Vi ricordate la storia dei  neutrini che viaggiano  più  veloci della luce? L'aveva scoperto l'esperimento Opera, presso i  Laboratori nazionali del Gran Sasso dell' Istituto nazionale di fisica nucleare. Be', secondo quanto rivela Science in un  articolo pubblicato online, questi risultati sarebbero frutto di un  errore. Un errore dovuto a un  cavo agganciato male. Con buona pace di Albert Einstein: nulla potrebbe superare in velocità i cari vecchi fotoni. La notizia deve  ancora essere confermata ufficialmente, ma il giornalista Edwin Cartlidge avrebbe avuto una soffiata da una fonte vicina all'esperimento.

Quando lo scorso settembre i ricercatori di Opera avevano  annunciato lo straordinario risultato, molti scienziati si erano detti  scettici e avevano ipotizzato che ci fossero degli errori. Quei  60 nanosecondi di anticipo che i neutrini impiegavano per attraversare la distanza che separa il Cern di Ginevra dai laboratori del Gran Sasso  convincevano poco. " Questa discrepanza", scrive  Science: " sembra venire da una cattiva connessione tra la fibra ottica che collega il ricevitore Gps usato per correggere il tempo di volo dei neutrini e una scheda in un computer". Il ritardo causato da questo malfunzionamento sarebbe stato sottratto al tempo di volo totale e potrebbe spiegare l'arrivo anticipato.

Einstein allora può dormire sonni tranquilli? Si attende una conferma ufficiale (e nuovi dati per confermare questa ipotesi). Certo sarebbe un bel buco nell'acqua, ma la scienza va avanti anche con gli errori.

Fonte: Wired.it - Autore: Andrea Gentile -

Tratamentul se bazeaza pe un compus chimic nou, necunoscut stiintei pâna acum.

În zilele noastre, ciroza ficatului este considerata o boala incurabila. Acum, cercetatorii din Tomsk si Novosibirsk anunta ca noul medicament pe care l-au creat produce efecte miraculoase în rândul pacientilor ce sufera de aceasta afectiune. Oamenii de stiinta lucreaza la crearea acestui tratament de mai bine de 10 ani, iar acum au obtinut primele rezultate. Efectele specifice ale medicamentului au fost confirmate în cadrul experimentelor, iar testele de toxicologie au confirmat ca acesta nu produce efecte secundare, anunta profesorul Gleb Zuzkov.

"Experimentele efectuate pe animale au aratat ca substanta prezinta o înalta eficienta hepa-protectoare atunci când este folosit pentru diferite afectiuni cronice ale ficatului, inclusiv în primele faze ale cirozei. Mai mult, desi este un ferment pe baza de proteine, nu are niciun efect toxic", a declarat Zuzkov.

Cercetatorii au conceput medicamentul folosind anumite tehnici din domeniul nanotehnologiei pentru a facilita regenerarea tesutului ficatului prin stimularea celulelor stem existente în corpul pacientului.

"Medicamentul conceput de noi nu se aseamana cu niciun alt medicament existent sau cu vreunul aflat astazi în faza de concepere. Nicio alta substanta descrisa în literatura stiintifica nu are un asemenea efect pronuntat asupra celulelor progenitor si asupra mecanismelor de reglare a acestora", sustine profesorul Zuzkov.

Medicamentul-minune se afla acum în faza de teste pre-clinice, specialistii estimând ca va fi disponibil publicului în aproximativ 5 ani, dupa încheierea tuturor testelor si formalitatilor legale.

Sursa: Voice of Russia - via Descopera.ro

Now a Danish chemist has pioneered a novel way to battle multidrug resistant bacteria. By tweaking a well known psychoactive drug he revitalizes worn-out drugs like sulpha and penicillin.

Chemist Jorn Bolstad Christensen of the University of Copenhagen has just patented the use of schizophrenia medication Thioridazin in boosting the effect of antibiotics. Christensen is an associate professor at the Department of Chemistry, University of Copenhagen, and in the lab he started investigating how the schizophrenia drug might bother bacteria but not humans.

"Thioridazin blocks the capacity of bacteria to cleanse themselves of antibiotics. We knew that before starting. But I wanted to remove the action of the drug in the brain so that mortally ill tuberculosis patients wouldn't have to contend with psychoactive effects as a part of their cure," explains Christensen, who none the less had to come to terms with a much bigger threat as well.

Bacteria such as those responsible for tuberculosis, staphylococcus and enterococcus get rid of antibiotics using their so called efflux-pump. A mechanism which simply pumps the active substance out of the cell before it has an opportunity to do harm. A substance which blocks the pump should ensure that any antibiotic stays inside the bacteria long enough to kill it. There's just one tiny problem. Human cells have efflux pumps as well. And we wouldn't want these blocked.

"The task was to find a substance that will kill bacteria, but not the patients taking the cure. Thioridazin was a good candidate because it's been in use for decades. We could be pretty certain that it wouldn't have any serious side effects," says professor Christensen, who predicts testing the new drug in humans within just a year, as it's already been approved for other medical uses.

Though the risk of blocking the efflux pump of human cells appeared minimal Professor Christensen still needed to minimize the psychoactive effects of the drug. This was where his chemical expertise became indispensable. Chemically Thioridazin consists of two half molecules which are perfect mirror images. One of these mirror- or isomeric forms affects the brain less than the other, so the question was whether bacteria would know the difference.

Doctors and researchers Jette Kristiansen and Oliver Hendricks of Southern University Denmark who are co-holders of the patent have conducted microbiological trials proving that the efflux pump of bacteria stayed blocked regardless of which isomer was used. These results open up a brand new method for combating problems of multidrug resistance.

Source: University of Copenhagen