\\ Home Page : Articolo : Stampa
Ramasite ale unor virusuri ancestrale, care i-au infectat pe stramosii mamiferelor în urma cu milioane de ani, sunt înca vizibile în ADN-ul uman, unde joaca roluri înca neîntelese complet.
By Admin (from 13/06/2012 @ 08:08:29, in ro - Stiinta si Societate, read 1726 times)

Un studiu realizat de oameni de stiinta de la Universitatea Oxford (Marea Britanie) Aaron Diamond AIDS Research Centre din New York, SUA, si Institutul Rega din Belgia a aratat ca unele virusuri stravechi s-au multiplicat masiv în genomul mamiferelor, în masura atât de mare încât fenomenul ar putea fi comparat cu o epidemie.

Genomul uman poartă încă urmele unor virusuri străvechi

Aceste virusuri (numite retrovirusuri endogene) si-au pierdut capacitatea de a se transfera de la o celula la alta, lipsindu-le o gena responsabila de acest transfer; ele ramân în genomul unei celule, petrecându-si tot ciclul de viata acolo. Este un scenariu cu totul surprinzator pentru biologi, aducând în prim-plan ideea ca însusi ADN-ul uman este un mediu de trai si de evolutie pentru virusuri.

Cercetatorii au studiat ADN-ul a 38 de specii de mamifere, printre care soareci, sobolani, elefanti, delfini si oameni.

Ei au descoperiti un virus care a infectat un stramos al mamaiferelor în urma cu cca. 100 milioane de ani (ramasitele acestui virus fiind gasite la aproape toate speciile de mamifere studiate) si un altul care a infectat un stramos al primatelor, urmele sale fiind descoperite în genomul oamenilor si al maimutelor.

În acest moment se stiu prea putine lucruri despre efectul retrovirsurilor endogene asupra sanatatii.

Studiul lor ar putea fi util pentru întelegerea functiilor materialul genetic uman, din care doar 1,5% este implicat direct în procesele vietii organismului uman. Restul este reprezentat de asa-numitul AND "junk", fara o functie cunoscuta, si din ADN provenit de la virusuri si alti paraziti celulari patrunsi si integrati în celule în cursul evolutiei.

Unele portiuni de ADN viral din genomul uman au un rol important în organism - de exemplu, syncytina, o proteina derivata dintr-un virus, contribuie la dezvoltarea placentei.

Studiul ADN-ului de origine virala din celule ar putea face lumina într-o serie de procese, misterioase pâna în prezent, legate de evolutia infectiilor sau a unor boli precum cancerul.

Sursa: BBC News - via Descopera.ro