Observator Global: Eschimosii din Alaska.
 Originile eschimosilor se situeaza in nord-vestul regiunii Alaska. Locuiau in case din lemn si pamânt si traiau din vânat, fiind primul popor arctic care s-a perfectionat in vânarea de mari mamifere marine. Pretuiau depotriva foca, morsa, cerbul caribu sau balena. In urma cu circa o mie de ani, eschimosii au inceput sa se deplaseze spre est pâna in teritoriul arctic canadian. Dupa câteva secole i-au inlocuit pe locuitorii primitivi din regiune, un popor disparut acum pe care eschimosii il numeau tunit.
Migratia s-a produs treptat, in grupuri mici, de 20-30 de persoane care s-au deplasat spre est in speranta unei vieti mai usoare. Unul dintre obiectivele lor erau zonele bogate in balene din jurul insulelor Baffin sau al strâmtorii Somerset. Acolo au construit sate de vânatoare reluându-si modul de viata prosper din Alaska. Alte grupuri s-au instalat in zone de coasta departe de bogatele resurse baleniere, in care depindeau de foci si peste. Oriunde se instalau, eschimosii construiau acelasi tip de case si foloseau aceeasi tehnica de vânatoare a stramosilor din Alaska.
Prin 1250 d.Ch., primii eschimosi ajung in Groenlanda prin strâmtoarea Smith. Aici au intâlnit colonii de vikingi, in sud-vestul insulei, care au disparut in secolul XV in urma deteriorarii climei. In momentul in care europenii exploreaza Groenlanda in secolul XVI, eschimosii erau singurii locuitori de aici si din toata Arctica nord-americana. Prin 1500, zonele importante si bogate in balene din Arctica Extrema au fost abandonate ca urmare a inrautatirii conditiilor climatice. Eschimosii se indreapta spre sud. Viata lor devine tot mai dificila si precara. Casele din lemn si pamânt sunt abandonate in favoarea celor construite din blocuri de gheata si zapada, usor de construit.
Armele de vânatoare predilecte, harponul, arcul cu sageti si cutitul, erau confectionate din arama, lemn, colti de fildes ai morselor, oase sau piatra. Pentru haine, cizme, manusi, caciuli, foloseau blana si pielea uscata si tabacita a cerbilor caribu. Barcile si saniile erau confectionate din lemn acoperit cu piei de morsa, rezistente la apa. In unele cazuri, daca lemnul era de negasit, era inlocuit cu somoni uscati, legati strâns, mai ales pentru confectionarea saniilor.
Un rol important in viata eschimosilor il constituia religia.
Credeau intr-un zeu denumit saman care, in viziunea lor avea puterea de a influenta spiritele. Pentru a intra in rezonanta cu zeul lor, erau organizate ritualuri, dansuri, „asezonate” cu formule magice. Eschimosii erau preocupati si de latura estetica a vietii lor, arta lor traditionala constând in sculpturi in fildes, piatra sau dinti de animale, in decoratiuni executate pe mânerele de fildes ale armelor, in ornamente aplicate pe blanuri sau in confectionarea de masti din lemn.
DORIN MARAN - magazin.ro
|
|
|