mircea Bãsescu: "Sunteti jalnici".

Fratele presedintelui a respins miercuri acuzatiile, comentând cã jurnalistii români care au preluat informatiile din presa taiwanezã ar trebui sã se documenteze mai bine.

"Sunteti jalnici. Sunteti mai jos decât fetele din Mamaia. Cititi ziarele din Taiwan si vedeti ce scrie acolo despre acest subiect", a spus Mircea Bãsescu citat de Mediafax.

Surse: Antena3.ro & etaiwannews.com

Multã vreme am suspectat-o de inteligentã primarã neslefuitã (nu si de educatie, har Domnului!) pe Elena Udrea. Am gresit, am fost un dobitoc. Ultimele zile mi-au întãrit, cu vârf si îndesat, ceea ce începuse sã mi se contureze în creierii capului. Multiministra preferatã a presedintelui, pe care o bãnuiam de planificarea atentã a carierei sale politice, e nimic altceva decât o tãtoaicã parvenitã si subtilã ca o bordurã chinezeascã. Extrem de resentimentarã, nestãvilitã, nu stie sã disimuleze, îsi pune mâinile-n sold, suduie, dã din casã chestii destinate intimitãtii de budoar.

Nu-i vreun secret, pentru absolut nimeni din mica si meschina lume a mass-media, cã Fiscul s-a dus chitit pe executie la Realitatea TV. Si cã Sorin Blejnar, seful ANAF, îsi joacã postul nãvãlind peste celalalt Sorin, Vântu, pre numele sãu mirenesc. Motiv pentru care, pe durata controlului, s-a raportat pas cu pas cãtre stãpânire stadiul de îndeplinire a ordinului. Mediatizarea partialelor a cãzut în sarcina lui Dan Andronic, transferat, conform traditiei, la masa plinã cu merinde, dar lovit de amnezie în privinta practicilor nasoale si reprobabile ale lui SOV de pe vremea când el însusi era mâna lui dreaptã, inclusiv la Realitatea.

Când gogoasa s-a copt suficient de tare, a iesit ca gãina pe grãmadã, semn de mare inteligentã, însãsi Nutzyka, fix la Realitatea, post tv pe l-a umplut de bani când era (doar) la Turism si acum îl acuzã cã vrea sã trãiascã din fonduri bugetare de la ministere, sã se dea ea mare cã stie cât urma sã iasã, la virgulã, valoarea prejudiciului pricinuit statului de mogulul eolian. Sã vezi minune, odatã finalizat controlul, actiune supusã (conform legislatiei) secretului fiscal, prejudiciul constatat a fost exact ãla de-l anunta precupeata când suiera printre degete pe post. În clipa aia, oriunde-n lume, pânã si-n Bulgaria, seful Fiscului si toatã echipa de control erau zburati instantaneu (si pe vecie) din sistem. Asta înainte de trimiterea lor rapidã în judecatã pentru încãlcarea secretului fiscal.

Dar noi suntem în România. tarã în care o fiintã precarã intelectual stã cu dosu-i mare pe copii ale documentelor fiscale interne ale unei companii recent controlatã de Fisc si scapã din ele, cu târâita, încãlcând încã o datã secretul fiscal, în scopul intimidãrii celor care n-au capitulat si nu s-au înscris în oastea de strânsurã a supusilor ei, unei fituici gratuite. Pe care, teoretic, o patroneazã un derbedeu penal alunecos care s-a furat reciproc cu Vântu de nici ei nu mai stiu care si cui datoreazã parale, dar despre care numai copiii de tâtã nu stiu cã ea o controleazã. Si de unde sunt preluate, întru desãvârsirea executiilor publice, în aplauzele platinatei, de ospãtarul de casã al unui securist care, dupã ce a gãurit bugetul statului pret de peste vreo sutã de milioane de euro si a fugit la studii în America, a fost întors în tarã de la punctul de comandã al statului major. Ca sã slujeascã si el, ca atâtia altii, drept paj la curtea unei caricaturi de dictator spirtier si diliu.

P.S. Leana lu’ Nicu juisa de plãcere când afla cine cu cine copula. Dupã mai bine de 20 de ani, Leana lu’ Traian are plãcerea perversã de a afla cine si cât câstigã…

Sursa: Ciutacu.ro

Caniculã sau înghet, furtuni, inundatii sau pârjol, 2010 este considerat de specialisti anul extremelor meteorologice.

Anul e departe de a se fi sfârsit, iar predictiile climatologilor sunt si mai sumbre, ei avertizând cã nu vom scãpa prea curând de furiile naturii, astfel de fenomene extreme având toate sansele sã se extindã pe tot globul în urmãtoarele luni.

Cele mai recente exemple de dez lãn tu ire a naturii sunt Pakistanul, care e înghitit de ape, si Rusia, care se lup tã cu incendii devastatoare în îm prejurimile Moscovei.

În Pakistan, inundatiile din Valea In dusului (unul dintre cele mai mari flu vii din lume) au, cu adevãrat, proportii biblice. Expertii ONU es ti mea zã cã actuala crizã umanitarã din aceas tã regiune a globului este mai mare decât efectele combinate a trei dintre cele mai mari dezastre naturale p e­trecute în ultimul deceniu, cum au fost, de pildã, valul tsunami din Paci fic si cutremurele devastatoare din Pakistan (2005) si Haiti (2010).

Oa menii de stiintã au descris actuala ca tastrofã din Pakistan ca fiind una care se petrece o datã la un secol. "Nici un fluviu nu poate primi atâta can titate de apã într-un timp atât de scurt. Este de cinci sau chiar de zece ori mai multã decât cea normalã", a es ti mat profesorul Rajiv Sinha, de la Ins ti tutul Indian de Tehnologie din Kanpur. Sunt cele mai mari inundatii din ultimii 80 de ani din regiune si au afectat pânã acum 20 de milioane de oameni, iar numãrul mortilor a depãsit 2.000.

Medicii avertizeazã cã numãrul victimelor va creste în urmãtoarele zile, pentru cã rezervele de apã potabilã, medicamentele si vaccinurile sunt insuficiente. Cei mai expusi sunt copiii si bãtrânii, iar ieri se confirmaserã deja trei cazuri de holerã. Cel putin 36.000 de persoane se crede cã ar suferi de o formã fatalã de diaree cauzatã de apa infestatã, în timp ce ele au fost tratate de holerã, în loc sã li se facã teste medicale pentru a fi diagnosticate corect, a raportat Maurizio Guiliano, seful ope ra ti u nilor umanitare ale ONU în Pakis tan. Inundatiile au afectat pânã acum o treime din tarã, iar în urmãtoarele zile se asteaptã noi inundatii în zonele de nord si nord-vest. 

Este vremea musonului, dar, "desi cantitatea de precipitatii va fi aceeasi, acestea se vor produce într-un timp mai scurt si cu o intensitate mai mare", a explicat Sinha pentru BBC News. El a mai precizat cã, în august 2010, peste o jumãtate din cantitatea de precipitatii care trebuia sã cadã în trei luni a cãzut într-o singurã sãptãmânã.

Un alt specialist, profesorul canadian Martin Gibling, de la Universitatea Dalhousie din Halifax, es tim ea zã cã modificarea puterii musonului este provocatã de încãlzirea climei. "Când climatul e mai rece, umidita tea dinspre ocean este mai scã zu tã (...), iar musonul este mai slab si flu viul ia mai putinã apã." Fenomenul se produce invers când temperatura este mai mare, a explicat el legãtura în tre efectele musonului si tempera tu ra de la suprafata Oceanului Indian. Dacã se va dovedi cã actualele fe no mene meteorologice au legãturã cu încãlzirea globalã, atunci apare si în tr e barea dacã aceasta va transforma Indusul în "monstrul" care era acum 6.000 de ani, când Pãmântul a mai trecut printr-o perioadã cu temperaturi extreme.

În timp ce Pakistanul "înoatã" în ape tulburi, Moscova se sufocã din cau za fumului provenit de la incen dii le de vegetatie cauzate de caniculã, care au afectat mai multe zone ale Rusiei si au înconjurat capitala tãrii. Sâmbãtã, dupã o usoarã degajare a cerului de deasupra Moscovei, fumul a venit iarãsi, iar vizibilitatea este acum de cel mult 300 de metri. Cel mai ridicat nivel de poluare a fost înregistrat în zilele de 6 si 7 august, concentratia monoxidului de carbon în aer depãsind de aproximativ sapte ori nivelul maxim admisibil.

Potri vit meteorologilor,  Moscova nu scapã de fum nici sãptãmâna aceasta, mai ales cã nici curentii de aer nu sunt favorabili risipirii norilor toxici. Se vorbeste si despre pericolul reactivãrii particulelor toxice degajate în urma tragediei nucleare din 1986, de la Cernobîl. Populatia este stresatã si, potrivit unui psihiatru rus, un procent de 10% a ajuns sã creadã cã vine, cu adevãrat, Apocalipsa sau cã tara lor ar fi vizatã de un atac secret cu arme climatice. Pânã acum, numãrul oficial al mortilor din capitala Rusiei este de aproximativ 50. Anul acesta nu au fost mai multe incendii de pãdure decât în alti ani, însã intensitatea lor a fost mai mare si s-au produs în partea europeanã a Rusiei. Efectele incendiilor din Rusia s-au rãsfrânt si asupra Ucrainei si Finlandei.

În cealaltã parte a continentului, Portugalia se confruntã, la rândul sãu, cu un numãr-record de incendii, pentru care au fost mobilizati peste 500 de pompieri.

Alte tãri ale Europei s-au luptat cu ploi torentiale, furtuni puternice si inundatii.
În Polonia, Cehia, Germania si Lituania, aceste fenomene au provocat moartea a 14 persoane si pagube materiale însemnate. În Marea Britanie, dupã multe zile calde care i-au fãcut pe englezi sã spere într-o "varã indianã", de sâm bã tã, ploile s-au întors, iar meteorologii au anuntat cã acestea vor tine pâ nã în noiembrie, când vremea va deveni uscatã, dar rece.

La Poli, lumea se luptã cu frigul. America de Sud are parte de o iarnã foarte grea. Aproximativ 200 de oa meni au murit de frig în Chile, Peru, Argentina, Bolivia, Brazilia si Uru guay, iar în unele zone a nins pentru pri ma datã dupã zeci de ani. Peru a ajuns "polul frigului" din America de Sud, unde s-au înregistrat minus 23 de grade Celsius. În Nord, o portiune dintr-un ghetar, mare cât cartierul newyorkez Manhattan, s-a desprins de Groenlanda si pluteste în derivã, în Arctic.

Mai multi climatologi sunt de pãrere cã aceste fenomene care s-au petrecut relativ simultan pe tot glo bul s-ar putea afla într-o strânsã legãturã unele cu altele. Meteorologul brita nic Michael Blackbern crede cã, cel putin, inundatiile din Pakistan si canicula urmatã de incendii în Rusia ar avea drept cauzã comunã modificarea curentilor de aer din straturile superioare ale atmosferei. La rândul lor, meteorologii ungari au explicat pentru Financial Times cã zona de presiune ridicatã de deasupra Rusiei este atât cauza valorilor excesive de temperaturã din aceastã tarã ce au provocat caniculã si incendii, cât si a inundatiilor care s-au abãtut, în ce pând din luna mai, asupra centrului Europei.

La nivel global, luna iulie a fost cea de-a 305-a lunã consecutivã în care temperaturile de la suprafata Terrei au depãsit media secolului al XX-lea, potrivit datelor Ad mi nis tra­tiei Atmosferice si Oceanice Na ti o na le din SUA (NOAA), iar vara din acest an este consideratã de experti ca fiind cea mai caldã de pânã acum. Temperatura de la suprafata Pã­mân tului a coborât ultima datã sub aceastã medie în februarie 1985. 2010 a depãsit si anul 1998, fiind anul cu cele mai multe luni cu temperaturi-record.

Întrebarea-cheie pentru multi cercetãtori rãmâne dacã, într-adevãr, încãlzirea globalã este cauza fenomenelor meteorologice extreme din ultimul timp. Existã încã numeroase controverse pe aceastã temã. Dupã reuniunea din acest an de la Copenhaga, pe tema încãlzirii glo bale cauzate de emisiile de dio xid de carbon provenite din ac ti vi­tãtile umane, a iesit mare scandal, unii cercetãtori recunoscând cã au întocmit raporte mincinoase. "Este o întrebare de 1 milion de dolari", a afirmat profesorul canadian John Clague, de la Universitatea Simon Fraser, din Burnaby.

ROMÂNIA, ÎN CLUBUL EXTREMELOR METEOROLOGICE.
Nici România nu face exceptie din "clubul" meteo al extremelor. Timp de trei sãptãmâni, începând din iulie, codurile galben si portocaliu pentru cãldurã si inundatii au fost la ordinea zilei. Si mai avem de îndurat, dupã cum ne-au anuntat meteorologii. Luna iulie a fost una dintre cele mai agitate si capricioase din istoria meteorologiei. Fenomenele meteo au avut o frecventã si o intensitate fãrã comparatie cu cele din alti ani.

Avertizãrile fuseserã fãcute din luna mai, din care 13 zile au stat sub codurile galben si portocaliu pentru ploi si inundatii. În iunie, au fost 12 zile de avertizare pentru caniculã, anuntându-se si primul cod portocaliu în aceastã varã, iar în iulie am stat 24 de zile sub cod galben si portocaliu de caniculã. Luna aceasta s-au atins recorduri de caniculã, iar cãldura a alternat cu furtuni puternice, care au provocat inundatii în unele zone ale tãrii.

Si în alti ani am suferit de caniculã, însã anul acesta, specialistii nostri au explicat cã diferenta a fost fãcutã de intensitatea si frecventa extremelor meteorologice.
De la INM am primit totusi un "balon de oxigen". Specialistul Mihai Timu ne-a informat cã de miercuri tara noastrã va reveni la un regim termic normal, în sud fiind asteptate temperaturi ceva mai ridicate, de pânã la 33-34 de grade Celsius, iar din aceastã noapte revin ploile si chiar furtunile, începând din partea vesticã a tãrii, urmând ca acestea sã se extindã pe tot teritoriul.

Sursa: Jurnalul.ro

Dupã ce, în luna aprilie, umoristul francez Jonatahan Lambert a spus cã salutul românilor presupune gestul de a cersi bani, postul de televiziune France 2 a recidiveazã: un jurnalist francez a sugerat în direct cã românii sunt hoti, fãcând o glumã de prost gust la adresa înotãtoarei Roxana Mãrãcineanu.

Jurnalistul Nelson Monfort, prezent la Campionatele Europene de natatie de la Budapesta, se pregãtea sã o intervieveze pe Aurore Mongel, o înotãtoare francezã.

Monfort i-a spus înotãtoarei cã este foarte apreciatã si cã Roxana Mãrãcineanu, înotãtoare francezã nãscutã în România si consultant al France Télévisions, prezentã în platoul de televiziune, este "cel mai mare suporter" al ei. "Si este trezorierul fan-clubului tãu, asa cã atentie, deoarece cu românii trebuie sã fii atentã pe acest plan", a continuat jurnalistul francez, dupã cum relateazã site-ul de stiri lepost.fr.

Simtind apoi protestele colegilor sãi, Nelson Monfort adaugã: "Stii cã tin la tine Roxana, spun asta în glumã".

În luna februarie, tot pe postul France2, un umorist francez i-a luat peste picior pe români, spunând cã salutul acestora include gestul de a cersi bani. Privirea umilã, palma întinsã si tonul rugãtor sunt elementele definitorii ale "salutului românesc", concept inventat atunci de umoristul Jonatahan Lambert.

Gluma lui Lambert a infuriate atunci autoritãtie române. Ambasada României la Paris a calificat comentariile umoristului Jonathan Lambert drept inacceptabile si derivate din xenofobie si rasism, în douã scrisori trimise presedintelui France Télévisions si directorului general de programe.

“Este impardonabilã gluma proastã difuzatã de postul public de televiziune FRANCE 2 pe seama românilor – identificati cu “cersetorii” !”, a luat atunci atitudine pe blogul personal si fostul presedinte Ion Iliescu.

Sursa: Realitatea.net

"Un nou scandal de spionaj pune fatã în fatã România si Rusia. Serviciul Federal de Securitate rus (FSB) a anuntat cã l-a arestat pe primul secretar al Ambasadei României la Moscova, pentru încercare de a obtine informatii militare secrete. Potrivit serviciului de presã al institutiei, citat de AFP si Interfax, "FSB a retinut la Moscova, în flagrant delict, în timp ce încerca sã obtinã informatii militare secrete de la un cetãtean rus, un membru al serviciilor de informatii române, Gabriel Grecu, care lucra sub acoperire în calitate de secretar I al ambasadei tãrii sale". Conform AFP, diplomatul se afla în posesia "unor materiale de spionaj care demonstreazã deplin activitatea sa ostilã în Rusia". El a fost declarat, ieri, persona non grata.
La Bucuresti, informatia nu a fost confirmatã decât de surse din Ministerul Afacerilor Externe (MAE), pentru Mediafax.

Scandalul izbucneste la un an dupã ce România a expulzat doi diplomati ucraineni acuzati cã spionau în favoarea Moscovei, în urma arestãrii subofiterului Floricel Achim si a bulgarului Marinov Zikolov, care le furnizau informatii.
Gabriel Grecu este, probabil, printre cei mai "sãraci" diplomati români, dacã este sã ne luãm dupã declaratia de avere postatã pe site-ul MAE. Potrivit acesteia, Grecu, care ocupa postul de prim-secretar la Departamentul Politic al Ambasadei României la Moscova, nu detine nici bunuri imobile, nici terenuri, nici alte clãdiri (inclusiv aflate în alte tãri), nici autovehicule/autoturisme, tractoare, masini agricole, salupe, iahturi si alte mijloace de transport care sunt supuse înmatriculãrii, potrivit legii, nici metale pretioase, nici obiecte de patrimoniu, nici conturi bancare, dar nici nu are datorii.

Potrivit datelor postate, singurele venituri ale declarantului realizate în ultimul an fiscal sunt dintr-un salariu de 20.000 RON anual, încasat de la SC RONIMED FARM. Firma respectivã, specializatã în comertul cu amãnuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate, a fost înregistratã la data de 30 martie 2005, functionând în Bucuresti, în Sectorul 6. Grecu a completat declaratia la 18.11.2008, ea fiind înregistratã la Departamentul de Resurse Umane al MAE în ianuarie 2009.

Sursa: Jurnalul.ro

Stephanie Lippiat, magistrat in varsta de 63 de ani din Kingston-Upon-Thames si-a pierdut credibilitatea si respectul atunci cand a fost arestata pentru ca a incercat s-o arunce in strada pe chiriasa sa romanca, Mariana Perec. Prietenul acesteia, George Stanca, a filmat totul cu telefonul mobil si astfel compatriotii nostri au putut sa-si faca dreptate.

Maria Perec locuia cu chirie in casa veche a magistratei si intr-o seara, in timp ce se afla cu prietenul sau in camaruta pe care platea 150 de lire, s-au trezit cu doamna Lippit, impreuna cu un alt barbat, Victor Hawes, de 41 de ani care s-au napustit asupra lor, lovindu-i si incercand sa-i evacueze cu forta. Mai mult decat atat, lucrurile i-au fost aruncate pe scari si in strada.

Proprietara a recunoscut in fata tribunalului din Croydon fapta sa, iar Maria Perec a declarat ca au fost numiti "gandaci romani" si insultati incontinuu. Tot scandalul a pornit de la faptul ca magistrata voia 250 de lire pe luna si obiecta la faptul ca prietenul femeii dormea des la ea. Insa Maria a spus juratilor ca incaperea in care locuia era insalubra si-n plus, extrem de mica. "Camera in care locuiesc acum e de 6 ori mai mare" a mai adaugat ea.

Sursa: clickromania.co.uk

Sursa: sfin.ro

Profund neinspirat si, mai ales, ocupat cu lucruri prozaice de genul încercãrii de a asigura umilul trai al familiei, n-am comentat deloc, pânã acum, iesirea de asearã a lui Bãsescu la TVR în fata unei Culcer îngenunchiate si aproape orgasmice (dacã se mai poate biologic). M-a inspirat, ca de obicei la necaz, Mana, care, pe baza spuselor mustind de întelepciune ale unui tip delicat nãscut între Carpati ce se scarpinã în urechi când vorbeste la telefon, a scris despre mândria de a fi român.

Sursa: Ciutacu.ro

Bucati dintr-o poveste îndepartata a Iasului sunt scoase la lumina cu migala de catre specialistii de pe santierul arheologic de la Palas.

Istoria subterana de la Palas ar da frisoane de mândrie, dar si de spaima multor popoare care nu se bucura de o istorie atât de veche precum cea dintre cele sapte coline. Paradoxul Iasului este acela de a sta cocotat pe un trecut fabulos, pe care iesenii îl calca în picioare la propriu fara sa stie ca sub pasii lor se ascund bijuterii de identitate.

Orice lopata are sansa de a descoperi un vestigiu...

Pe Stela Cheptea, arheologul ansamblului Palas, o gasim în aripa sudica a santierului. Tocmai a descoperit fundatia unei vechi locuinte. A 28-a locuinta de la primele sapaturi. „Pâna la acest moment am reusit sa scoatem la lumina trei locuinte din secolul al XV-lea, patru din secolul al XVI-lea si vreo douazeci din secolul al XVIII-lea”, ne spune arheologul, dupa care se arunca precum un adevarat diriginte de santier în mijlocul muncitorilor care trudesc sub cele 38 de grade Celsius. „Mai, aveti grija sa nu-mi strapungeti pardoseala. Ai grija acolo cu lopata, mai!”, le da indicatii femeia. Muncitorii aproba sarcastic si continua sa arunce cu sete în roabe, bucati din fundatia casei de-abia scoase la lumina. Data fiind vecinatatea cu Curtea Domneasca, latura de sud a zonei cuprinse astazi între strada Palat si strada Sf. Lazar a fost populata de diferite bresle, dar si de constructii cu rol de habitat. Fiind o zona instabila, mlastinoasa, populatia de la acea vreme, din secolul al XVIII-lea, s-a ferit de constructii trainice, drept pentru care materialele folosite erau dintre cele perisabile. „Vecinatatea imediata a Gradinii Domnesti din sesul Bahluiului a început sa se populeze mai ales în secolul al XVIII-lea, pe la mijlocul acestui secol ea oferind vizitatorului imaginea unui mic cartier, denumit Brostenii, cu doua ulite podite - Podul Lung si Podul Spânzuratorilor, o biserica, ce purta hramul Sfintilor Constantin si Elena, ca si cea de astazi, si o artera comerciala, numita Ulita Sf. Constantin, cu pravalii cu un singur cat”, sustine istoricul Ioan Caprosu.

În materie de locuinte, pe latura sudica a santierului descoperirile sunt oarecum sarace, data fiind datarea acestora. Cu mici exceptii, fundatiile locuintelor care au fost scoase la lumina apartin unor asezari din secolul al XVIII-lea sau chiar de la începutul secolului al XX-lea. „Una dintre locuinte, în care s-a pastrat postamentul unei sobe cu plita, a fost reconstruita la începutul secolului al XX-lea, fapt demonstrat prin gasirea unui postament a unei caramizi ce purta anul 1909. Alte locuinte aveau temeliile adâncite în mâl. Stratul de molozuri continea multa caramida, pietre si materiale ceramice datând din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea. Deoarece în sectorul C a fost întotdeauna un pamânt cu multa apa, chiar o zona inundabila atunci când râul Bahlui trecea prin imediata apropiere, constructiile cu temelii din caramida au constituit exceptii”, a declarat Stela Cheptea.

Cele mai vechi constructii care au fost identificate pe cuprinsul ansamblului Palas sunt dispuse pe frontul de nord al fostei ulite Sf. Constantin, acestea functionând din veacul al XVIII-lea si pâna în secolul al XX-lea.

„Nordicii” ciudati din necropola

Descoperirea care da valoare arheologica si antropologica santierului de la poalele Palatului Culturii este redata însa de o necropola din secolul al XV-lea, iesita la lumina în cursul sapaturilor sub un drum amenajat în cadrul santierului, mai precis sub o rampa de acces într-unul dintre blocuri. Peste 100 de schelete de oameni maturi, care potrivit specialistilor de la Institutul de Antropologie ar fi avut vârste cuprinse între 17 si 58 de ani la momentul înhumarii, au fost identificate într-un cimitir comun dispus în latura nord-vestica a sectorului C, între strada Sf. Lazar si strada Sf. Constantin, la sud de debarcader. „Pâna acum, din necropola descoperita în ansamblul Palas au fost extrase peste o suta de schelete care apartineau unei populatii care a locuit în aceste locuri si duse la Institutul de Antropologie pentru a se determina vechimea acestora. Sunt sigura ca schelete înca se vor mai descoperi, pentru ca este un cimitir cu un numar foarte mare de morminte”, a declarat Stela Cheptea.

Potrivit unei cercetari primare, cei 102 indivizi maturi, descoperiti într-o prima parte a sapaturilor, au fost îngropati în acelasi timp, iar scheletele au fost descoperite conservate foarte bine, pastrându-se chiar si degetele de la mâini si picioare. Scheletele au fost descoperite în gropi mari, pe grupuri de câte doi sau chiar cinci subiecti în fiecare groapa, ca si cum ar fi fost gropi comune de familie. „Erauasezate cu privirea unul catre celalalt ori capul dat mult pe spate. Bratele erau pe corp, pe abdomen ori unul pe lânga corp, iar celalalt pe piept sau abdomen, mai rar pe umeri. Erau aranjati câte doi sau un al treilea pus pe mijloc. Unde au fost gasite cinci schelete într-o groapa, atunci erau grupate câte doua si al cincilea pe mijlocul unui grup de doi. Numai în patru cazuri înmormântarile au fost individuale. Din total, numai doi subiecti au avut sicrie de lemn”, sunt constatarile primului raport de evaluare.

Peste aceste grupari neobisnuite, scheletele nu aveau asupra lor obiecte de cult sau de alt gen care sa li se fi atribuit în mod sigur. „Exceptie au facut doar opt cruciulite pectorale de metal gasite în zona gâtului la indivizii dezveliti numai în partea vestica a necropolei. Pe lânga orientarea mormintelor spre est-vest, acest fapt dovedeste ca cei înmormântati erau crestini. Erau persoane de sex masculin, înalte, cu schelet robust, probabil de tip nordic”, se arata în raportul primar, potrivit caruia aceste schelete nu prezentau urme de violenta cauzatoare de moarte.

Potrivit specialistilor, numarul însemnat de înmormântari, gruparea în morminte mari, în acelasi timp sau în momente foarte apropiate, lipsa inventarului, a reînhumarilor, lipsa copiilor si a batrânilor din necropola sunt ingredientele unei descoperiri unice în tara si peste hotare. Din primele cercetari, necropola descoperita la Palas dateaza din preajma anului 1630, cu putin timp înainte de amenajarea iazului domnesc, fapt sustinut de starea în care au fost gasite scheletele - acoperite de mâl, cu pamânt printre oase - iar gropile erau sapate în pamânt galben sau negru.

Imense galerii traverseaza subsolul Palasului

Într-o reinterpretare moderna, anumite frânturi din ceea ce a reprezentat pe vremuri locul în jurul caruia se învârteau atât activitatile zilnice, cât si cele nocturne ale Iasului se vor regasi în peisajul ansamblului Palas. Printre acestea – bineînteles, lipsite de stralucirea de altadata - iesenii vor putea admira o replica a vechilor Curti si Gradini domnesti. „Curtea Domneasca a fost timp de secole centrul vietii sociale, comerciale si culturale a Iasului. Aceasta includea casa domneasca în centru, casa Doamnei cu biserica Doamnei, vistieria, spataria, jitniceria, cuhnea, grajdurile, temnita sau biserica de pe Poarta unde se judecau pricinile marunte de catre cei sase voinici de poarta”, descrie istoricul Ioan Caprosu cum era asezata vechea Curte Domneasca, distrusa de un incendiu devastator la începutul celei de-a doua domnii a lui Radu Mihanea Voievod, pe la anul 1626. Se spune ca a fost reconstruita de catre Vasile Lupu câtiva ani mai târziu, ocazie cu care a fost reamenajata si Gradina Domneasca, prin ajutorul unor specialisti adusi de la Taringrad.

Tot în circuitul expozitional va fi inclusa si latura de est a Curtii Domnesti, care mai pastreaza fundatiile unor constructii ridicate de-a lungul secolelor XV-XVII. Aceasta parte a Palatului Domnesc a fost descoperita în prima jumatate a deceniului sapte al secolului XX, fiind adapostita în conditii insalubre la intrarea în fostul Teatru de vara. Deoarece ruinele acestor constructii au fost bine conservate, specialistii promit ca acestea vor fi puse în valoare într-un edificiu special amenajat. „Muzeul va fi un loc unde vom pastra ruinele Curtii Domnesti. La rândul ei, Gradina Palatului va fi cum era pe vremea domniei lui Vasile Lupu. Acolo se vor regasi anumite descoperiri, obiecte scoase în cursul sapaturilor, case de lemn, portiuni din ulitele podite, jgheaburi, obiecte de ceramica dar si un chiosc cu havuz. În acest moment înca suntem în perioada de cercetari. Eu trebuie sa descopar ce este de descoperit si sa le pun cap la cap pentru a reda cât mai fidel frânturi din aceste vremuri apuse”, a declarat Stela Cheptea.

Potrivit specialistului de la Palas, în urma sapaturilor au fost descoperite si o serie de tunele de legatura, cu destinatie de habitat. „Este vorba mai degraba despre câteva demisoluri care au fost locuite, nu folosite pentru alimente. Aceste demisoluri sunt si în acest moment functionale. Nu stim câte sunt de toate, dar s-au conservat foarte bine si sunt foarte mari. Ele nu vor fi puse în valoare pentru public, ci vor fi astupate cu pamânt si vor astepta vremuri mai bune. De punerea acestora în valoare ar trebui sa se ocupe Ministerul Turismului si Ministerul Culturii”, a mai precizat Stela Cheptea.

Pâna ce Elena Udrea sau Kelemen Hunor vor fi preocupati sa aduca imagistic subsolurile Palasului într-un singur concept turistic sau sa ridice stacheta culturala a Iasului, deasupra tuturor acestor descoperiri unice vor trona complexe de shopping. Caci suntem prea saraci sa ne uitam spre trecut, dar prea bogati sa ridicam peste el colosi de beton…

Autor: Nelu Paunescu; Sursa: Evenimentul.ro

Un om de afaceri rus a murit la spital, unde a ajuns la volanul masinii sale, după ce a fost împuscat în cap si în umăr, luni, în casa scărilor din clădirea în care locuia, la Moscova, relatează marti RIA Novosti, citând fortele de ordine.

Bărbatul este directorul general al unei întreprinderi numite Gold Bear, potrivit sursei citate, însă AFP a constatat că nicio firmă cu acest nume nu apare pe Internetul în rusă.

"O persoană necunoscută l-a atacat în casa scărilor clădirii de pe strada academician Anohin din Moscova, după care victima a mers cu masina la spital", a declarat un reprezentant al fortelor de ordine.

Omul de afaceri, care potrivit RIA Novosti avea răni multiple la cap si la umăr, provocate de gloante, a decedat la spital.

Asasinatele la comandă sunt o practică obisnuită în capitala rusă, la zece ani după promisiunea lui Vladimir Putin, atunci când a preluat puterea în 2000, de a instaura "dictatura legii". Foarte putine astfel de cazuri sunt rezolvate.

Sursa: Mediafax.ro