Trei clase de antibiotice evaluate drept "deosebit de importante în medicina umanã" de cãtre Organizatia Mondialã a Sãnãtãtii /OMS/ - cefalosporinele, fluouroquinolonele si macrolidele - au crescut ca utilizare de pânã la opt ori în populatia de animale, în ultimul deceniu. În aceeasi perioadã, numãrul de animale a scãzut, cu 27% la porcine, 10% la bovine si 11% la pãsãri.

Expertii spun cã agricultura intensivã, în care mii de animale sunt crescute în conditii de aglomerare, generate de presiunea preturilor impuse de marile lanturi de supermarketuri, face ca infectiile sã se rãspândeascã mai rapid iar nevoia de antibiotice sã fie mai mare. Utilizarea pe scarã largã a antibioticelor în fermele de animale este recunoscutã drept favorizând major dezvoltarea de bacterii rezistente la ele. Luna trecutã, oamenii de stiintã britanici au identificat un nou tip de stafilococ auriu rezistent la meticilinã /MRSA/ în lapte - pentru prima datã când un organism rezistent a fost gãsit la animale de fermã în Marea Britanie. Desi acest organism poate fi distrus prin pasteurizare, existã temeri cã s-ar putea rãspândi de la bovine la om.

Gene rezistente pentru forme toxice de E.coli pot sãri de la animal la tulpini umane. Focarul unei virulente tulpini a E.coli rezistente la antibiotice, în Germania, luna trecutã, care a provocat moartea a 39 de persoane si spitalizarea a peste 3.300, a fost pus pe seama excesului de antibiotice în fermele de animale.

Aceastã evolutie subliniazã amenintarea globalã a rãspândirii unor organisme netratabile. Se estimeazã cã aproximativ 25.000 de persoane mor în fiecare an în Uniunea Europeanã din cauza unor infectii bacteriene rezistente la antibiotice, potrivit OMS.

''Health Protection Agency'' /HPA/ din Marea Britanie publicã vineri cele mai recente cifre care aratã o crestere accentuatã a bacteriilor rezistente la carbapeneme, un nou tip de antibiotic puternic, despre care se spune cã este o "preocupare globalã de sãnãtate publicã". Primele organisme rezistente au fost identificate în 2003 si pânã în 2007au existat mai putin de cinci cazuri pe an. În 2011, 657 de cazuri au fost identificate pânã în mai, de douã ori mai mult decât totalul pentru 2010. La unii pacienti au provocat o septicemie fatalã.

HPA, Agentia Europeanã pentru Medicamente /EMA/ si oameni de stiintã independenti au avertizat cu privire la legãtura dintre utilizarea cefalasporinelor moderne si incidenta MRSA. Utilizarea medicamentelor a fost legatã si de aparitia la animalele de fermã a unor organisme rezistente, printre care E.coli si salmonella. Mark Holmes, lector în domeniul medicinii veterinare la Universitatea din Cambridge, care a condus cercetarea privind noul tip de MRSA, a declarat: "Cefalosporinele sunt unele dintre cele mai eficiente si mai moderne antibiotice, masiv utilizate în fermele de animale. Poate cã ar trebui sã revenim doar la utilizarea lor la om''.

Norvegia, Danemarca si Suedia practicã controale stricte cu privire la utilizarea antibioticelor în fermele de animale, necesitând un diagnostic specific ce trebuie efectuat prin teste de laborator pentru a arãta care antibiotic este necesar. Dar în Marea Britanie, astfel de medicamente sunt folosite în mod obisnuit la vaci pentru a preveni mastita, o infectie a ugerului, care apare mult mai frecvent la animalele intens mulse.

"Suntem singura tarã din UE care permite companiilor farmaceutice sã comercializeze direct antibiotice cãtre fermieri. Cred cã este nerezonabil ca autoritãtile sã se astepte ca oamenii sã-si restrictioneze utilizarea", a afirmat Holmes. "Existã 18.000 de producãtorii de lactate si multi de abia îsi câstigã existenta, astfel cã a arãta spre ei si a spune opriti utilizarea antibioticelor este ridicol. Autoritãtile ar trebui sa fie mai pregãtite sã intervinã, trebuie sã se gândeascã bine la cum putem proteja împotriva generãrii de tulpini rezistente la antibiotice", a precizat el.

''Soil Association'' a cerut sã se punã capãt utilizãrii de rutinã a antibioticelor în fermele producãtoare de lactate si introducerea unor teste complete pentru MRSA la animalele de fermã, lucrãtorii agricoli, lapte si carne.

Richard Young, consilier de politicã pentru asociatie, a declarat cã utilizarea tot mai mare a antibioticelor a fost determinatã de cerintele nefiresti ale agriculturii intensive. "Problema de bazã este cã supermarketurile vãd animalele drept niste rotite într-un proces industrial major. Marjele de profit sunt incredibil de strânse. Cele mai multe dintre aceste probleme pot fi evitate având sisteme mai putin intensive, astfel încât animalele sã fie sãnãtoase în mod natural", a afirmat el.

Oamenii de stiintã au avertizat cu privire la rezistenta la antibiotice timp de decenii, dar problema a devenit acutã în contextul în care livrarea de noi medicamente s-a redus substantial. Cu prilejul unui briefing al OMS de luna trecutã, s-a avertizat cã folosirea nesãbuitã de antibiotice ar putea întoarce lumea la era pre-antibioticelor, când infectiile nu rãspundeau la tratament.

Un proiect de lege a fost introdus joi în Senatul SUA pentru a încuraja dezvoltarea de noi antibiotice pentru combaterea infectiilor rezistente la medicamente.

Sursa: medipedia.ro - AGERPRES - Autor: Adriana Doicaru