Cercetarea publicata în jurnalul Molecular Psychiatry arata ca violenta nu lasa urme doar pe corpurile copiilor, ci si în interiorul lor, modificându-le ADN-ul.

Oamenii de stiinta au studiat extremitatile cromozomilor, unde se gasesc telomerele, structuri speciale de ADN ce au rolul de a proteja cromozomii (asemanându-se cu structurile de plastic ce se gasesc la capetele sireturilor). Telomerele se scurteaza cu ocazia fiecarei diviziuni a celulelor, pâna când nu se mai pot diviza si mor.

Specialistii au identificat mai multi factori ce duc la scurtarea telomerelor, printre care se numara fumatul, radiatia si factori de stres psihologic precum maltratarea în copilarie sau îngrijirea unei persoane bolnave cronic.

Noua cercetare a examinat daca expunerea la violenta poate face ca telomerele copiilor sa se scurteze mai repede decât în mod normal. Oamenii de stiinta au intervievat mamele a 236 de copii în vârsta de 5, 7 si 10 ani, întrebându-i daca tinerii au fost martori la incidente de violenta domestica între mama si partener, daca au fost maltratati de catre un adult sau daca au fost expusi agresiunilor din partea altor copii. Apoi, cercetatorii au masurat telomerele copiilor la vârsta de 5 ani si la vârsta de 10 ani.

Idan Shalev, conducatorul studiului, a descoperit ca telomerele copiilor expusi la doua tipuri de violenta s-au scurtat mai rapid, ceea ce înseamna ca acesti copii vor dezvolta afectiuni tipice îmbatrânirii, precum atacuri de cord sau pierderea memoriei, cu 7-10 ani mai devreme decât ceilalti copii.

Studiul pare sa confirme concluzia rezultata din mai multe cercetari recente: dificultatile din copilarie îsi lasa amprenta în cromozomi, afectând victimele de-a lungul întregii vieti.

Într-un studiu din 2011 efectuat de specialisti de la Scoala Medicala Harvard asupra copiilor din România s-a observat ca cei care copilarisera în orfelinate prezentau telomere mai scurte decât copii care avusesera parte de asistenta maternala.

„Stim ca stresul este nociv. Acest studiu arata mecanismul prin care acest tip de stres patrunde în gene”, a explicat Nathan Fox, profesor la Universitatea din Maryland.

Sursa: USA Today - via Descopera.ro