Conform unor noi cercetari se pare ca, la toate mamiferele, creierul face acelasi lucru, indiferent daca animalele merg pe sol sau se urca într-un copac.

Oamenii de stiinta de la University College London explica faptul ca ideea conform careia oamenii concep hartile în mod tridimensional este neadevarata. Studiile lor s-au bazat pe analizarea neuronilor din zona hipocampului unor sobolani, locatie responsabila cu reprezentarea interna a spatiului. Pe masura ce animalele se deplaseaza, acesti neuroni numiti celule-grila si celule de pozitie, au un raspuns specific, activându-se si inactivându-se într-un mod ce ajuta la masurarea distantei parcurse de animal într-o anumita directie

Desi au mai existat cercetari anterioare pe aceasta tema, ele s-au concentrat pe modul în care aceste celule cartografice codifica spatiul bidimensional. Specialistii de la College London au decis sa analizeze modul în care celulele raspund la schimbarea de altitudine. Pentru a face acest lucru, ei au înregistrat impulsurile electrice de la celule individuale ale unor sobolani care urcau pe o scara spiralata. Astfel s-a observat ca ritmul de activare a celulelor a codificat foarte putine informatii legate de altitudine.

La oameni, probabil, lucrurile se petrec la fel: creierul nostru tine evidenta localizarii nostre pe o suprafata plana, definita în functie de modul în care este orientat corpul. Daca, de exemplu,o veverita se deplaseaza pe sol, iar apoi se catara într-un copac, harta sa interna bidimensionala va face trecerea de la planul orizontal la cel vertical. Astronautii sunt printre putinii oameni care pot descrie aceasta experienta. Atunci când se misca în spatiu si ajung sa "stea" pe plafon, ei au un moment de dezorientare înainte ca harta lor mentala sa se ajusteze si sa înteleaga ca punct de repet pentru "sus" este acum podeaua.

În urma studiului, cercetatorii nu reusit sa afle daca exista alte zone din creier care sunt responsabile cu codificarea altitudinii sau daca, pur si simplu, mamiferele nu au nevoie de aceasta informate pentru a trai.

"Poate un animal are harti-mozaic formate din fragmente plate, dar care pot fi orientate dupa necesitate. Sau poate, pur si simplu, creierul nostru percepe lumea ca fiind plata", a concluzionat Kathryn Jeffery, coordonatorul studiului.

Sursa: Scientific American - via Descopera.ro

Earlier this year, juniors Eric Berdinis and Jeff Kiske, both computer engineering majors in the School of Engineering and Applied Science, hacked together a high-tech upgrade for the visually impaired out of off-the-shelf video game equipment. Called the Kinecthesia, it’s a belt-worn camera system that gives users feedback about their immediate surroundings through directional vibrations.

Although it’s fresh out of the workshop, the Kinecthesia is already generating buzz: it was selected as one of 10 projects for Google’s Zeitgeist Young Minds conference, which highlights college-aged innovators.

Berdinis and Kiske started the project as their final assignment in professor Rahul Mangharam’s embedded systems class. Tasked with creating a medical device, the duo began exploring the Microsoft Kinect, a video game controller that uses multiple cameras to translate a player’s real-life motions into actions on the screen.

“We saw that there wasn’t much in the way of assistive devices that had to do with vision, despite all of these new cameras and things like the Kinect,“ says Kiske. “We just thought it looked cool and started playing around with it.”

Recognizing the Kinect’s ability to translate details about environmental depth into digital information as a route to a high-tech upgrade on walking canes, the team began figuring out how to integrate the technology into a wearable device. Getting the cameras to talk to the BeagleBoard, a miniature, customizable computer at the heart of the system, was the first step.

“The Kinect wasn’t intended to work with anything but the Xbox, so modifying the code to make it work on this processor was one of the biggest challenges,” says Berdinis.

Though the Kinect is great at determining how far away objects are, another challenge was deciding how to relay that information to the user.

“We didn’t want to overwhelm the user with audio cues or vibration motors all across the waist,” says Berdinis. “Through trial and error, we found that three buzzer zones was the right amount.”

The three buzzers, positioned left, right and center, begin vibrating once objects become close enough to potentially impede the user, and increase in intensity as the objects get closer.

Berdinis and Kiske will continue to work on the Kinecthesia; connections made through the Google conference have enabled them to work with the visually impaired community and further refine their system into what could be a life-changing product.

Source: PhysOrg

More information: http://www.kinecthesia.com/

Provided by University of Pennsylvania - via ZeitNews.org

Adolat, care provine din Uzbekistan unde viata se centreaza in jurul copiilor si a unei familii mari, a mers la medic si a aflat ca a fost sterilizata dupa ce a nascut-o pe fiica sa prin cezariana.

"Am fost socata. Am strigat si am intrebat: 'Dar de ce? Cine a putut sa faca asta?' Doctorul a spus: 'Aceasta este legea in Uzbekistan'", a declarat ea.

Cu toate acestea, sterlizarea nu este, oficial, legalizata in Uzbekistan.

Dar dovezile stranse de BBC sugereaza ca autoritatile au condus un program in ultimii doi ani pentru a steriliza femeile din tara, deseori fara stirea lor.

"In fiecare an ni se prezinta un plan. Fiecarui doctor i se spune cator femei trebuie sa li se dea contraceptive; cate femei urmeaza sa fie sterilizate", afirma un ginecolog din capitala Taskent.

"Exista o cota. Cota mea este de patru femei pe luna", a adaugat ea sub acoperirea anonimatului.

Alte surse medicale sugereaza ca se fac presiuni puternice in special asupra medicilor din zonele rurale ale tarii, unde unii ginecologi au ordinul de a steriliza pana la opt femei pe luna.

O mama a declarat ca a avut o durere suspecta si sangerari abundente timp de mai multe luni dupa ce l-a nascut pe fiul ei. Dupa ce a facut o ecografie, a descoperit ca i-a fost scos uterul.

"Mi-au spus: 'Ce-ti mai trebuie copii? Ai deja doi'", a povestit ea.

Potrivit unei surse din cadrul Ministerului Sanatatii, programul de sterilizare are ca scop sa controleze cresterea populatiei in Uzbekistan, care a ajuns oficial la 28 de milioane de persoane.

Primul caz de sterlizare fortata a fost raportat in 2005, de Gulbakhor Turaeva, un patolog din orasul Andijan care a remarcat ca uterele unor femei tinere si sanatoase sunt aduse la morga la care lucra.

Dupa ce a strans dovezi privind 200 de sterilizari fortate, urmarind femeile ale caror utere au fost indepartate, ea si-a prezentat public descoperirile si le-a cerut explicatii sefilor sai.

Ea a fost concediata, iar in 2007 a fost incarcerata, fiind acuzata ca a introdus ilegal in tara literatura de opozitie.

Sursa: MediaFax via stirileprotv.ro

Un'affermazione ambiziosa. " Il video più divertente di YouTube", così lo definiscono a Mountain View. E non c'è proprio da scherzare (questa passatecela), visto che c'è voluto un algoritmo degli ingegneri di Google Research per scovarlo in tutti quelli postati nella categoria Comedy. Ma come valutare quanto facesse ridere un certo video? Semplificando, è bastato un programma che prendesse in considerazione quanti " hahah" e simili fossero pubblicati nei commenti, e quante volte si usassero acronimi come " lol", " lmao", " rofl", parole come " funny" ed emoticon come " :)" o " ". Senza contare, poi, le diverse enfasi che si davano ai commenti (" looooool" vale più di " lool"?). Stabiliti i parametri, i diversi video sono stati dati in pasto all'algoritmo, considerando anche la combinazione di testo e caratteristiche audiovisive. Chi ha vinto? Be', non vi resta che guardare di seguito e giudicare. E, se non vi basta, potete vedere l' intera classifica.

Fonte: Wired.it