Compania Nationalã de Autostrãzi si Drumuri Nationale din România (CNADNR) a avut în ultimii patru ani un buget alocat de 9 miliarde de euro. Corect manageriati, acesti bani ar fi adus României 1.000 de kilometri de autostradã.

Chiar si cu cele mai mari preturi întâlnite în Europa pentru constructia unui kilometru de autostradã - 9 milioane de euro, tot am fi putut sã ne lãudãm cu ceva. Dacã CNADNR ar fi preferat, spre exemplu, sã facã drumuri nationale de acesti bani, în conditiile în care un kilometru construit de DN costã 1 milion de euro, am fi avut o retea de DN-uri invidiate si de infrastructura Elvetiei. Jurnalul National a urmãrit contractele derulate de companie între anii 2007 si 2010.

Mai exact, cum s-au aruncat bani pe proiecte finalizate partial sau reluate la infinit. Numai pentru consultantã si proiectare cu efect aproape zero, dupã cum lesne poate constata orice sofer din România, CNADNR a aruncat 250 milioane de euro. Sumele au fost alocate pentru contracte care ani de-a rândul au revenit prin acte aditionale, ani în care au mai smuls milioane de euro din bugetul statului. O bunã parte din lucrãrile pentru a cãror proiectare bugetul a pompat o groazã de bani au rãmas fictive. Altele au fost reluate ani de-a rândul, cu plãti prin acte aditionale, pânã când s-a ajuns la o variantã finalã care a costat de câteva ori mai mult. Rezultatul?

Dacã în CNADNR ar exista o divizie de proiectare cu ingineri proprii si nu s-ar mai plãti bani grei pentru ca altii sã împlineascã "visele" companiei, cheltuielile ar scãdea în medie cu 70%. Asta pentru cã s-ar reduce costurile de regie, TVA-ul si mai ales profiturile destul de generoase pentru care firmele private se angajeazã sã realizeze proiecte în numele companiei. Cum în CNADNR au fost angajati mai multi agronomi decât ingineri, asa cum a relatat si Jurnalul National în articolul "Agronomie pe autostradã", o divizie proprie de proiectare se încadreazã în categoria filmelor SF.

Cum a cheltuit CNADNR 250 de milioane aproape degeaba? Spre exemplu, fluidizarea traficului pe DN1 în zona de nord a Capitalei a avut parte de consultantã mai ceva decât cele mai circulate autostrãzi din Europa. Valoarea? 12.200.000 de euro! Plãtile au început încã din 2007, când s-au aruncat timid primii 38.000 de euro. Tot în 2007 CNADNR plãtea nici mai mult, nici mai putin de 12 milioane de euro pe acelasi proiect! Doi ani mai târziu, aceeasi consultantã pentru fluidizarea traficului de pe DN 1, dar alt beneficiar, ne-a costat încã 144.000 de euro, iar câteva luni un act aditional mai scotea din buget alti 50.000 de euro.

În ciuda grijii CNADNR pentru consultantã si a pasajului subteran inaugurat anul trecut, bucurestenii asteaptã încã zeci de minute în week-end-uri la aceeasi iesire de pe DN 1. Tot în 2007, 12.600.000 de euro erau plãtiti cu sârg de companie pentru "Proiectul tehnic pentru sectiunile Nãdlac-Arad; Orãstie-Sibiu, Sebes by pass; Lugoj-Deva". Printre altele, 6.600.000 de euro erau alocati firmei HILL International SA pentru servicii de consultantã legate de proiectarea si supervizarea lucrãrilor la centura ocolitoare a municipiului Constanta. Nici studiul de fezabilitate pentru Autostrada Sibiu-Pitesti nu s-a lãsat mai prejos - 2.400.000! Finalizare? La Pastele Cailor! Pentru serviciile de consultantã privind "dezvoltarea si implementarea contractelor de întretinere bazate pe performantã", CNADNR cheltuia 1.200.000 de euro. Consultanta pentru proiectarea si supervizarea Autostrãzii Cernavodã-Constanta a costat compania, numai în 2007, 10 milioane de euro. Trei ani mai târziu, ruta spre mare este încã blocatã în câmp deschis! Final de linie în 2007, tara fãrã autostrãzi - 130 milioane de euro pentru proiecte, consultantã sau SF-uri.

De departe, cele mai fanteziste proiecte pe care s-au aruncat bani degeaba sunt drumurile expres.
50 milioane de euro ne-au costat atât consultanta, cât si studiile de fezabilitate ale unor drumuri pe care nu vom circula niciodatã. Cele mai mari plãti pentru rutele expres s-au fãcut în 2007. În 2010 însã, cosmarul "expres de România" revine. Astfel cã, potrivit tabelului de plãti din acest an, CNADNR îsi imagineazã încã un drum expres între Baia Mare-Seini-Cehu Silvanei pentru care si plãteste, la pachet cu alte autostrãzi desenate pe hârtie. În conditiile în care compania a anuntat de nenumãrate ori cã nu sunt bani de investitii, nici mãcar pentru continuarea lucrãrilor începute în anii trecuti, s-a gãsit oportunã realizarea unor noi studii de fezabilitate. Anul acesta s-au întocmit SF-uri pentru: Autostrada Focsani-Bacãu; Bacãu-Pascani, Autostrada Bucuresti-Rosiorii de Vede si, bineînteles, drumul expres Baia Mare-Seini-Cehu Silvanei. Totalul: 7.000.000 de euro!

Anul 2008 a fost alocat Autostrãzii Transilvania, mai exact tronsonului Bucuresti-Brasov. Singurul progres major este portiunea inauguratã la Cluj care leagã nimic de nimic.
Cu toate acestea, încã din luna ianuarie, Search Corporation primea 1.700.000 de euro pentru proiectare si asistentã pentru sectiunea 3 A a Autostrãzii Transilvania. Patru milioane de euro primea în aceeasi lunã a anului 2008 asocierea Louis Berger pentru servicii de consultantã "în scopul elaborãrii documentatiei de atribuire si asistentã Autoritãtii publice în procesul de selectie si negociere a viitoarelor contracte de concesiune pentru obiectivul Autostrada Bucuresti-Brasov". În luna iunie a aceluiasi an, Louis Berger primea iarãsi 4.000.000 de euro pentru servicii de consultantã privind Autostrada de Centurã a municipiului Bucuresti. În luna august se realizau "servicii de consultantã pentru Autostrada Ploiesti-Buzãu-Focsani" în cuantumul sumei de 2.300.000 de euro. Din pãcate, banii investiti "cu cap" în 2008 nu se regãsesc în santiere nici mãcar în acest an. Multe dintre lucrãri rãmânând, de altfel, la stadiul de proiect. Final de an 2008 - 55 milioane de euro cheltuiti numai pe studii.

Anul 2009 avea sã gãseascã CNADNR încordat în dorinte aprige de cheltuire a banului public. Chiar în prima lunã a anului, compania atribuia un contract de 2.800.000 de euro pentru altã asistentã tehnicã privind variantele ocolitoare din România.

De altfel, an de an, acest studiu aprofundat asupra centurilor din România se reia cu precizie. Traficul sufocat de pe DN 7, centurile fictive inaugurate la Sibiu sau Sebes sunt dovada proiectelor plãtite cu sârg. Contractul de consultantã pentru variantele ocolitoare este însã mic copil pe lângã surpriza din mijlocul verii 2009. Astfel cã, în ciuda studiilor si consultantelor fãrã numãr realizate încã din 2008 pe Autostrada Transilvania, CNADNR s-a trezit cã i se înfundã autostrada în deseurile periculoase din judetul Cluj. Costul decontaminãrii? 16.250.000 de euro! În luna iunie a anului 2009, compania scotea astfel din vistierie banii pentru eliberarea amplasamentului de materiale periculoase. Jurnalul National a relatat atunci modul în care Autostrada Transilvania s-a blocat în deseuri de milioane de euro pe care compania le-a curãtat, desi nu îi revenea datoria. Tot în 2009 au mai fost bifate timid câteva contracte de consultantã pentru centuri ocolitoare. Final de linie si cheltuieli bugetare pentru 2009 - 25 milioane de euro!

Anul 2010 ne-ar fi putut gãsi în pline santiere dacã nu s-ar fi aruncat zeci de milioane de euro pe proiecte ce nu au putut fi continuate. În consecintã, în acest an dificil, companiei nu i-a mai rãmas mare lucru de fãcut decât sã repare timid sau sã mai întocmeascã ceva SF-uri. Astfel cã pentru câteva centuri si autostrãzi s-au întocmit studii de fezabilitate pentru care s-au scos din buget aproape 9 milioane de euro.

Mai departe, consultanta privind lãrgirea la patru benzi a centurii Bucuresti Sud între A 2-A 1 a costat aproape 900.000 de euro. Valoarea estimatã în euro, fãrã TVA, a douã contracte de asistentã tehnicã privind Autostrada Cernavodã-Constanta si Autostrada Arad-Timisoara este de 2.200.000 de euro. În final, în acest an, 10.335.000 de euro au fost alocati de Directia Investitii si Reparatii Capitale prin transferuri de la bugetul de stat. Din nefericire, la finalul a patru ani în care CNADNR a beneficiat de 9 miliarde de euro, România rãmâne tara cu cei mai putini kilometri de autostradã.

Sursa: jurnalul.ro - Autor: Iulia Barbu