\\ Home Page : Articolo : Stampa
Uneori, adolescentii lasa impresia ca sunt total deconectati de la realitate, ca traiesc intr-o lume aparte, numai a lor.
By Admin (from 19/09/2011 @ 11:00:19, in ro - Stiinta si Societate, read 1537 times)

 Supusi diverselor instrumente de investigatie, tomografii sau RMN, chestionare, teste etc, secretele comportamentului adolescentilor isi pierd din ce in ce mai mult din aura. In urma celui mai amplu studiu de scanare cerebrala efectuat pana in prezent, in cazul tinerilor, s-a ajuns la concluzia ca acestia au un creier deschis spre toate posibilitatile... dar si spre toate pericolele.

Caruselul” neuronilor

Ce-o fi in capul lui?, se intreaba unele mame privindu-si odrasla de 13-14 ani, prinsa in fata televizorului sau a calculatorului, absenta la tot ce se petrece in jur. Sau in momentele in care obraznicia sa nu are limite. Ca sa nu mai vorbim de aventurile periculoase in care se lasa antrenat. Specialistii de la National Institute of Mental Health (NIMH) au incercat sa evalueze, timp de 20 de ani, creierul a 2.000 de persoane, supunandu-l evaluarilor neuropsihologice, comportamentale prin RMN (imagerie prin rezonanta magnetica). In final, au fost retinute 829 de serii de imagini realizate in cazul a 387 de persoane cu varste cuprinse intre 3 si 27 ani, care nu au inregistrat nici o psihopatologie.

In 2008, bilantul studiului a fost definitivat. Pentru prima oara, s-a putut afirma ca creierul tinerilor este cu totul special. Extrem de maleabil si cu potential formidabil. Un creier dificil de motivat si atras de pericole. Un „bolid” cu un sistem de frane deficitar. Coordonatorul acestui studiu a fost dr. Jay Giedd, care si-a consacrat 17 ani explorarii circumvolutiunilor cerebrale ale subiectilor, cu ajutorul RMN-ului, care permite determinarea tesuturilor si a activitatii creierului in timpul anumitor activitati. Schimbarile cerebrale observate au avut loc pana la varsta de 25 de ani, cu mult mai mult decat se estima.

S-a mai observat faptul ca la 6 ani, creierul ajunge la 95% din volumul creierului final adult si ca procesul de crestere a volumului se opreste la varsta adolescentei. In acest stadiu de observatie s-a putut face distinctia intre materia cenusie, compusa din corpurile celulare ale neuronilor ce contin nucleul, si materia alba, adica ansamblul de axoni (fibre conducatoare ale neuronului) acoperiti cu mielina, o substanta albicioasa ce formeaza un strat izolator in jurul axonului, care mareste viteza de conductie a semnalului nervos.

Plecand de la masuratorile realizate timp de mai multi ani, Jay Giedd a trasat curbele de evolutie a volumului de materie cenusie si materie alba, in functie de varsta indivizilor. Si a constatat ca, intre 7 si 11 ani, se observa o crestere majora de materie cenusie, fetele atingand acest varf cu aproximativ un an mai devreme decat baietii. La aceasta varsta, materia cenusie e mai groasa, mai densa, iar conexiunile dintre neuroni (sinapsele) sunt mai numeroase. Creierul adolescentului inregistreaza cel mai mare numar de neuroni din intreaga sa existenta.

Materie cenusie exuberanta

Aceasta dezvoltare cerebrala confera creierului un enorm potential. In adolescenta, creierul devine un camp de batalie in care neuronii, dar si conexiunile dintre acestia, vor disparea intr-un mare numar. Vor ramane cei care vor deveni utili. Conexiunile cele mai utilizate se intaresc, „fasonand” retelele de neuroni specifici fiecarui individ in care celulele in exces sunt eliminate. Si asta mai ales cand adolescentul e preocupat de diverse activitati (muzica, sport etc.).

O alta observatie se refera la faptul ca in timp ce materia cenusie se diminueaza, materia alba devine mai densa an de an, stabilizandu-se spre varsta de 19 ani. Altfel spus, axonii creierului vor fi, din ce in ce mai mult, acoperiti cu un strat de mielina, care accelereaza viteza de propagare a influxului nervos, de la 0,5 la 120 metri pe secunda (ca si cum s-ar mari viteza de conexiune la Internet). Una dintre regiunile cerebrale care beneficiaza de un important aport de mielita e corpul calos, o zona fibroasa compusa din 200 de milioane de axoni care conecteza cele doua emisfere. O zona implicata in creativitate si reflexivitate la inalt nivel!

Degringolada interpretarii

In urma examinarii imaginilor furnizate de RMN s-a ajuns la concluzia ca adolescentii interpreteaza eronat emotiile indivizilor. Cercetatorii au prezentat, unui mic grup de adolescenti si adulti, fotografii reprezentand chipuri care exprimau teama. Adultii, in majoritate, au identificat aceasta expresie. Tinerii insa s-au pronuntat asupra maniei sau a tristetii. Studiul imaginilor furnizate de RMN a dus la concluzia ca, in cazul adultilor, in acest experiment e activat in special cortexul prefrontal, in timp ce in cazul adolescentilor, sunt activate mai ales amigdalele, structuri primitive implicate in reflexele de frica.

Implicare si recompensa

Cercetatorii de la Institutul de Sanatate Americana din Maryland, au intreprins un nou studiu in care miza au fost jocurile de noroc. Studiu la care au participat 12 adolescenti si 12 tineri adulti. „Instrumentul” de investigatie, a fost acelasi atotstiutor, RMN. Raspunsurile cerebrale, in momentele in care apareau recompensele banesti, prezentau similitudini la cele doua grupuri, dar in cazul adolescentilor o anumita zona cerebrala (striatum ventral) se activa mai puternic. O zona care, intr-o anumita masura, e motorul ce furnizeaza energie creierului pentru a cauta o recompensa. O explicatie pentru nevoia acestora de a se implica in actiuni excitante (adesea cu un important grad de risc). Acelasi studiu a fost efectuat si in timpul jocurilor video, cu rezultate similare.

Socul sexualitatii

Comportamentul adolescentilor e modelat intr-o mare masura de trezirea instinctului sexual. In momentul in care ovarele si testiculele incep sa emita hormoni sexuali in circulatia sangvina, acestia declanseaza dezvoltarea caracterelor sexuale. Acesti hormoni se fixeaza pe numerosi receptori prezenti in creier, modificand concentratiile de neuromediatori, cum ar fi serotonina, care regleaza buna dispozitie. Un proces care il determina pe adolescent sa treaca usor de la o emotie extrema la alta. Aceasta relatie, hormoni-dezvoltare, ramane insa o mare enigma.

Obiectul pentru viitoarele investi-gatii il constituie determinarea schimbarilor din creierul aflat in dezvoltare, schimbari dependente sau independente de pubertate. Sa fie oare acesti hormoni cei care ii imping pe adolescenti la comportamente nesabuite, ignorand limitele interdictiilor?

Autor: DORIN MARAN - magazin.ro