Multitudinea de mesaje postate de studenti si de către adolescenti pe paginile personale de pe reteaua socială Facebook ar putea avea un efect pozitiv, sustin oamenii de stiintă. Astfel, cercetătorii au descoperit că timpul petrecut online pe retelele sociale poate ajuta oamenii să învete să fie mai empatici si să îsi facă mai multi prieteni în viata reală.

Din ce în ce mai multe studii indică faptul că utilizarea pe scară largă a mesajelor text, a emailurilor si a mesajelor de pe site-urile de socializare prezintă beneficii din punct de vedere social.

Mai multe cercetări recente au descoperit că o comunicare digitală poate conduce la prietenii mai bune, la mai multă onestitate, la un sentiment de intimitate în cadrul relatiilor si la un sentiment crescut de apartenentă, în plus fată de beneficiile practice pe care le au retelele de socializare.

Per ansamblu, noile tehnologii ajută la sporirea relatiilor din lumea reală, sustine Nancy Baym, un profesor de comunicare de la Universitatea Kansas. Studiile au demonstrat că oamenii interactionează cu cei mai apropiati prieteni cu ajutorul acestei tehnologii, mentinând astfel legătura strânsă dintre ei.

Unele cercetări demonstrează că tehnologiile bazate pe comunicare pot fi deosebit de utile pentru niste oameni care sunt timizi sau care suferă de anxietate atunci când se află în compania multor persoane. Oamenii de stiintă s-au concentrat pe impactul psihologic pe care pe care îl are comunicarea digitală.

Într-un studiu realizat asupra studentilor de la Universitatea New York, acestia au fost rugati să se descrie drept anxiosi sau nu si apoi au fost rugati să interactioneze între ei în grupuri speciale de câte trei persoane. În primă fază, acestia au avut o întâlnire fată în fată, după care a trebuit să poarte discutii într-o cameră privată pe internet.

Cei care au sustinut că sunt anxiosi, au declarat că s-au simtit rusinati în cadrul întâlnirilor fată în fată, dar au simtit un grad mai mare de confort atunci când au participat la discutii online.

În cadrul unui alt studiu au luat parte persoane cu un grad de anxietate ridicat si scăzut. Acestia au fost rugati să interactioneze în grupuri pe patru, atât pe internet, cât si fată în fată. S-a demonstrat astfel că persoanele anxioase au luat decizii si au condus grupul în cazul discutiilor online, pe când cei relaxati au fost liderii discutiilor fată în fată.

Larry Rosen a studiat în mod special empatia, deoarece aceasta este comunicată în mod obisnuit prin expresiile faciale si limbajul trupului. Cercetătorii au studiat zeci de pagini personale de pe reteaua socială Facebook, căutând comentarii ale persoanelor si răspunsurile pe care acestea le-au primit, în încercarea de a întelege sentimentele care au stat la baza acelor mesaje.

S-a demonstrat astfel că empatia a putut fi transmisă prin intermediul comunicării scrise. Acest lucru i-a făcut pe cercetători să studieze modul în care este exprimată empatia în viata reală.

Într-un studiu prezentat recent de American Psychological Association au fost intervievate 1.283 de persoane având o vârstă cuprinsă între 18 si 30 de ani. Acestia au fost nevoiti să declare cât timp petrec pe internet si gradul de empatie pe care îl simt fată de prietenii lor atât în mediul virtual, cât si în cel real.

Bazându-se pe rapoartele participantilor, cercetătorii au descoperit că utilizatorii au exprimat o cantitate semnificativă de empatie si în mediile online. Cu cât studentii petrec mai mult timp pe Facebook, cu atât vor exprima mai multă empatie si în viata reală, au descoperit cercetătorii.

Comunicarea digitală pare să sustină sentimentul de identitate din cadrul unui grup, declară Nicole Ellison, un profesor specialist în telecomunicatii, studiul informatiei si mass-media din cadrul Universitătii de Stat Michigan. Studentii care au raportat o stimă personală redusă si care utilizează frecvent reteaua de socializare Facebook au declarat că se simt parte a comunitătii Michigan State, fată de cei care au o stimă personală redusă, dar care nu utilizează atât de des site-ul de socializare. Studiul a fost efectuat de Nicole Ellison, iar lucrarea a fost publicată în jurnalul Computer-Mediated Communication.

Unele dintre aspectele negative ale comunicării digitale, precum folosirea acesteia în scopul intimidării, nu sunt atât de răspândite, au descoperit cercetătorii. În timp ce mesajele agresive de pe site-urile de socializare reprezintă o problemă, agresiunile din viata de zi cu zi sunt mult mai predominante.

Un sondaj realizat cu ajutorul a 3.777 de adolescenti a demonstrat că aproximativ 45% dintre acestia au fost agresati sau intimidati în ultimul an. Dar dintre cei care au declarat că au fost hărtuiti, 40% au sustinut că acest lucru s-a petrecut în mediul offline. Mai putin de 20% au declarat că agresiunea a avut loc în mediul online, la telefon sau prin intermediul mesajelor scrise, sustine Michele Ybarra, presedintele organizatiei nonprofit Internet Solutions for Kids Inc.

Două treimi dintre copiii care sustin că sunt intimidati în mediile online declară că nu sunt deranjati de acest lucru, sugerează un studiu coordonat de doctor Ybarra, care speră ca lucrarea sa să fie publicată în jurnalul Pediatrics în următoarea perioadă.

De asemenea, copiii au o sansă mai mare de a vedea programe cu continut sexual sau violentă la televizor, decât în mediul online, a încheiat Michele Ybarra.

Sursa: Wall Street Journal