Un matematician irlandez a condus un studiu ce a dus la descifrarea codurilor complexe ce definesc sistemul imunitar uman, reusita ce ar putea conduce la tratamente mai eficiente pentru boli precum artrita reumatoida, diabet, boala Crohn si enteropatia glutenica.

Dr. Ken Duffy, de la Institutul Hamilton, a facut aceasta descoperire ajutat de o echipa internationala de oameni de stiinta, scopul studiului fiind conceperea de noi vaccinuri împotriva a numeroase afectiuni.

Cercetarea revolutionara modifica ceea ce se credea pâna acum despre sistemul imunitar si despre leucocite. Studiul va fi publicat în jurnalul Science, editorii prestigioasei publicatii accelerând publicarea cercetarii, ca urmare a importantei pe care aceasta o are pentru medicina.

"Comunitatea stiintifica va fi surprinsa. Studiul nostru contesta paradigma acceptata de catre oamenii de stiinta, oferind o noua perspectiva asupra sistemului imunitar", a comentat dr. Duffy.

Descoperirea cheie este aceea ca celulele reactioneaza aleatoriu la boala, neavând un raspuns pre-programat.

Oamenii de stiinta au studiat limfocite B extrase din soareci, aceste celule jucând un rol fundamental în sistemele imunitare capabile sa produca anticorpi. Cercetarea a început în 2007, atunci când Duffy a început sa colaboreze cu doi cercetatori australieni de la Institute of Medical Research din Melbourne.

Scopul echipei de cercetatori este conceperea unor noi terapii, mai eficiente, pentru afectiunile auto-imune si totodata crearea unor vaccinuri îmbunatatite. De asemenea, oamenii de stiinta spera sa înteleaga mai bine modul în care sistemele imunitare rezista atacurilor bacteriilor si a virusurilor.

"Scopul acestui efort este de a întelege mai bine cum functioneaza aceste celule, pentru a le manipula astfel încât sa luptam împotriva afectiunilor auto-imune. Pentru a manipula un sistem, trebuie mai întâi sa-l întelegi", a explicat Dr. Duffy.

Sursa: Press Association - via descopera.ro

Un greiere fosil conservat foarte bine în sedimentele unui lac astazi disparut, care se întindea pe vremuri pe teritoriile statelor americane Wyoming, Utah si Colorado, certifica faptul ca insectele primitive care traiau acum peste 50 milioane ani beneficiau de un auz extrem de dezvoltat, fiind capabile sa perceapa chiar ultrasunetele.

La o prima investigatie asupra greierelui fosilizat a reiesit faptul ca insectele au fost primele animale la care au aparut "urechile", cu mult timp înainte de aparitia liliecilor, principalii lor dusmani naturali, pe scara evolutiva.

Aparatul auditiv al insectelor este foarte neobisnuit. La lacuste si greieri, acesta este amplasat pe abdomen; la alte categorii de insecte, aparatul auditiv se afla sub aripi sau la baza toracelui.

Conform paleontologului Dena Smith din cadrul Universitatii din Colorado, aparatul auditiv al insectelor a evoluat de-a lungul timpului în nu mai putin de 17 directii evolutive diferite.

Insectele moderne îsi folosesc aparatul auditiv pentru a identifica în primul rând sunetele emise de propriile perechi, dar multe specii de insecte pot identifica sunete care nu pot fi auzite de urechea umana, precum sunetele emise de sonarul natural al liliecilor care vâneaza noaptea. Conform cercetatorilor, speciile de insecte care beneficiaza de un auz ultrasensibil prezinta un avantaj crucial în lupta pentru supravietuire si perpetuarea propriei specii.

La greierii din prezent, aparatul auditiv consta dintr-o mica cavitate de forma ovala, care este acoperita cu o membrana extrem de fina. Membrana rezoneaza la orice sunet, chiar si la cele din spectrul ultrasonic.

Sursa: Futurity.org - via descopera.ro

Astfel, persoanele care consuma multa carne rosie prezinta un risc mai mare de a suferi un atac cerebral decât cei care consuma carne de pui sau curcan.

Cea mai importanta concluzie a acestui studiu este aceea ca tipul de proteine din dieta de zi cu zi afecteaza riscul unui atac cerebral în mod diferit. Trebuie sa evaluam beneficiile proteinelor tinând cont de contextul alimentelor pe care le consumam", a comentat Dr. Frank Hu, profesor la Scoala de Sanatate Publica Harvard, unul din autorii acestei cercetari.

Profesorul Hu si colegii sai au colectat date din doua studii vaste ce au urmarit starea de sanatate a zeci de mii de barbati si femei de la vârsta mijlocie pâna la moarte.

De-a lungul celor 20 de ani de studiu, aproximativ 1.400 de barbati si 2.600 de femei au suferit un atac cerebral.

Pentru a descoperi care este efectul proteinelor din dieta asupra riscului de a suferi un atac cerebral, cercetatorii au împartit persoanele studiate în functie de consumul zilnic de carne rosie, carne de pui, lactate si alte surse de proteine.

Barbatii care mâncau mai mult de doua portii de carne rosie pe zi prezentau un risc de a suferi un atac cerebral cu 28% mai mare decât cei care consumau o treime dintr-o portie de carne rosie pe zi. Cercetatorii au definit o portie de carne rosie în jurul valorii de 110-170 de grame.

Femeile care consumau aproximativ doua portii de carne rosie pe zi prezentau un risc de a suferi un atac cerebral cu 19% mai mare decât cele care mâncau mai putin de jumatate de portie zilnic.

Cercetatorii au descoperit ca persoanele care renuntau la o portie de carne rosie pe zi, obtinându-si proteinele dintr-o portie de carne de pui sau curcan, îsi reduceau riscul de atac cerebral cu 27%. În rândul celor care înlocuiau portia de carne rosie cu nuci sau peste riscul se reducea cu 17%, iar în rândul celor care înlocuiau carnea rosie cu lactate, riscul scadea cu 10%.

Dr. Adam Bernstein, unul dintre autorii studiului, spune ca nu este surprins de rezultatele care arata ca persoanele care consuma multa carne rosie sufera mai multe atacuri cerebrale.

"Am studiat si efectul pe care îl are carnea rosie asupra riscului de a face diabet sau de a suferi de afectiuni coronariene, asa ca mi se pare logic ca aceste afectiuni cardio-metabolice sa fie grupate", a afirmat Bernstein.

Cercetatorii au fost surprinsi sa descopere ca persoanele care au consumat peste nu au prezentat un risc mai mic de a suferi un atac cerebral. "Este posibil ca beneficiile oferite de peste sa depinda de modul în care acesta este preparat. Modul în care oamenii gatesc pestele variaza semnificativ, iar studiul nostru nu a fost suficient de detaliat pentru a ne permite sa studiem retetele", a explicat Bernstein.

În urma acestei cercetari, oamenii de stiinta recomanda limitarea consumului de carne rosie, în favoarea celei de pui si peste.

Sursa: Reuters - via descopera.ro

Oamenii de stiinta au descoperit ca aceasta gena poate fi activata cu ajutorul medicamentelor anti-inflamatoare, precum aspirina.

Atunci când gena este activata, aceasta forteaza celulele maligne din tumori sa se transforme în celule benigne.

Echipa de cercetatori condusa de Curzio Rüegg spera ca aceasta descoperire sa duca la conceperea unor noi masuri preventive împotriva cancerului de colon.

Studiul a fost publicat în prestigiosul jurnal Oncogene, unul dintre cele mai importante publicatii dedicate cercetarii anti-cancer.

Cercetarile epidemiologice au aratat ca folosirea regulata a medicamentelor anti-inflamatoare non-steroidale reduc semnificativ riscul de a dezvolta tumori canceroase, însa acestea vin la rândul lor cu efecte secundare, precum ulcerul. Acum, oamenii de stiinta încearca sa reproduca efectele benefice ale acestor medicamente fara efectele secundare.

Surse: SwissInfo si UniFribourg - via descopera.ro

În ciuda acestei vesti bune, specialistii spun ca fenomenul nu va fi de lunga durata daca încalzirea globala va continua si daca viteza vântului va înregistra fluctuatii în urmatorul deceniu.

Studiul s-a bazat pe analizarea datelor, adunate de-a lungul a 4 decenii, ale unei populatii de albatrosi din insulele Crozet. Colectarea datelor a început în 1966, dar abia în 1989 albatrosii au fost dotati cu transmitatoare ale caror semnale au putut fi înregistrate prin satelit.

De-a lungul timpului, specialistii au observat ca o crestere a presiunii atmosferice, provocata probabil de încalzirea globala, a facut ca viteza vântului sa sporeasca în vestul Oceanului Indian, zona pe care albatrosii o strabat cel mai des.

Ca urmare a acestei schimbari din mediu, albatrosii zboara mai repede, parcurgând distante mai mari spre sud, iau mai mult în greutate, petrec mai putin timp cautând hrana si au mai multi pui.

Vântul puternic le permite sa zboare pe suprafete mai mari si sa gaseasca hrana mult mai repede. Astfel, o femela poate ajunge sa cântareasca 8 kilograme, iar un mascul 10.

Cresterea în greutate se poate datora usurintei cu care gasesc hrana, dar specialistii spun ca poate fi vorba si de o adaptare a pasarilor pentru a maximiza capacitatea de a zbura pe distante lungi.

Cu toate acestea, daca fenomenul va continua sa ia amploare, pâna în 2080, viteza vântului va fi atât de mare, încât albatrosii nu vor mai putea sa ajunga pe insulele Crozet.

Sursa: AFP - via descopera.ro

Osteoartrita este o afectiune a articulatiilor, pe cât de raspândita, pe atât de putin înteleasa.

Geneticienii de la University of Southern Denmark au descoperit, în celulele prelevate din articulatiile genunchilor a trei femei suferind de osteroartrita, cromozomi ale caror capete, denumite telomere, sunt mult mai scurte decât ar fi normal. În portiunile cele mai afectate ale articulatiilor se gaseau cele mai scurte telomere.

Procesul normal de îmbatrânire duce la scurtarea telomerelor, dar un rol important îl are si stresul oxidativ, produs de radicalii liberi.

Acestia se formeaza în cursul proceselor biologice normale din organism, dar si datorita unor factori externi precum fumatul, consumul de alcool si expunerea la radiatii ultraviolete.

Descoperirea sugereaza ca lungimea acestor portiuni de ADN, care au rolul de a proteja cromozomii în portiunile cele mai vulnerabile, are o importanta esentiala în dezvoltarea maladiei si deschide drumul spre identificare unor tratamente eficiente.

Osteoartrita este cea mai comuna forma de artrita; ea duce la întepeneala si dureri ale articulatiilor, în special ale mâinilor, soldurilor si genunchilor.

Boala apare, în general, dupa vârsta de 50 de ani si, în prezent, nu poate fi vindecata; exista doar tratamente care pot ameliora simptomele cele mai suparatoare.

Sursa: Mail Online - via descopera.ro

Arheologii elvetieni au descoperit în Valea Regilor din Egipt mormântul unei cântarete ce dateaza de acum 3.000 de ani, a declarat ministrul egiptean al Antichitatilor, Mohammed Ibrahim.

Descoperirea a fost facuta în Karnak, lânga Luxor, de o echipa de la Universitatea din Basel condusa de Elena Pauline-Grothe si de Susanne Bickel.

Mormântul descoperit apartinea unei femei pe nume Nehmes Bastet, cântareata pentru zeitatea suprema Amun Ra în timpul celei de-a 22-a dinastii (945 - 712 î.e.n.), conform unei înscriptii de pe o placa de lemn aflata în mormânt.

Cântareata era fiica Marelui Preot al zeului Amun, a afirmat ministrul.

Descoperirea este importanta "deoarece arata ca Valea Regilor era folosita si pentru înmormântarea persoanelor obisnuite si a preotilor din dinastia a 22-a", a explicat ministrul.

Pâna acum, toate mormintele descoperite în Valea Regilor apartineau membrilor familiilor regale egiptene.

Sursa: AFP - via descopera.ro

Nano-urechea este, în realitate, o particula microscopica de aur, capturata de un fascicul laser.

Conceptul de "nano-ureche" a aparut pentru prima data în 1986, când au fost create pensetele optice. Aceste pensete folosesc un fascicul laser, concentrat cu ajutorul unei lentile, pentru a crea o forta ce retine particulele, ce pot fi astfel manevrate.

Credit foto: Ohlinger et al., Phys. Rev. Lett. 108, 018101 (2012)

Mutarea particulelor produce unde sonore. Prin urmare, pentru a detecta sunetele produse de particule este nevoie sa se masoare amplitudinea miscarii produse de acestea. Pentru a efectua aceasta masuratoare, fizicianul Jochen Feldmann si colegii sai de la Universitatea din München, Germania, au utilizat o particula de aur, cu un diametru de 60 de nanometri, scufundata în apa si tinuta de pensete optice.

Echipa de specialisti a înregistrat si analizat miscarile produse de particula ca raspuns la vibratiile acustice cauzate de încalzirea, indusa de un laser, a altor nanoparticule aflate în apropiere.

Cu o sensibilitate fara precedent, nano-urechea ar putea calcula directia din care vine sunetul. Specialistii sugereaza ca asezarea tridimensionala a nano-urechilor ar putea ajuta la ascultarea celulelor sau a microorganismelor precum bacteriile si virusurile, care emit vibratii acustice foarte slabe atunci când se misca.

Oamenii de stiinta catalogheaza aceasta descoperire ca fiind o initiativa foarte interesanta, care ar putea oferi o multitudine de oportunitati în sfera medicala.

Sursa: Sciencemag - via descopera.ro

Casatoria nu aduce atât de multe avantaje cuplurilor precum se credea pâna acum, arata un nou studiu conform caruia casatoria nu aduce niciun avantaj în plus fata de coabitare în ceea ce priveste sanatatea, stima de sine si bunastarea psihologica.

Conducatoarea studiului publicat în Journal of Marriage and Family, Kelly Musick de la Universitatea Cornell afirma ca relatia romantica în sine aduce aceste beneficii, nu casatoria.

"A te gasi într-o relatie romantica, indiferent de forma legala a acesteia, prezinta numeroase avantaje în comparatie cu starea de celibat", explica Musick.

Cercetarea a dezvaluit ca, pentru multe persoane, starea de concubinaj este o optiune mai buna decât casatoria. Participantii la studiu care traiau în concubinaj erau mai fericiti si prezentau un nivel mai ridicat al stimei de sine decât persoanele casatorite. "Acest lucru s-ar putea datora faptului ca, în concubinaj, persoanele dispun de mai multa independenta si se pot concentra mai mult pe dezvoltarea personala, lucru care se dovedeste extrem de important pentru multe persoane în anumite etape ale vietii. De asemenea, coabitarea implica mult mai putine obligatii nedorite în comparatie cu casatoria", explica Musick.

Majoritatea studiilor efectuate pâna acum comparau persoanele casatorite cu cele care nu se aflau într-o relatie. Aceasta noua cercetare a studiat viata a 2.737 de persoane singure de-a lungul a 6 ani, observându-le atunci când au început o relatie sau s-au casatorit.

Participantii la studiu si-au evaluat starea de sanatate si de fericire, raspunzând de asemenea la un chestionar despre stima de sine, depresie si legaturile cu prietenii si familia.

De-a lungul celor 6 ani, aproximativ 900 de participanti s-au casatorit ori s-au mutat cu un partener.

În general, atât casatoria cât si concubinajul au avut un efect pozitiv asupra starii de sanatate. Atât persoanele casatorite, cât si cele care doar locuiau împreuna cu partenerul au fost mai fericite si au înregistrat un numar mai mic de episoade depresive în comparatie cu persoanele care nu se aflau într-o relatie. Cercetarea a descoperit, însa, ca aceste efecte pozitive se diminuau cu timpul.

De asemenea, cercetatorii au descoperit ca atât persoanele care se casatoresc, cât si cele care doar coabiteaza tind sa limiteze timpul petrecut cu prietenii si cu familia în comparatie cu persoanele care nu se afla într-o relatie.

Studiul le permite cercetatorilor sa afirme ca perspectiva conform careia "casatoria este solutia pentru multe dintre problemele societatii" nu este realista.

"SUA, spre exemplu, promoveaza casatoria mult mai mult decât alte tari dezvoltate. Studiul nostru arata, însa, ca alte forme ale relatiilor de cuplu aduc aceleasi beneficii indivizilor. Casatoria nu este unica metoda prin care cuplurile devin mai fericite si mai sanatoase", explica dr. Musick. De aceea, cercetatorii nu încurajeaza folosirea fondurilor publice pentru promovarea casatoriei în dauna altor structuri familiale.

Sursa: MSNBC - via descopera.ro

Expertii în energie cred ca algele reprezinta o sursa promitatoare de biocombustibil, ca alternativa la carbune si petrol. Ideea acestora este acum mai aproape de realitate, dupa ce o echipa de cercetatori din SUA a descoperit cum pot fi convertite în energie zaharurile din alge.

Un microb creat în laborator metabolizeaza toate zaharurile din algele brune, acestea devenind o sursa alternativa de energie la un cost similar cu cel al petrolului.

Echipa de cercetatori de la Bio Architecture Lab din Berkeley, California, a modificat o bacterie E. coli, permitând acesteia sa transforme zaharurile din alge brune în etanol. Spre deosebire de microbii conceputi pâna acum, acesta poate folosi principala grupa de zaharuri din algele brune, alginatul.

"Cercetatorii nostri au conceput o metoda prin care toate grupele de zaharuri din alge pot fi transformate în energie, reusind acest lucru cu un cost mic", a declarat Daniel Trunfio, directorul Bio Architecture Lab.

Algele constituie o sursa de biocombustibil extrem de promitatoare în comparatie cu porumbul si trestia de zahar. Spre deosebire de aceste surse traditionale de etanol, algele nu necesita folosirea terenurilor arabile în detrimentul culturilor plantate în scop alimentar.

Oamenii de stiinta estimeaza ca mai putin de 3% din apele de coasta ale planetei pot furniza suficiente alge pentru a înlocui 227 de miliarde de litri de combustibil de origine fosila. În conditii optime, algele pot produce anual 19.000 de litri de etanol pe hectar, productivitatea pe hectar fiind dubla în comparatie cu cea a sfeclei de zahar si de 5 ori mai mare decât cea a porumbului.

Sursa: AFP - via descopera.ro