Arestarea preventiva a asistentei Florentina Cirstea este este o masura exagerata. Unde e prezumtia de nevinovatie? Este pericol public? Este recidivista? Este suficienta suspendarea din functie si judecarea in libertate cu interdictia de a parasi localitatea. Cerem eliberarea imediata a Asistentei Florentina Cirstea si judecarea in libertate.

Semneaza petitia

Vezi semnaturile pentru petitia: Judecarea in libertate a asistentei Florentina Cirstea

Asistenta pusã sub acuzare pentru incidentul de Giulesti va mai rãmâne în arest încã 30 de zile, conform deciziei luate miercuri de Judecãtoria sectorului 6, înformeazã Mediafax. Mandatul de arestare preventivã a fost, astfel, prelungit, pentru acuzatia de ucidere si vãtãmare corporalã din culpã.

Foto: Antena 3

Florentina Cîrstea are posibilitatea de a face recurs la Tribunalul Bucuresti fatã de aceastã decizie. Alãturi de ea, mai este pus sub urmãrire si seful Sectiei Neonatologie de la Maternitatea Giulesti, Adrian Ioan Toma, fiind acuzat de neglijentã în serviciu.

Pe baza probelor administrate pânã în acest moment al urmãririi penale, anchetatorii au stabilit cã medicul, în calitate de sef al Sectiei de Neonatologie din cadrul Maternitãtii Giulesti, a gestionat în mod defectuos resursele umane existente, neasigurându-se în permanentã,de prezenta a câte doua cadre medicale,  la salonul de terapie intensivã nou-nãscuti.

sase bebelusi au murit si cinci au fost grav rãniti în urma incendiului produs în 16 august, în Sectia de Terapie Intensivã prematuri de la Maternitatea Giulesti. Cei cinci bebelusi rãniti, printre care douã perechi de gemeni, au fost internati la Spitalul "Grigore Alexandrescu".

Doi gemeni au pãrãsit miercuri spitalul, acestia fiind primii copii supravietuitori trimisi acasã.

Sursa: Antena3.ro

Având în vedere situatia fără precedent creată de Guvernul si Parlamentul României, care au conlucrat la reducerea serviciilor de sigurantă si ordine publică pe care le furnizează politia în interesul persoanei, al comunitătii, precum si în sprijinul institutiilor statului, membrii Federatiei Sindicatului National al Politistilor si Personalului Contractual (FSNPPC) au hotărât să protesteze prin limitarea activitătii, începând cu 20 septembrie.

„Limitarea activitătii nu este îndreptată împotriva statului si a cetătenilor, ci este o luare de atitudine fată de subfinantarea politiei, reducerile drepturilor salariale, disponibilizările anuntate de conducerea MAI, precum si fată de alterarea relatiilor de muncă din interiorul institutiei, produse prin abuzuri manageriale. Revendicările nu sunt exclusiviste, ele reflectă problemele, suferintele si asteptările politistilor din toate formatiunile sindicale. Prin urmare, fiecare punct câstigat prin proteste sociale va fi un beneficiu comun al tuturor politistilor, personalului contractual si, la fel de important, al jandarmilor si pompierilor cărora, prin lege, le este interzisă asocierea sindicală”, ne-a precizat Vasile Ciuhureanu, liderul SNPPC – Biroul Teritorial Iasi.

Bucuria infractorilor.

Până la rezolvarea favorabilă a revendicărilor, membrii FSNPPC vor limita proportional activitătile de furnizare a serviciilor politienesti. Astfel, politistii nu vor lucra cu publicul, nu se vor primi sesizări ori alte documente ale cetătenilor, cu exceptia celor pentru care solutionarea sau procesarea nu suferă amânare. Prin afise postate la sediile Politiei, cetătenii vor fi îndrumati să transmită sesizările prin postă sau electronic pe adresele de e-mail ale institutiei. De asemenea, la Politia Rutieră agentii vor fi prezenti în teren, dar nu vor patrula, nu vor da amenzi, cu exceptia avertismentelor, si nu vor dirija traficul rutier. Mai mult, dacă echipajul nu este constituit din doi politisti sau dacă politistii ce urmează să meargă în misiune nu primesc echipamentul de protectie specific, ei vor refuza deplasările în teren. Nici aparatele radar si etilotestele care nu sunt omologate metrologic nu vor mai fi puse în functiune.

În situatia cercetării unui accident cu victime produs în ultima parte a programului de lucru, politistii, după efectuarea cercetărilor, vor iesi din serviciu, refuzând să finalizeze documentele, dacă nu se emite o dispozitie scrisă în acest sens. În cazul lucrătorilor de ordine publică, la politiile orăsenesti si municipale, patrulele nu vor iesi pe străzi, ci vor stationa, pe toată durata programului de lucru în puncte fixe, din care vor interveni doar la apelurile de urgentă. În timpul serviciului nu vor aplica sanctiuni contraventionale, cu exceptia avertismentelor. „Posturile rurale de politie, la care, conform dispozitiilor în vigoare, nu se lucrează în ture de serviciu, vor fi deschise si vor functiona, de luni până vineri, între orele 8-16, sâmbăta si duminica acestea fiind închise. Orice solicitare la posturile de politie, prin intermediul dispeceratului 112, va fi directionată spre echipele operative din judet sau oras, la care localitătile respective sunt arondate. Politistii nu vor pune în aplicare mandatele de audiere emise de către instantele de judecată si vor refuza interventia individuală la evenimentele pentru care au fost solicitati ori îndrumati de superiori sau dispecerat”, a mai adăugat dl Ciuhureanu.

Blocaj la Transporturi si Vamă.

Activitatea va fi blocată si în cazul politistilor de la Transporturi. Ei vor rămâne în posturi, nu vor mai patrula în trenuri, si vor interveni doar la apelurile 112. Criminalistii vor amâna întocmirea planselor foto si a expertizelor, pentru cazurile care nu prezintă gravitate deosebită, având în vedere lipsa materialelor necesare. si audierile vor fi amânate în orice tip de sesizări, reclamatii sau dosare. Toate persoanele deja citate vor fi reprogramate. În punctele de trecere a frontierei, controlul se va face amănuntit, pentru prevenirea si descoperirea traficului ilegal de tigări, persoane, armament, bunuri de lux, masini furate etc. Cetătenii vor fi informati, prin afise si alte mijloace, asupra faptului că timpul de asteptare în puncte e posibil să se prelungească. Astfel de proteste se vor desfăsura pe parcursul a două săptămâni.

Sursa: Evenimentul.ro ; Autor: Andrei Hurbea

Biroul presedintelui Nicolas Sarkozy va fi dat în judecată de cotidianul Le Monde. Motivul pare să îl fi constituit spionajul pesedintiei asupra jurnalistilor ziarului, potrivit BBC.

Foto: Intact Images

Avocatii Le Monde detin probe care arată că există înregistrări ce redau convorbirile telefonice ale jurnalistilor, în scopul aflării unor surse. Aceste înregistrări au legătură cu scandalul L'Oreal, în care este implicat presedintele Sarkozy, si care ar fi fost comandate chiar de conducerea statului.

Într-un articol publicat în luna iulie, Ministrul Muncii era acuzat de un  conflict de interese deoarece în timp ce era ministru al bugetului si analiza dosarul fiscal al companiei L'Oreal, sotia sa, Florence, lucra pentru societatea ce administra averea lui Bettencourt.

Presedintia a respins însă toate acuzatiile publicatiei si a anuntat că nu o dat nici o instructiune serviciilor de informatii de a investiga sursele Le Monde.

Sursa: Antena3.ro

Cu salariile reduse, dările mărite si cu sabia somajului atârnând deasupra capului, românii au intrat într-o toamnă a deznădejdii. Măsurile de austeritate par să nu se mai termine, în timp ce presedintele Traian Băsescu ne spune să nu ne mai văităm că  doar la televizor este criză! N-ar fi rău să fie asa, însă povara ei atârnă tot mai greu în spatele românilor.

Guvernantii au motivat tăierile de salarii si pensii, consfintite de Legea 118/2010, prin conditiile financiare care „s-au dovedit a fi mai dificile decât s-a anticipat initial”, conturând imaginea unei „crize economice profunde, care poate pune în pericol stabilitatea economică a României si, prin aceasta, ordinea publică si siguranta natională”. O asemenea situatie ar putea fi considerată ca una de fortă majoră - un eveniment irezistibil si imprevizibil, neimputabil debitorului, care-l pune în imposibilitatea de a-si executa obligatia. Mergând pe linia bunului simt, ar fi normal ca si oamenii ajunsi în sapă de lemn să aibă dreptul să ridice din umeri si să spună că nu-si mai pot plăti dările la bănci, facturile la utilităti sau impozitele. Dar în cazul românului de rând, lucrurile devin deodată mai complicate.

Că sunt destui români cărora criza le-a dat peste cap viata o recunosc si mai-marii băncilor. „Foarte multi clienti se confruntă cu dificultăti la plata ratelor. Având în vedere realitătile cu care se confruntă multi angajati din mediul bugetar sau privat, am fost deschisi si am chemat clientii la bancă, să găsească solutii împreună cu consilierii. Se discută variante de reesalonare, precum prelungirea perioadei de credit sau acordarea unei perioade de gratie la principal sau la dobândă, pentru sase, nouă sau 12 luni. Oamenii justifică situatia cu documente si unii sunt si la a doua reesalonare. Trebuie însă să fie receptivi, să vină la bancă din timp, nu când se ajunge la situatii limită”, ne-a spus dna Eugenia Dăscălescu, directorul sucursalei iesene a BRD. Potrivit d-sale, nimeni nu a invocat forta majoră în relatia cu banca. „Totusi, nu este un cataclism. Până la urmă, sunt si persoane care plătesc ratele, mai ales cele care nu s-au îndatorat excesiv”, a adăugat dna Dăscălescu.

Specialistii în drept spun că argumentul valabil pentru stat ar trebui să functioneze si pentru cetătenii săi. „Nu este normal ca un om să plătească aceleasi rate ca acum doi ani, în conditiile în care lui i-au fost diminuate veniturile si nu mai are aceiasi bani. În situatiile neimputabile cetătenilor, statul ar trebui să reamenajeze clauzele contractuale de la bănci. E imoral ca băncile să nu sufere efectele crizei. Acelasi principiu poate fi valabil si în cazul contractelor cu furnizorii de utilităti. Avem în vedere initierea unui act normativ în acest sens”, a arătat judecătorul Mona Pivniceru, presedintele AMR.

Numai că de la teorie la practică e o distantă mare. „Din punct de vedere moral, este o întrebare pertinentă. Legal însă, nu există acum posibilitatea să se invoce de către români forta majoră când au de plătit dări sau rate. Asa ar fi fost normal, odată ce există egalitatea în drepturi. Din păcate, acest principiu constitutional nu se referă la persoanele juridice, ci doar la cele fizice, asa încât apare o anumită inechitate socială. Nu am avut însă sesizări pe această temă, ci doar privind esalonarea unor diferente salariale datorate de Guvern”, ne-a declarat Bogdan Buliga, expert la biroului din Iasi al Avocatului Poporului.

Ce le rămâne de făcut românilor afectati de criză? „Măsurile astea luate de Guvern, pe gândite sau pe negândite, în mod clar prejudiciază pe toată lumea. Trebuie văzut cine se face culpabil de ele, campaniile electorale când se fac promisiuni sau alte lucruri pe care le bănuim cu totii, scurgerile de bani în alte directii. Ei nu s-au gândit că pun oamenii în situatia să iasă în stradă? Ar trebui să fie un început si să se deschidă procese, creând astfel un precedent prin hotărâri care să ajute întregii comunităti”, consideră avocatul Adrian Mogos, prodecanul Baroului Iasi.

sansele de succes ale unei asemenea actiuni în justitie rămân deocamdată greu de stabilit. „Se poate deschide un astfel de proces, însă nimeni nu poate spune care va fi solutia instantei”, ne-a declarat dna Cristina Vâlcu, purtătorul de cuvânt al Judecătoriei.

N-ar fi prima si nici ultima oară când actiunile guvernantilor ar genera procese. De multe ori, măsurile de reduceri salariale au fost anulate de către magistrati, numai că statul e mai iertător cu sine decât cu cei pe care ar trebui să-i ajute. Plata diferentelor salariale câstigate în instantă a fost amânată ani întregi, TVA sau alte sume datorate firmelor au fost convenabil „uitate” până la Sfântul Asteaptă, dar autoritătile nu mai stiu cum să strângă în chingi contribuabilii, pentru a le scoate din portofel si ultimul gologan. Că doar ce-i alb pentru dulăi e negru pentru cătei, nu?

Sursa: Evenimentul.ro; Autor: Stefana Czeller

Expertizele psihologice ale elitei comuniste aflatã în detentie au demonstrat cã, în marea lor majoritate, fostii demnitari aveau coeficient de inteligentã foarte ridicat.

Instrumentat în procesul "Lotului CPEx", Dosarul penal nr. 88/P/1990 contine un set de informatii exceptionale pe care, în alte conditii, nu le-am fi cunoscut niciodatã. Este vorba despre expertizele psihiatrice si testele psihologice care au evaluat atât sãnãtatea mintalã, cât si nivelul performantelor intelectuale ale fostilor demnitari comunisti. Iar rezultatele acestor investigatii aratã, poate într-un mod neasteptat pentru multi dintre noi, cã "Tovarãsii" nu erau, nici pe departe, trogloditii pe care ni i-a prezentat, ani la rând, "democratica" presã postdecembristã.

Membrii CPEx: elita regimului comunist românesc, activistii de rang înalt cãrora li s-a acordat, decenii la rând, tot respectul cuvenit "sefilor cei mari de la partid". Apoi, dupã Revolutie, când steaua lor a început sã apunã, iar cei mai multi erau dupã gratii, presa postdecembristã a început sã-i atace "cu mânie capita listã", prezentându-i ca pe niste retardati semianalfabeti, cu minti bolovãnoase, care stiau doar sã sarã "drepti" când îl aplaudau pe Ceausescu. Faptul cã majoritatea noilor ziaristi, autoproclamati "lideri si formatori de opinie", erau cam aceiasi cu cei care, cu doar câteva luni înainte, se dãdeau peste cap sã intre în gratiile "Baronilor PCR" nu mai conteazã: este deja istorie.

Arhiva personala Dumitru Popescu.

Au fost adulati când detineau pu terea. Iar dupã ce au pierdut-o, au fost supusi unui dispret fãrã limite. Atitudini publice extreme, între care adevãrul despre "Baronii rosii" devine din ce în ce mai greu de aflat. Totusi, ce fel de oameni erau ei cu adevãrat? Erau doar niste mocofani plini de ifose? Sau poate cã nu? Prima, si pânã acum singura ocazie de a-i cunoaste cu adevãrat, dincolo de umbra oricãrui partizanat politic, s-a ivit în 1990, când ei se aflau, de câteva luni bune, în spatele gratiilor. Atunci, la fel ca acum, magistratii erau obligati ca, înainte de a trimite inculpatii în judecatã, sã le evalueze starea sãnãtãtii, inclusiv a sãnãtãtii mintale. Iar pentru verificarea acesteia din urmã, "tovarãsilor" li s-au fãcut toate controalele posibile, inclusiv teste de inteligentã. Efectuate cu rigoare stiintificã, acestea ni-i descriu pe "Tovarãsi" asa cum, poate, nici mãcar ei nu s-au cunoscut vreodatã. si cu atât mai putin noi. Rezultatele investigatiilor fac parte din Vol. VII al Dosarului nr. 88/P/1990.

Majoritatea expertizelor psihiatrice si testelor de evaluare psihologicã au fost fãcute de dr George Rafa si dr Florin Stãnescu, de la Institutul de Medicinã Legalã "Prof. dr Mina Minovici", în colaborare cu dr Octavian Hanganu si dr Dan Prelipceanu, de la Spitalul de Neuropsihiatrie "Dr Ghe. Marinescu". Verificãrile au fost deosebit de laborioase, iar rezultatele au fost înscrise minutios în acte oficiale, care acum, dupã 20 de ani, sunt deja documente istorice. Concret, evaluãrile au pornit de la tinuta vestimentarã a inculpatilor, au conti nuat cu abilitãtile lor de comunicare si au inclus toate subtilitãtile specifice domeniului, inclusiv celebrele "teste Rorschach" - cele cu petele de culoare - pe care le vedem si în filme. Iar orice amãnunt, consemnat fidel, a avut importanta sa. Spre exemplu, în expertiza fostului viceprim-mi nistru stefan Andrei se mentioneazã: "Este adus în fata comisiei în tinutã corespunzãtoare, orientat, coerent, lucid. Contactul psiho-verbal se rea lizeazã usor. Îsi sustine afirmatiile cu argumente convingãtoare, pe care le subliniazã cu o gesticã bogatã si o expresie mimicã adecvatã".

În afara expetizelor psihiatrice, "tovarãsilor" li s-au fãcut si in vestigatii medicale de rutinã. Care au arãtat cã, indiferent cât de sus fu seserã ei plasati în piramida puterii, erau tot niste oameni obisnuiti. Majoritatea sufereau de bolile specifice vârstei lor, dar si de afectiuni cauzate de stres: hipertensiune arterialã asociatã cu diverse afectiuni cardiace, dar si ulcer sau diabet. Câtiva dintre fostii demnitari bãrbati aveau adenom de prostatã, iar unul dintre ei, hemoroizi.

Dar fata cea mai putin stiutã a personalitãtii lor a iesit la ivealã dupã testele psihologice, inclusiv cele prin care li s-au determinat coeficientul de inteligentã (IQ).

Conform specialistilor, oamenii obisnuiti au un coeficient mediu de 100 de puncte. Iar un geniu de talia lui Albert Einstein avea un IQ de 160. Unde se situau "Baronii rosii" pe aceastã "scarã" a inteligentei? Contrar propagandei postdecembriste, majoritatea lor au realizat "scoruri" peste medie, specifice unei inteligente superioare. 

În actele de stare civilã se numea Dumitru Popescu. Dar, dupã ce s-a lãudat la o sedintã cã ar fi divinitatea supremã a celor pe care-i mustruluia, i se mai zicea si "Dumnezeu". Poate cã, în felul sãu, avea dreptate când se considera mai cu mot decât restul lumii: psihologii au stabilit cã avea IQ-ul 125, specific unei  inteligente superioare, mult peste medie. Utilizând alte teste, psihologii au mai aflat, printre altele, cã, în adâncul mintii sale, Popescu "Dumnezeu" avea "nevoie de pace si afectiune si simte cã este tratat fãrã consideratie, ceea ce îl tulburã si îl preocupã".

O  inteligentã superioarã, cu un nivel chiar mai înalt decât al lui Popescu "Dumnezeu", a avut Paul Niculescu Mizil, cãruia psihologii i-au stabilit un IQ de 127. Dar au mai aflat si cã în sinea sa "manifestã nevoia de a se simti la originea lucrurilor si în centrul atentiei".

La cei 68 de ani ai sãi, pe care-i împlinise când a fost expertizat, si cu un IQ evaluat la 122, Nicolae Giosan era si el "un intelect superior,care, arestat fiind, încerca sã depãseascã situatia dificilã în care se afla".

"Scoruri" foarte bune au obtinut Ioan Totu (IQ 126), Silviu Curticeanu (IQ 122) si Radu Constantin (QI 121). Ceva mai modesti, dar tot peste medie, s-au dovedit a fi Oprea Gheorghe si Gheorghe Panã, ambii cu un QI de 117. Dar si Susãnica Gâdea care, la 71 de ani, a realizat un IQ de 114. Tot peste medie, ambii cu un coeficient IQ de 111, s-au situat Constantin Nicolae si Mihai Ghere. Ba chiar si Lina Ciobanu, care era "posesoarea" unei inteligente corespunzãtoare unui IQ de 105.

În acest context, trebuie sã tinem cont cã toate aceste rezultate au fost realizate de niste oameni deprimati, umiliti de faptul cã se aflau dupã gratii, acuzati de crime deosebit de grave, care pierduserã nu numai libertatea, cât si o pozitie socialã exceptionalã, împreunã cu tot ceea ce, pentru ei, însemna valoare si justificare a existentei. Posibilitatea ca specialistii sã-i fi favorizat în vreun fel este exclusã din capul locului: rigoarea si complexitatea testelor psihologice nu pot fi manipulate "din motive politice". Vrem sau nu vrem, adevãrul verificat prin metode strict stiintifice atestã cã acei oameni erau, cu adevãrat, foarte inteligenti. 

Totusi, nu chiar toti membrii CPEx erau niste "munti de desteptãciune". Sub medie s-au dovedit a fi Miu Dobrescu (QI 98) si Ana Muresan, cu un QI de 92. Un caz aparte este cel al fostului prim-ministru Constantin Dãscãlescu. Prãbusirea lui politicã a coincis cu evolutia rapidã a unor afectiuni mai vechi, care, agravate în  detentie, l-au adus la limita la care aproape cã nu mai putea discuta cu nimeni.   

Privite în ansamblul lor, informatiile rezultate din aceste expertize complexe sunt o "fereastrã" unicã prin care ni se oferã ocazia de a-i cunoaste cu adevãrat pe cei care ne-au condus cândva. O "fe reastrã" care nu se va mai redeschide prea curând. Acum, într-o periodã în care avem destule motive sã ne îndoim de capacitãtile intelectuale ale celor care ne conduc spre capita lismul "multilateral demolat", evaluarea stãrii lor de sãnãtate mintalã, precum si valoarea coeficientului lor de inteligentã sunt "date personale" care, ascunse sub pecetea confi dentialitãtii, aproape cã sunt considerate niste secrete care privesc "siguranta nationalã".

Sursa: Jurnalul.ro - Autor: Vasile Surcel

După ce s-au văzut cu veniturile diminuate si au simtit povara ratelor bancare, moldovenii au devenit mult mai chibzuiti cu banii. Nimeni nu mai este dispus să treacă cu vederea un comision impus abuziv de bancheri, asa că activitatea Comisariatelor Judetene pentru Protectia Consumatorilor (CJPC) este aproape blocată de avalansa reclamatiilor împotriva băncilor. Pentru reprezentantii câtorva bănci locale urmează o săptămână dificilă, în care vor trebui să facă fată unui alt val de nemultumiri venite dinspre clientii bancari care se consideră înselati de institutiile de credit.

Grupurile de clienti pregătesc iesiri în stradă si întâlniri cu avocatii, iar Banca Natională a România a fost rugată să intervină ca arbitru în acest conflict. Revolta debitorilor a făcut ca activitatea Comisariatelor Judetene să fie mult îngreunată de numărul record al reclamatiilor înregistrate împotriva băncilor. „Este foarte greu să facem fată unui număr atât de mare de reclamatii si cu un număr restrâns de comisari. Numai în luna august si cele câteva zile din luna septembrie s-au înregistrat 145 de reclamatii împotriva Volksbank si încă 26 împotriva BCR. Numai astăzi (n.r. - ieri) s-au primit sapte reclamatii din partea clientilor Volksbank. Se reclamă comisionul de risc, care trebuia eliminat conform Ordonanatei 50, neprimirea unui credit solicitat desi sunt îndeplinite conditiile de acordare si neacordarea reesalonării”, spune Daniel Piftor, comisarul sef al CJPC Iasi. Misiunea comisarilor a avut ca rezultat aplicarea a trei amenzi în valoare de 20.000 de lei si încă una de 95.000 de lei, numai în ultimele două săptămâni.

Revoltă în judetele Moldovei

Clientii băncilor din cea mai săracă zonă a tării fac front comun împotriva bancherilor. Multi s-au aliat grupurilor de clienti nemultumiti de serviciile bancare constituite pe internet, însă au trecut si pe la CJPC. Asa s-a ajuns ca în toate judetele Moldovei institutiile care apără interesele consumatorilor să fie luate cu asalt de petitionari. „Chiar am primit foarte multe reclamatii împotriva institutiilor de credit, aproximativ 30 în luna august. Ele urmează să mai apară întrucât avem zilnic sesizări în acest sens. Principalul motiv este nesolutionarea cererilor de reesalonare a ratelor, chiar dacă clientul a ajuns în imposibilitate de plată datorită reducerii veniturilor”, ne-a explicat Toader Frătilă, comisarul sef al CJPC Bacău. si bancherii din judetul Vaslui au fost sanctionati aspru de comisarii de la Protectia Consumatorului. „Luna trecută am primit 30 de reclamatii care sesizau perceperea comisionului de risc si cresterea dobânzilor. Luna trecută am aplicat două amenzi a câte 20.000 de lei, iar luna aceasta deja am aplicat o amendă de 50.000 de lei si încă două de 20.000 de lei”, a declarat Dan Liviu Cain, comisarul sef adjunct al CJPC Vaslui. Amenzile vor continua să curgă în perioadă următoare, având în vedere că tot mai multi consumatori depun zilnic plângeri.

Dobânzi majorate doar pentru „fraieri”

Majorarea dobânzilor nu a scăpat nesesizată de clientii hotărâti să se judece cu institutia de credit pentru a-si recupera banii. „M-au sunat de la bancă si mi-au zis să vin să semnez si eu pentru noul grafic. Vestea bună este că au zis că îmi vor da înapoi banii de la cresterea de dobândă de la 5,95 la 7,45, iar vestea proastă este că vor să plătească numai pe lunile din anul 2009, iar din octombrie 2007 si până în 2008 nu vor”, se plânge un client al Volksbank din Iasi. O altă persoană, angajat al băncii, sustine că doar pentru anumite credite s-a majorat dobânda. „Pot să va informez că la sucursala unde lucrez, din cei 90 de clienti care au contractat credite ipotecare în euro în perioada 2006-2007, cu dobândă fixă de 5,95%, doar pentru 30 dintre ei s-a majorat dobânda, cu toate că aveau contracte semnate în aceleasi conditii. Ceilalti 60 au fost considerati VIP, si nu li s-a mărit dobânda. Concluzia:banca a considerat că modificările semnificative de pe pietele financiare pot afecta doar pe unii clienti, considerati mai fraieri”, arată un mesaj de pe un forum. Pentru a scăpa de comisionul de risc, peste 1.400 de clienti au semnat o petitie împotriva Volksbank, iar aproximativ 700 s-au grupat într-un proces comun împotriva institutiei de credit.

Sursa: Evenimentul ; Autor: Adelina Isachi

Deputatul european din partea Frontului National Bruno Gollnisch a sugerat miercuri ca rromii să se instaleze în "Piata Sfântul Petru" din Vatican, ca răspuns la apelul lansat de Papa Benedict al XVI-lea de a accepta "legitima diversitate umană", interpretat ca o dezaprobare a politicii Parisului, potrivit Mediafax.

"Papa să nu implice infailibilitatea sa în acest subiect", a reactionat vicepresedintele Frontului National, cunoscut pentru apropierea sa de catolicii traditionalisti, pentru RMC-Info.

"Cred că rromii ar putea să se instaleze în Piata Sfântul Petru si pe urmă mai vorbim", a adăugat el. "Sunt putin iritat de acest gen de discursuri ale unor clerici. As vrea să îmi spună" dacă "Franta are datoria de a-si deschide frontierele tuturor celor care vor să se instaleze aici", a declarat Gollnisch.

Deputatul european si consilier regional în Rhône-Alpes a apreciat, de asemenea, că Franta ar trebui să renegocieze tratatele europene "care le oferă cetătenilor acestor tări (de unde provin romii) dreptul de a veni în Franta fără nicio autorizatie prealabilă".

Sursa: romanialibera.ro

Investigarea activitătii unor grupări asiatice care operează în complexul Dragonul Rosu scoate la iveală un sistem similar celui mafiot. Procurorii au stabilit că unii dintre liderii retelei aveau conexiuni la vârful grupului de firme Niro, controlat de Dumitru Nicolae.

Primele rezultate ale unei anchete derulate de procurorii Directiei pentru Investigarea Infractiunilor de Crimă Organizată si Terorism (DIICOT) pun în lumină miza uriasă care se ascunde sub unele standuri din Dragonul Rosu: aproape 600 milioane dolari, bani care au fost scosi din România numai în ultimii patru ani prin tranzactii vamale frauduloase si spălare de bani. România Liberă a documentat cine sunt personajele-cheie ale acestor operatiuni si cum anume se derulează acestea.

„Zheng Weiming este o garantie"

Unul dintre oamenii cu greutate în acest joc cu mize de sute de milioane de dolari este omul de afaceri chinez Zheng Weiming. Potrivit procurorilor DIICOT, Zheng face parte dintr-o familie care este asociată chiar cu patronul complexului Dragonul Rosu, Nicolae Dumitru, cunoscut si drept „Nicu Niro". „Inculpatul Zheng Weiming este un important om de afaceri în China, fiind membru al unei importante familii din această tară care are afaceri în România. Această familie are un important rol în dezvoltarea Complexului Comercial Dragonul Rosu, membrii acesteia fiind asociati în cadrul societătii ce a dezvoltat acest complex. Prin pozitia sa în cadrul familiei, Zheng Weiming a fost o garantie pentru oamenii de afaceri chinezi că îsi vor primi marfa în cele mai bune conditii, respect ce este dublat de cunostintele pe care acesta le avea în mediul de afaceri chinez", descriu anchetatorii DIICOT rolul lui Zheng Weiming în gruparea care actionează în Dragonul Rosu. Verificările R.L. au arătat că, într-adevăr, în cadrul societătii Dragonul Rosu SA apare ca actionar un membru al familiei Zheng - este vorba de Zheng Xing. Potrivit datelor de la Registrul Comertului, cota detinută de acesta este de 30%, cu un aport de 207.750 lei noi. Celelalte 70 de procente din societate sunt detinute de Niro Investments, societate care face parte din grupul Niro, controlat de omul de afaceri Nicolae Dumitru. Contactat de RL, Ion Badea, unul dintre administratorii societătii Dragonul Rosu SA, a declarat că asocierea activitătii grupării asiatice cu brandul Dragonul Rosu este pur întâmplătoare. „Nu pot să comentez prea multe, pentru că nu am văzut dosarul. stiu că există unul, însă nu stiam că s-a făcut deja rechizitoriul. În rest, alăturarea cu brandul Dragonul Rosu este pur întâmplătoare", ne-a declarat Ion Badea.

Reteaua avea control total si folosea chiar si persoane cu dizabilităti

Mergând pe firul tranzactiilor comerciale suspecte, procurorii au mai descoperit că membrii retelei asiatice stabiliseră un control total asupra operatiunilor comerciale, de la introducerea în tară a mărfurilor importate si până la scoaterea banilor astfel rezultati din România. Potrivit anchetatorilor, afaceristii chinezi si vietnamezi se foloseau în derularea operatiunilor si de persoane cu dizabilităti fizice. „Pentru ca întreaga activitate să fie sub controlul lor - de la comanda de marfă din tara exportatoare până la transportul maritim, introducerea în tară, transportul intern si distribuirea către comercianti au fost înfiintate societăti comerciale cu obiect specific (comisionariat vamal si transport)", se arată în rechizitoriul procurorilor DIICOT. Din verificările institutiilor abilitate a rezultat că, până în prezent, gruparea a spălat peste 83,2 milioane dolari, în 2006, iar între 2007 si 2010 ar fi fost spălati alte 273,7 milioane dolari si aproape 33,9 milioane euro. Potrivit unor surse oficiale, sumele acestea nu sunt si cele finale, din moment ce anchetatorii verifică în prezent activitatea a circa 15 societăti comerciale.

Cum plecau banii din Dragonul Rosu în Noua Zeelandă

Verificând traseul banilor externalizati de la Dragonul Rosu, procurorii DIICOT au descoperit si un mod de operare extrem de bine pus la punct. În schemă apar companii din importante centre off-shore, cunoscute ca necooperante cu organele de anchetă. Astfel, după ce banii erau colectati de la afaceristii care cooperau cu gruparea, acestia erau transportati, cash, de la Bucuresti la Galati. Acolo, sumele erau preluate de Vasiliy Badika, basarabean cu cetătenie bulgară, care activa în Ucraina. Rolul lui Badika era, potrivit anchetatorilor, acela de a scoate banii din România si a-i transporta în Ucraina, unde erau introdusi în sistemul bancar local. Uriasele sume ajungeau apoi, prin transferuri din cont în cont, în bănci din tările Baltice si de acolo în Noua Zeelandă, China si Vietnam: „Astfel, după ce erau scosi din România, banii erau introdusi în sistemul bancar, după care, folosind bănci din Letonia (important centru bancar), respectiv Baltic International Bank, sumele erau transferate în contul în care se dorea. Se constată că prin acest circuit se asigurau toate cele trei etape recunoscute ale procesului de spălare de bani, respectiv plasare, stratificare si integrare, fapt ce făcea imposibil de stabilit o legătură între locul (contul) unde ajungeau si sursa de provenientă", se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT. Printre probele detinute de anchetatori cu privire la schemele de externalizare a sutelor de milioane de dolari dinspre România spre Asia există si o „evidentă paralelă" a sumelor scoase din tară, tinută chiar de membrii retelei. Din documentele cu pricina reiese că gruparea care opera în Dragonul Rosu folosea si societăti off-shore din Noua Zeelandă, precum Keanu Group Limited, Feratex Group Ltd si Piemonte Ltd.

INSTRUMENTE
Coruptie si identităti false

Din rechizitoriul procurorilor români reiese, totdată, că reteaua din Dragonul Rosu nu ar fi putut frauda statul român fără complicitatea unor functionari cărora le-ar fi fost cumpărată tăcerea. "Trebuie specificat că fenomenul infractional (...) a fost posibil si a căpătat o amploare deosebită datorită larghetii legislatiei române (adaptate la cea europeană) referitoare la regimul vamal si inexistentei unui control din partea autoritătilor române privitor la documentele prezentate de comerciantii ce desfăsoară activităti comerciale", sustin procurorii. Afaceristii introduceau în tară produsele comercializate la Dragonul Rosu prin porturile Constanta si Agigea-Sud. Adesea, membrii retelei se foloseau de identităti false pe baza cărora îsi înfiintau firmele cu care operau. Însusi Zheng Weiming a recurs la această solutie. Potrivit DIICOT, verificările au demonstrat că Zheng Weiming este una si aceeasi persoană cu Zheng Shuqin, identitate sub care acesta a fost expulzat din România în 2002. O altă persoană anchetată de procurori în acest dosar, Wang Jie, a mai intrat în România cu identitatea Hong Qiang.

Sursa: RomaniaLibera.ro

Bãrbatul despre care Administratia Prezidentialã afirmã cã i-a adresat injurii sefului statului în noaptea de vineri spre sâmbãtã la Neptun afirmã cã a fost lovit de presedinte, care i-ar fi dat "un dos de palmã", si nu exclude varianta de a depune o plângere împotriva lui Bãsescu.

Avocatul Dan Chitic a povestit pentru MEDIAFAX cum, în noaptea de vineri spre sâmbãtã, putin dupã ora 12.00, a iesit împreunã cu sotia din Vila Scriitorilor din Neptun pentru o scurtã plimbare, fãrã a avea, el sau sotia, telefonul mobil sau vreun aparat de fotografiat cu ei.

Ajunsi în fata restaurantului Ciresica, avocatul ar fi fost atentionat de sotia sa cã de pe scãrile localului coboarã presedintele Bãsescu.

"Sotia a rãmas pe loc, iar eu am fãcut câtiva pasi în directia presedintelui. Acesta s-a îndreptat, alãturi de sotia sa, spre o Dacia Logan de culoare albã, i-a deschis usa sotiei, a ocolit masina prin spate si a dat sã se urce la volan. În acel moment i-am strigat: «Sã-ti fie rusine!», exact asa, fãrã a folosi pluralul de politete", a povestit avocatul Chitic.

Acesta sustine cã presedintele a reactionat si l-a întrebat: "De ce sã-mi fie rusine, dobitocule?". Avocatul i-ar fi rãspuns: "Pentru ce ai fãcut din tara asta!".

"Iritat de invectivul adresat, i-am replicat: «Sunt un dobitoc cã te-am votat prima oarã!», iar presedintele, care aproape urcase în masinã, a coborât si a venit spre mine spunând: «Esti un dobitoc cã nu m-ai mai votat si a doua oarã!». Când a ajuns în fata mea am crezut cã vrea sã-mi spunã ceva, însã m-a lovit, mi-a dat un dos de palmã si s-a întors cãtre masinã", a declarat avocatul Chitic agentiei MEDIAFAX.

Acesta a povestit cã imediat dupã ce a fost lovit a fost prins de mâini de doi dintre angajatii SPP care-l însoteau pe seful statului. "Am apucat totusi sã-l întreb de ce m-a lovit si i-am spus, textual: «De ce dai, bã nenorocitule, cã esti plãtit din banii nostri?»".

"Am fost imobilizat, cu mâna-n gât, de cei doi SPP-isti", a mai spus avocatul, precizând cã, dupã plecarea sefului statului, a avut o discutie cu acestia, întrebându-i de ce-l mai apãrã din moment ce le-au fost reduse cu un sfert salariile, acestia replicându-i cã "e pãcat" sã existe asemenea incidente si cã "e vacantã".

Avocatul mai sustine cã presedintele "vorbea împleticit, gâjâit si mirosea a bãuturã".

Chitic afirmã cã mai multe persoane au vãzut incidentul, însã toate se tem sã recunoascã întâmplarea. "Unul dintre cei care au vãzut foarte bine cele întâmplate a fost patronul restaurantului «Ciresica». A rãmas apoi lângã mine, împreunã cu SPP-istii, si chiar m-a întrebat de unde sunt, din Constanta sau de unde sunt", a mai spus acesta.

Avocatul a mai spus cã o altã persoanã care a fost martorã la incident i-a transmis sã nu se bazeze pe eventuala depozitie a sa.

"Un alt martor, cu care am vorbit la câteva minute de la incident, mi-a spus: «Sã nu te bazezi pe mine, eu sunt mic si vreau liniste»", a mai spus avocatul Chitic.

Acesta sustine cã singurul martor dispus sã confirme întreaga scenã este sotia sa. O altã dovadã a faptului cã incidentul a existat o constituie faptul cã, dupã plecarea sefului statului, cei de la SPP "au rãmas în Vila Scriitorilor, au intrat prin restaurant, au aprins luminile" si "s-au interesat" de identitatea celor cazati acolo.

Avocatul nu a luat vreo decizie nici în privinta depunerii unei eventuale plângeri pe numele sefului statului. "Sunt încã în termen, nu vã pot spune dacã voi depune sau nu vreo plângere", a mai spus Chitic.

El a tinut sã sublinieze cã nu are nimic de câstigat din acest incident, "ba din contrã, de pierdut". El sustine cã relatarea despre incident a ajuns în presã dupã ce, la întoarcere, a povestit cele întâmplate celor cu care se afla la masa din Vila Scriitorilor, unii dintre ei jurnalisti.

"Mã tem, domnule, pentru cã nu este o întâmplare oarecare. Nu stiu dacã voi depune plângere. Gânditi-vã care este pedeapsa pentru loviri si alte violente: închisoare de la o lunã la trei luni sau amendã. De ce sã depun plângere, sã fie ignoratã timp de patru ani si patru luni de cei care ar trebui s-o rezolve? Sã consumãm hârtie degeaba?", s-a întrebat avocatul, precizând totusi cã nu a luat o decizie fermã în acest sens.

Incidentul a fost relatat, luni, de site-ul Cotidianul.ro. La câteva ore, Administratia Prezidentialã a dat publicitãtii un comunicat de presã în care sustine cã vineri searã, la Neptun, "o persoanã cu manifestãri agresive a adresat injurii presedintelui României, fãrã a exista însã un contact fizic între aceasta si seful statului", punct de vedere sustinut si de SPP.

Administratia Prezidentialã precizeazã, în comunicat, cã "regretã lejeritatea cu care site-ul cotidianul.ro lanseazã minciuni si dezinformãri despre presedintele României, Traian Bãsescu".

Sursa: Mediafax.ro

Un om de afaceri rus a murit la spital, unde a ajuns la volanul masinii sale, după ce a fost împuscat în cap si în umăr, luni, în casa scărilor din clădirea în care locuia, la Moscova, relatează marti RIA Novosti, citând fortele de ordine.

Bărbatul este directorul general al unei întreprinderi numite Gold Bear, potrivit sursei citate, însă AFP a constatat că nicio firmă cu acest nume nu apare pe Internetul în rusă.

"O persoană necunoscută l-a atacat în casa scărilor clădirii de pe strada academician Anohin din Moscova, după care victima a mers cu masina la spital", a declarat un reprezentant al fortelor de ordine.

Omul de afaceri, care potrivit RIA Novosti avea răni multiple la cap si la umăr, provocate de gloante, a decedat la spital.

Asasinatele la comandă sunt o practică obisnuită în capitala rusă, la zece ani după promisiunea lui Vladimir Putin, atunci când a preluat puterea în 2000, de a instaura "dictatura legii". Foarte putine astfel de cazuri sunt rezolvate.

Sursa: Mediafax.ro