31 mai 2007 e o zi importanta din istoria recenta a geneticii. Este ziua in care un american, James Dewey Watson, a primit pe un disc, copia genomului sau, mai exact, ansamblul de informatii genetice continute in fiecare din celulele sale, in interiorul fiecaruia dintre cromozomii lor. Acest barbat a primit in 1952 premiul Nobel pentru medicina si fiziologie impreuna cu Francis Crick in urma descoperirii dublei elice a moleculei ADN-ului, cea care constituie cromozomii si contine totalitatea genelor noastre. In acea vreme, acidul dezoxiribonucleic sau ADN, era necunoscut marelui public.

Acest „card de identitate” e constituit dintr-un imens lant de 4 mici molecule, A, T, G, C, care se succed intr-o ordine precisa pentru a constitui un „text” de 3,3 miliarde de litere. Fiecare text e unic si propriu fiecarui individ. Asadar, in mai 2007, Watson a intrat in posesia propriului sau „text”, devenind primul om al carui genom individual a fost integral cunoscut si facut public.

Analiza ADN-ului lui Watson a costat 1 milion de dolari si a necesitat 2 luni de munca. Acum costurile pot fi reduse, iar timpul scurtat, dar nu intr-un mod semnificativ. Peste câtiva ani, perfectionarea tehnicii de decriptare va permite probabil ca fiecare dintre noi sa intre in posesia genomului individual, fara ca aceasta achizitie sa ne bulverseze bugetul. Medicii viitorului vor putea sa ne prescrie un medicament care sa-si atinga eficace tinta sau un regim alimentar special. Asadar, o viata mai lunga si mai sanatoasa. Cu toate astea, perspectiva de a avea genomul inscris intr-un „card de identitate” poate deveni nelinistitoare. Informatiile genetice ne pot da informatii asupra unui risc pe care nu vrem sa-l cunoastem. Asupra unei predispozitii spre o anumita maladie. Cum ar fi de pilda, maladia Alzheimer.