România, al doilea mare client al Fondului Monetar International din Uniunea Europeana dupa Grecia, va gazdui în acest weekend reuniunea rotativa a constituantei FMI si a Bancii Mondiale, structura organizatorica condusa de Olanda si care reprezinta inclusiv interesele Bucurestiului în comitetele directoare ale celor doua institutii financiare internationale.

Acest eveniment a fost anuntat înca de la sfârsitul lunii aprilie de catre guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. El spunea atunci ca la evenimentul organizat la Bucuresti si-au anuntat participarea 12 guvernatori de banci centrale si ministrii de finante din tarile care fac parte din acest grup.

Constituanta olandeza este formata din România, Olanda, Armenia, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Cipru, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru si Ucraina si voteaza în numele acestor tari în boardurile executive ale FMI si BM.
Este pentru a doua oara dupa Revolutie când România organizeaza acest eveniment, prima data reuniunea având loc în 1998.

Organizarea acestei reuniuni se realizeaza o data pe an, pe baza unui principiu de rotatie între tarile membre ale constituantei olandeze.

România înca este reprezentata la FMI de Mihai Tanasescu, care este senior advisor, iar la Banca Mondiala de Stefan Nanu, care ocupa pozitia de director adjunct al constituantei olandeze.

Din aceasta vara functia de negociator-sef al FMI pentru România va fi preluata de olandezul Erik Jan de Vrijer, care va avea misiunea de a supraveghea rambursarea de catre România a celor 10,5 miliarde de drepturi speciale de tragere (DST - moneda FMI) trase de la fond, peste 12 miliarde de euro la cotatia actuala a DST. Împrumutul reprezinta aproximativ 9% din PIB-ul tarii estimat la 140 miliarde de euro.

Schimbarea coincide cu apropiata încheiere a mandatului lui Mihai Tanasescu pe pozitia de reprezentant al României la FMI, functie pe care o detine de circa cinci ani.

Tanasescu urmeaza sa primeasca un post de viceprese­dinte la Banca Europeana de Investitii. În locul lui Tanasescu va pleca la Washington Serban Matei, seful Directiei opera­tiuni de piata din BNR, potrivit unor surse bancare.

În FMI sunt 24 de constituente. Tarile mari, precum SUA si China, au propriul lor loc în boardul FMI si voteaza direct.

Câti bani am luat de la FMI si BM si când îi dam înapoi ?

Pentru a face fata crizei, România a devenit la începutul lui 2009 unul dintre principalii clienti ai FMI din Uniunea Europeana, întrecând Ungaria, dar fiind depasita de Grecia. Ungaria a primit aprobarea de la FMI pentru un împrumut de 10,5 mld. DST si a tras 7,6 mld. DST, în timp ce împrumutull stand-by aprobat pentru Grecia a totalizat 26,4 mld. DST, suma trasa fiind de 17,5 mld. DST.

Pâna acum România a platit doar dobânzi aferente împrumutului record de aproape 20 mld. euro semnat cu FMI, Comisia Europeana (CE) si Banca Mondiala în urma cu trei ani - cel mai mare împrumut din istoria României si cât jumatate din bugetul tarii.

Prima plata a principalului catre FMI va avea loc pe data de 6 august 2012 si va fi în suma de 546 de milioane de drepturi speciale de tragere (DST, "moneda" FMI), peste 600 mil. euro la cotatia din prezent a DST.

Pe parcursul acestui an, România va trebui sa ramburseze catre FMI aproximativ 1,8 mld. euro.

Din acestia, Ministerul Finantelor trebuie sa dea înapoi 121 mil. euro FMI, iar BNR trebuie sa plateasca circa 1,4 mld. euro, diferenta reprezentând dobânzi.

Din împrumutul de la FMI, de aproximativ 12 mld. euro, la buget au ajuns doar circa 2 mld. euro, diferenta intrând la rezerva valutara a BNR.

Cea mai mare parte a împrumutului contractat în 2009 de la FMI se ramburseaza din rezervele valutare ale BNR, nu de la buget, astfel ca nu ar trebui sa existe constrângeri legate de rambursarea împrumutului, având în vedere ca în mai 2012 rezervele valutare au ajuns la 33,5 mld. euro.

De la Banca Mondiala România a împrumutat 1 mld. euro pe care începe sa-l ramburseze începând cu anul 2022. Recent, Banca Mondiala a aprobat o linie de credit de 1 mld. de euro pentru România, care va consolida rezerva de lichiditati a Ministerului Finantelor, reprezentând o plasa de siguranta în cazul în care tensiunile de pe pietele financiare se vor accentua.

Sursa: zf.ro - via gandeste.org