Mogees este un mic dispozitiv care, aplicat pe orice suprafata solida, transforma vibratiile acesteia în sunete, oferind oricui un mod cu totul nou de a se exprima prin muzica... inclusiv celor care nu au niciun fel de cunostinte muzicale.
Mogees - "Mosaicing Gestural Surface" - cuprinde un mic microfon de contact care, lipit pe o suprafata oarecare, transforma în sunete vibratiile generate de atingerea suprafetei respective. Diferitele tipuri de interactiuni cu suprafata (frecarea, lovirea cu degetele, zgârierea) genereaza diferite tipuri de sunete.
Vibratia poate fi transformata direct în sunet sau poate fi utilizata pentru a selecta, dintr-o baza de date, o secventa audio de acelasi tip, care este si ea cântata instantaneu, oferind utilizatorului o experienta muzicala în timp real.
Mogees a fost creat de Bruno Zamborlin în contextul unui proiect de doctorat în arta si tehnologii informatice, în cadrul unei colaborari între Institutul de Cercetare si Coordonare în Acustica si Muzica, din Franta, si Universitatea din Londra - Goldsmiths.
În videoclipul urmator vedeti cum se poate cânta, cu ajutorul lui Mogees, la o varietate de "instrumente muzicale" noi: la fereastra, la oglinda, la copac sau la balon.
Protistele sunt un grup eterogen de organisme eucariote cu materialul genetic concentrat în nucleu cu o organizare celulara simpla. Videoclipul realizat de Centrul National de Cercetare Stiintifica din Franta, cu ajutorul unor spectaculoase filmari la microscop, dezvaluie un crâmpei din uriasa diversitate a protistelor, ce alcatuiesc o mare parte a planctonului organismele marunte care plutesc în masa apei.
Considerate initial ca un regn distinct - Protista - aceste forme de viata sunt azi privite ca apartinând mai multor încrengaturi (unii oameni de stiinta recunosc 30 sau chiar 40 de asemenea categorii), diferind între ele prin modul de nutritie, de deplasare, prin structura învelisului celular si prin desfasurarea ciclulor de viata ale organismelor respective. Mai nou, acestor criterii "clasice" de clasificare li se adauga cele legate de ultrastructura celulara, de biochimie si genetica. Din acest motiv, taxonomia (modul de clasificare) a protistelor se schimba mereu, mai ales ca se descopera întruna specii noi.
Organizarea lor celulara simpla le distinge de alte eucariote, precum plantele, animalele sau fungii.
Protistele se înfatiseaza fie sub forma de organisme unicelulare, fie ca organisme coloniale, alcatuite din mai multe celule de acelasi tip, agregate între ele, dar fara sa prezinte o diferentiere tisulara (specializare în tesuturi de diferite tipuri).
Putine dintre specii sunt îndeajuns de mari încât sa poata fi vazute cu ochiul liber; majoritatea nu pot fi vizualizate decât cu ajutorul microscopului. De o diversitate uimitoare, aceste forme de viata au, oriunde s-ar gasi, o mare însemnatate: unele stau la baza lanturilor trofice, hranind alte organisme mai mari si sustinând astfel viata în mediul acvatic; altele sunt patogene, fiind implicate în maladii cu impact mare asupra omenirii, direct (precum malaria) sau indirect (mana cartofului si a altor solanacee, care distruge recoltele pe mari întinderi).
Cea mai mare bogatie de protiste se întâlneste în apele oceanice, unde sute de mii de specii, cu înfatisari dintre cele mai diverse, îsi împart lumea apelor.
Creveti fara ochi si anemone cu tentacule albe au fost fotografiate în apropierea unor fisuri în planseul oceanic, prin care iese apa a carei temperatura poate ajunge pâna la 450 de grade Celsius.
Izvoarele termale submarine, botezate Beebe Vent Field, în onoarea primului om de stiinta care s-a aventurat în adâncul oceanelor, au fost descoperite în Marea Caraibelor, la sud de Insulele Cayman.
În 2010, geochimistul Doug Connelly de la Centrul Britanic de Oceanografie si biologul Jon Copley de la Universitatea Southampton au folosit un robot submarin, cu capacitatea de a se scufunda la adâncimi mari, pentru a analiza fundul marii. Astfel au fost descoperite noi izvoare hidrotermale submarine care se ridica aproape trei kilometri de pe fundul marii, în apropiere de muntele submarin Dent.
Descoperirea arata ca aceste izvoare hidrotermale submarine sunt mult mai raspândite decât se credea initial. În plus, camerele de luat vederi de pe robotul submarin au surprins imagini uimitoare ale unor specii noi, printre care si un crevete depigmentat, cu aspect fantomatic, botezat Rimicaris hybisae si care creste în colonii de pâna la 2000 de exemplare pe metru patrat. Lipsiti de ochi normali, acesti creveti au un organ sensibil la lumina situat pe spate si care îi ajuta sa navigheze.
O alta specie înrudita, numita Rimicaris exoculata a fost descoperita în zona unui izvor hidrotermal submarin aflat la 4000 de kilometri de Dorsala Atlantica.
Pe lânga crevetele pal, la muntele Dent au fost gasite si alte vietati precum un peste cu aspect serpentiform, o specie necunoscuta de melci si un crustaceu amfipod, a carui înfatisare aminteste de un purice.
Cercetatorii din cadrul Universitatii Yamazaki Gakuen din Tokyo au descoperit ca talpile si degetele câinilor sunt prevazute cu o retea de glande care elimina o secretie foarte bogata în grasimi, care împiedica degerarea.
Daca oamenii sunt expusi la temperaturi foarte scazute, vasoconstrictia vaselor de sânge din extremitatile corpului duce la reducerea fluxului sangvin din acele zone.
Echipa de cercetatori condusa de dr. Hiroyoshi Ninomya s-a folosit de un scaner atasat unui microscop electronic pentru a studia labele a 4 câini maturi. Oamenii de stiinta au descoperit astfel ca arterele care trimit sângele spre picioarele câinilor sunt cuplate cu o retea de vene mici, întregul sistem actionând ca un schimbator de caldura., având rolul de a încalzi sângele rece provenit din zona talpilor înainte de a-l trimite înapoi în restul corpului.
Acest tip de adaptare extrema a fost identificat la vulpile polare, precum si în picioarele pingunilor si înotatoarele delfinilor. Descoperirea sugereaza ca specia câinilor ar fi originara din regiunile reci, unde o astfel de adaptare ar fi fost esentiala pentru supravietuire.
O firma care produce asemenea aparate, MakerBot, a anuntat lansarea unui nou model, numit Replicator, cu ajutorul caruia pot fi printate obiecte tridimensionale cu volumul de pâna la 5.000 cm cubi.
Aparatul are un ecran LCD pe care utilizatorii pot urmari desfasurarea procesului de printare. Modelele pot fi proiectate chiar de utilizatori, folosind un software precum Google SketchUp, sau pot fi încarcate gratuit mii de modele gata proiectate.
Sistemul de baza costa 1.749 USD, iar pentru 250 USD în plus poate fi instalat un cap de printare dublu, care permite realizarea de obiecte în doua culori.
Obiectele pot fi realizate nu numai din plastic, ci si din PLA (acid poli-lactic) un material biodegradabil obtinut din porumb.
Utilizatorii au realizat deja, cu ajutorul aparatul Replicator, obiecte utile în viata de zi cu cu zi, precum dopuri pentru cada ori inele de plastic pentru perdeaua de la dus, dar si jucarii de genul mobilierului pentru papusi.
Acestea sunt scanate si evaluate, iar clientul primeste un bon si o suma de bani pentru reciclarea gadgetului sau iesit din uz.
Dispozitivele de tip EcoATM au fost instalate deja în statul California, urmând sa fie amplasate pe viitor si în restul statelor americane. Primele dispozitive accepta pentru reciclare doar telefoane mobile si MP3 playere, dar dispozitivele din urmatoarea generatie vor accepta si device-uri Galaxy Tab, iPad-uri, e-readere Kindle si Nook uzate.
Dupa ce clientul depune gadgetul respectiv într-un compartiment special, dispozitivul EcoATM îl identifica cu ajutorul unei camere video si stabileste gradul de uzura. Dupa aceasta etapa, device-ul este verificat (cu ajutorul unui cablu special) pentru a se stabili daca functioneaza. Conform politicii firmei producatoare, aparatele EcoATM nu preiau date din telefoanele sau tabletele depuse la reciclare.
Dupa încheierea analizei si a estimarii, clientul primeste un bon alaturi de suma de bani care reflecta contravaloarea device-ului depus.
Conform biroul de presa al companiei producatoare, noile EcoATM-uri vor rezolva problema reciclarii numeroaselor dispozitive electronice uzate sau îmbatrânite tehnologic, din întreaga lume. Aceeasi companie crede ca electronicele "recoltate" astfel vor fi reciclate, iar toate componentele lor vor fi folosite la crearea device-urilor de ultima generatie. Conform datelor companiei, telefoanele si tabletele actuale pot fi reciclate în proportie de aproximativ 75%.
Programul Me in 3D foloseste o serie de camere pentru a construi o imagine virtuala pe care vizitatorii o pot vedea si manipula. Noua aparate de fotografiat dispuse în pozitii diferite realizeaza fotografii care sunt apoi asamblate si modificate cu ajutorul unui software special, pentru a realiza o imagine tridimensionala a fetei.
Aceste date prelevate de la participanti vor fi utilizate de Spitalul Universitar Great Ormond Street si Spitalul de Stomatologie, cu scopul de a oferi tratamente si interventii chirurgicale mai eficiente pentru pacientii cu malformatii produse de boli congenitale.
Doritorii vor semna un contract pentru a permite ca datele lor sa fie folosite pentru cercetare. De asemenea, ei vor putea sa îsi manipuleze imaginea, având mai multe optiuni de redare 3D si posibilitatea de a vedea cum ar arata daca ar avea piele de crocodi sau un desen de zebra - asta ca divertisment.
Oamenii de stiinta spun ca fetele scanate îi vor ajuta sa înteleaga mai bine fata umana si sa realizeze interventii chirurgicale mai bune.
"Cunoastem multe despre oasele fetei, dar nu stim ce anume determina forma fetei nostre si nu avem destule informatii despre pielea si muschii din aceasta zona," a declarat dr. Chris Abela de la Spitalul Universitar.
"Aceasta va fi cea mai mare baza de date la nivel international. Londra este locul perfect pentru a colecta o diversitate de trasaturi faciale. Intram într-o noua paradigma, în care ne-am dori sa planificam interventii chirurgicale personalizate", a declarat Allan Ponniah, chirurg la Great Ormond Street si creatorul proiectului.
Informatiile ar putea fi folosite pentru a elabora tratamente mai bune pentru copiii care sufera de sindromul Apert, Pfeiffer, sau Crouzon, boli care determina malformatii grave în regiunea fetei.
În trecut, muzeul a mai desfasurat un studiu, în colaborare cu specialistii de la University of East London. Acesta a purtat numele de Familiar Faces (Chipuri familiare) si evalua abilitatile de recunoastere faciala ale participantilor.
Conducerea celei mai mari si mai celebre rezervatii sud-africane a decis sa angajeze un numar suplimentar de 150 de rangeri, ca pe ultima masura de protejare a populatiilor de rinoceri amenintate de intensificarea fara precedent a braconajului.
În decursul saptamânii trecute, paznicii au descoperit, într-o singura zi, cadavrele mutilate a opt rinoceri. Autoritatile estimeaza ca anul trecut un numar de 448 rinoceri au fost ucisi în Africa de Sud, dintre care mai mult de jumatate în Kruger.
Tot în scopul protejarii rinocerilor ramasi în viata, autoritatile parcului au decis construirea unui gard electric cu lungimea de 150 kilometri, care va proteja granita parcului cu Mozambicul, tara de unde patrund cei mai multi braconieri în Africa de Sud.
Africa de Sud a fost puternic lovita de valul de braconaje care au drept victime rinocerii, datorita faptului ca aceasta tara adaposteste înca cele mai mari populatii de rinoceri din întreaga lumea, cu o cifra de aproximativ 20.000 exemplare, reprezentând 70-80% din populatia mondiala de rinoceri africani.
Motivul intensificarii braconajului consta în cresterea cererii de coarne de rinocer pe piata neagra din Asia de sud-est. Mai nou, chinezii insista asupra unor asa-zise proprietati anti-cancer ale coarnelor de rinocer, cu toate ca nu exista niciun studiu stiintific medical care sa confirme acest zvon.
Edna Molewa, Ministrul Mediului din Africa de Sud, a declarat ca, în urma suplimentarii numarului de rangeri din Kruger, efectivele acestora vor atinge cifra de 650 de paznici.
Mihail Simkin si Vwani Roychowdhury, cercetatori în cadrul Universitatii California din Los Angeles, au analizat modul de gândire al celebrului ucigas ucrainian Andrei Cikatilo.
Conform datelor autoritatilor, cât si proprilor marturisiri, Andrei Cikatilo a ucis nu mai putin de 56 de oameni în decursul a 12 ani, fiind executat în anul 1994.
Când crimele sale au fost analizate cronologic, abominabilele fapte pareau sa urmeze un tipar precis, cunoscut în limbaj matematic sub termenul de "Scara Diavolului".
Intervalele dintre crime urmau o lege matematica, iar ucigasul ataca atunci când stimularea neuronala din creierul sau depasea un anumit nivel-limita.
"Nu ne putem astepta întotdeauna ca ucigasii sa comita crime în momentul în care stimularea neuronala depaseste limitele de suportabilitate. Ucigasul în serie are nevoie de timp pentru a-si stabili planul si conjunctura viitoarei crime. Din acest motiv, presupunem ca ucigasii comit crimele dupa disparitia excitatiei neuronale. Presupunem ca actul crimei, în sine, are asupra creierului ucigasului un efect sedativ, ceea ce duce la final la disparitia excitatiei neuronale" , declara cei doi matematicieni.
O echipa de oameni de stiinta din Zurich, care lucreaza în cadrul companiei IBM, a desenat cel mai mic mapamond 3D, ce va fi omologat ca atare si în Cartea Recordurilor. 1.000 de astfel de harti ar încapea pe o granula de sare.
Harta, "desenata" pe un fragment minuscul de polimer, masoara 22 x 11 micrometri si este alcatuita din 500.000 pixeli, fiecare masurând 20 nanometri patrati.
Înca si mai remarcabil este faptul ca a fost creata foarte repede, în numai 2 minute si 23 de secunde.
Desi, la prima vedere, harta nu pare a avea vreo utilitate practica, realizarea reprezinta un pas important din punct de vedere tehnologic.
Nanotehnologiile utilizate pâna în prezent puteau crea structuri mai mici de 30 nanometri doar cu dificultati si costuri foarte mari.
Însa noua metoda aplicata de IBM foloseste un vârf de dimensiuni nanometrice - de 100.000 de ori mai subtire decât un vârf de creion bine ascutit - pentru a "daltui" în stratul de polimer, în mod rapid si ieftin, structuri 2D si 3 D nu mai mari de 15 nanometri.
Tehnica deschide noi cai de creare a unor nanodispozitive utilizabile în domeniul opto-electronicii, al medicinei si în cercetarile de biologie.
(p)Link
Commenti
Storico
Stampa
Feed RSS 0.91
Feed Atom 0.3
