\\ Home Page : Articolo : Stampa
Care este soarta unui jurnalist de provincie neînregimentat, care nu vrea sa traiasca din firimiturile vreunui baron local, indiferent de culoarea politica a acestuia?
By Admin (from 12/09/2012 @ 05:56:23, in ro - Observator Global, read 2267 times)

E greu, trebuie sa strângi din dinti si sa încerci sa rezisti pâna la capat în perioada asta nu tocmai fericita, când presa a fost o zona foarte afectata de criza si batalia politica. E greu sa rezisti, sa ai coloana vertebrala... Eu zic ca am mers bine si daca am rezistat pâna acum, în aceste conditii, sunt convins ca va fi mai bine în viitor. Iar faptul ca „baronii locali” exista peste tot, mai ales în provincie, nu face decât sa-mi dea de lucru.

Gotiu la Rosia Montana

Ai trecut peste faza cu sucu’, berea, papica la sindrofii si pliculetul la buzunar în diverse ipostaze. Cum ai rezistat?

Foarte simplu, acum mai bine de zece ani, când am început sa fac jurnalism de investigatie mai aprofundat, cred ca materialele pe care le-am scris si mesajele pe care le-am transmis au dat de înteles ca nu este cazul sa vina cineva cu pliculetul la mine. Am aflat la un moment dat, în urma unei anchete, ca ma cauta un fost baron local, actualmente presedintele unei federatii sportive internationale, sa-mi dea pliculetul. Ce sa-i faci, n-a fost sa fie, nu m-a gasit atunci... he, he! Era vorba de Marius Vizer, ce sa ne mai ascundem dupa deget?! Suparare mare ca omul lui nu m-a gasit, dar eu cred ca a fost spre binele lui ca nu m-a gasit atunci! În rest, cred ca un jurnalist îsi face treaba atunci când transmite un mesaj destul de clar ca nu poate fi „apelat”, iar riscul de a fi deturnat este doua ori mai mare decât cel al aparitiei articolului.

Ai demarat în ultima perioada o serie de anchete privind devalizarea resurselor vitale ale României. În mare, dezbaterile publice s-au canalizat pe Rosia Montana, gazele de sist - Bârlad, Rosia Poieni... Se pare - ceea ce banuiam de mult si fara sa folosesc cuvinte mari - ca „sediul materiei” este cedarea pe nimic a tuturor resurselor tarii, cu complicitatea serviciilor de informatii...

Exista o lege a tacerii în presa, se stiu multe lucruri, exista o gramada de informatii pe care foarte putini le fac publice. Într-adevar, la nivelul perceptiei opiniei publice, e „la moda” Rosia Montana. S-a atras de atâtea ori atentia ca Rosia este doar vârful de lance, proiectele fiind mult mai multe, aproape toti Apusenii fiind „acoperiti” si nu doar Apusenii. Avem Baia Mare, ajungem la Arad, apoi Carasul... e vorba de o întreaga strategie de vânzare pe doi bani a resurselor naturale ale României, pe de alta parte - nu mi-e frica s-o spun - tradarea de tara a facut ca România sa devina o colonie. Cineva, bazându-se pe câtiva baroni locali care iau firimituri, profita la maximum de resursele naturale ale unei tari. Ba mai mult, se ajunge inclusiv la înstrainarea terenurilor agricole, o alta resursa vitala.

Cum suntem macinati marunt?

Pot spune ca anul de pornire a fost 1995 si personajul în jurul caruia se învârt multe dintre aceste afaceri este Frank Timis. Deloc întâmplator, în 1995 el punea primele „balize” atât pe Rosia Montana, pe Certej, în domeniul aurului, însa trecea si în partea cealalta, obtinând si licentele pentru gazele de sist de la Bârlad. Le-a vândut apoi în 2011 catre Chevron prin Regal Petroleum. Nu poti sa nu te-ntrebi cum e posibil ca un individ urmarit, condamnat pentru trafic de stupefiante în Australia, ajunge sa detina informatii-cheie în toate domeniile ce tin practic de siguranta nationala. Când vorbim de aur-argint, de gaze de sist, de metale si materiale rare, nu mai putem discuta de o scurgere accidentala de informatii! Logic, totul s-a oferit de catre cel sau cei care au centralizat informatiile la vârf!

De unde atâtea firme canadiene „strategice”?

Schema e un pic mai complexa; majoritatea acestor firme sunt listate în Canada si sunt subsidiare ale unor firme-mama, cu acelasi nume, înmatriculate în paradisuri fiscale bananiere. E o întreaga încrengatura, nici Fiscul american n-a reusit sa le puna cap la cap. Pe de-o parte, exista firme din Barbados, din Cayman, Insulele Virgine si-asa mai departe, iar pe de alta parte, ele sunt listate cu acelasi nume la Bursa din Canada. Alegerea Canadei ca loc de functionare a firmelor miniere, de fapt e vorba doar de sediul administrativ, e pentru ca acolo nu exista lege care sa reglementeze functionarea acestor companii în afara tarii. La începutul lui 2010, 60% dintre companiile miniere erau înregistrate în Canada si ele detineau peste 40% din totalul exploatarilor din lume. De ce au „puisori” în paradisuri fiscale? E foarte simplu, acolo dispare profitul! O sa vezi ca exista un Deva Gold cu sediul în Deva, dar mai exista un Deva Gold cu sediul în Barbados, practic o subsidiara a European Goldfields, preluat de Eldorado Gold, care e acum detinatorul a 80% din proiectul de la Deva. La fel cum exista un Gabriel Resources (care detine 80% din proiectul RMGC de la Rosia Montana) la Toronto, un Gabriel Resources în Insulele Jersey si unul în Barbados.

Vorbim acum de reprezentanti ai statului român care au aruncat o firma „momeala” gen Minvest, care va disparea cu totul în firma investitorului „strategic”... Dincolo de teoria conspiratiei, se pare totusi ca asasinii economici exista si sunt pe ultima suta de metri...

În ecuatie apare Barrick Gold, care preia tot mai multe procente din exploatarile aurifere, concern aflat si în culisele încercarii de preluare a Cuprumin. Are în România trei firme pe care le controleaza; Carpathian Gold, Valhalla, Samax... sunt preluate deja teritorii imense în Hunedoara, la Rovina, Ciresata si Colnic - ultimele doua denumiri de dealuri de fapt. Exista si neconcordante, sa nu le spun altfel, între ceea ce ne prezinta Agentia Nationala a Resurselor Minerale si licentele de explorare si exploatare prezentate de aceste firme pe propriile site-uri oficiale. Avem cazul Baisoara, lânga Cluj, despre care RMGC nu ne spune nimic, dar care apare cu licenta de explorare pe site-ul ANRM! Neconcordante existau si pe site-ul European Goldfields - tot a lui Frank Timis, practic „fratiorul” RMGC (Gold Corporation) -, preluata de Eldorado Gold la începutul acestui an, beneficiara contractului de la Certej. Actionar important de la sfârsitul anului trecut la European Goldfields e emirul din Qatar, cel caruia, pe 29 iulie, dupa anuntarea rezultatului referendumului, Basescu îi... transmitea salutari prin intermediul corespondentului Al Jazeera... În ceea ce priveste legalitatea acordului de mediu primit, mie mi se pare cel putin dubios faptul ca o agentie regionala a ajuns sa dea avize de mediu pe un proiect de interes national.

Putem întocmi o harta a secatuirii resurselor vitale ale României?

Încercam! Tot în Alba, lânga Rosia Montana, se deruleaza un al doilea proiect, la Bucium, pentru care exista licenta de exploatare. Un alt proiect este la Baisoara, în Cluj, unde exista deocamdata doar licenta de explorare. Astea ar fi ale RMGC-ului. Vine apoi Eldorado Gold, despre care v-am vorbit ceva mai devreme, care a preluat European Goldfields; ei au exploatarea de la Certej... toate le au în judetul Hunedoara. Au concesionat acolo 59 de kilometri patrati, apoi au în jurul orasului Brad concesiune de 338 de kilometri patrati, sub numele de New Brad, si o alta, New Deva-Muncel, o concesiune lânga Deva, de 137 de kilometri patrati. Deci ei au concesionat o treime din judetul Hunedoara! Dupa care apare Carpathian Gold, cu explorare la Rovina, tot în Hunedoara...

Carpathian e o firma listata la bursa, în spatele careia se afla de fapt Barrick Gold. Tot Barrick mai e implicat în Transilvania Minerals, care, în asociere cu Valhalla, au licenta de explorare în Arad (Bratosin) si Caras-Severin. Însa la ANRM nu mai apare nimic despre Severin! În Maramures apare exploatarea deseurilor din iazurile de decantare cu niste firme rusesti pe care înca n-am apucat sa le verific. Apoi Baita, în judetul Bihor, unde apare o licenta de explorare pentru un zacamânt mixt care contine si aur si argint, dar si metale si materiale rare.

Care este legatura cu gazele de sist?

Sunt doua legaturi. Prima e numele lui Frank Timis, care a preluat practic aurul Apusenilor prin cele doua proiecte care sunt într-un stadiu avansat - Rosia Montana si Certej - si gazul de sist de la Bârlad, vândut acum Chevron-ului. Se pare ca deja si-a vândut toate afacerile din România pâna la urma... A doua tine de aceeasi ”reteta” de tip colonialist de exploatare a resurselor naturale ale tarii.

Unde duce reteaua dupa intermedierile si „vânzarile succesive” ale lui Timis?

Din informatiile mele, merg catre fosta retea de Securitate...

Fosta si actuala retea... oare în mâna cui o fi, a lui Antonescu?

Ha, ha... parca nu se stie?! Dar în poveste apare si Arpad Paszkany... Cine sunt actionarii si principalele nume din spatele firmelor „canadiene”? Pe de-o parte sunt firme miniere - cum e de exemplu Newont-ul sau Barrick sau Benny Steinmetz Group (BSG), cu exploatari în Sierra Leone -, iar pe de alta parte sunt „greii” de pe Wall Street: John Paulson, Tomas Kapplan, George Soros, principalii jucatori la bursa pe minele de aur. BSG are o legatura cu Videanu de pe vremea când era primar, au dezvoltat un mare proiect imobiliar, Planorama, în Capitala, nu stiu daca e finalizat nici pâna astazi.. Asta ar fi o filiera... Revenind la Barrick, ei au investit mai mult în actiuni ale firmelor ce se ocupau cu aurul în România, dupa ce, anul trecut, pe 14 iulie, s-a primit acordul pentru descarcarea de sarcina arheologica pentru Cârnic (Rosia Montana). Dupa patru zile Barrick cumpara masiv actiuni. La Carpathian a cumparat 9% cu posibilitatea de a-si mari pachetul. Presedintele Barrick Gold este Peter Munk, unul dintre principalii actionari la TriGranit, care-l are ca asociat si administrator în România pe Arpad Paszkany. Au fost si fotografiati amândoi la inaugurarea Polus Center din Cluj.

Arpad Paszkany cel reevaluat de Basescu?!

Da, dar sa nu uitam ca tatal sau, tot Arpad, facea parte dintr-un grup din care mai faceau parte un domn Voiculescu, un domn Columbeanu-tatal, un domn Demian Sandor, seful TriGranit care, înainte de 1989, avea niste ocupatii similare în Ungaria cu cei pe care i-am enumerat pâna acum în România.

Înseamna ca Irinel Columbeanu-fiul nu si-a facut averea vânzând telefoane în fata la Inter...

Si Paszkany spune ca si-a facut avere din bisnita cu deodorante...

Mai era unu’ Catarama, care zicea prin anii 90’ ca s-a pricopsit dupa ce vânduse vreo sase motociclete...

He, he...

Se mai simplifica lucrurile... Întelegem de ce functioneaza atât de bine Diktatul axei Bruxelles - Washington...

Pot da doar o parte din informatii, pentru ca mai am o parte în verificare. Acte prin care se vede cum firme de lobby si public-relation din New York recomanda companiei Gabriel Resources sa lucreze cu niste firme germane, una producatoare de cianura, alta specializata în închiderea minelor, pentru a se obtine sprijinul ambasadorului Germaniei în România.

Aceste fiind zise, mai avem ceva de facut când Serviciile au luat-o „pe aratura”?

Cel mai bun lucru pe care-l putem face este sa ne opunem, asa cum s-a întâmplat în cazul Rosia Montana. Foarte multa lume e acum disperata si demoralizata dupa acest aviz de mediu de la Certej, dar trebuie continuata lupta în justitie si mai ales pentru aplicarea hotarârilor judecatoresti. Povestea de la Rosia era terminata de mult daca se respectau hotarârile definitive si irevocabile...

Dar mai avem judecatori nesantajabili cu dosare din arhiva SIPA?

Da, mai avem si oricum, pâna la urma, presiunea publica din România a oprit o lege speciala de expropiere în favoarea companiilor miniere care trecuse de Senat si ar fi trebuit sa fie votata înca de anul trecut în Camera Deputatilor. Peste 100.000 de semnaturi si fiecare deputat contactat (mail, telefon etc.) si avertizat de zeci, sute, mii de cetateni din colegiilor lor ca daca voteaza legea se vor „arde” definitiv, uite ca i-a oprit, cel putin pâna la ora la care vorbim. Uite ca nici la Certej n-au toate proprietatile pe care ar trebui sa-si desfasoare proiectul. Oricum, oamenii de acolo, care se opun, trebuie sa stie ca vor fi sprijiniti de cei din societatea civila care au luptat si pâna acum la Rosia Montana, de la profesori universitari si academicieni pâna la (nu în ultimul rând) he, he... membri ai galeriilor de fotbal.

Nu ti-e un pic frica, sau mai bine zis, ai ce pierde din toata povestea asta? Cum stai cu declaratia de avere?

Am o masina de litraj mic careia i-au taiat de trei ori cauciucurile pâna acum. A fost si atacata cu oua la Rosia Montana de agentii de paza de la RMGC - nu stiu ce i se poate întâmpla mai mult, ca e o masinuta de 1,2, acum i s-a spart si toba, dar ”opera” asta din urma îmi apartine, pe drumurile din Rosia. Despre conturile mele, daca gasesc hackerii ceva prin ele, îi felicit, macar sa-mi spuna si mie c-am avut ceva. Oricum, mai bine te lipsesti de orice ban numai sa vezi ceva unic în lume. În Muntele Cârnic, sub pamânt, ce vor astia sa distruga... sa-ti imaginezi doar pesterile din Moria, din ”Stapânul Inelelor”. Ei, asa ceva exista în realitate! De la galeriile romane si pâna la exploatarile recente, închipuie-ti camerele cu coloane pe 24 de etaje. Siruri, siruri de coloane si de camere, si labirinturi... Ca înaltime sunt câteva blocuri turn unul peste altul.. E un palat interior. Asa ceva nu exista nicaieri în lume!

Mihai Gotiu, jurnalist de investigatii:
"Tradarea de tara a facut ca România sa devina o colonie!"

Sursa: cotidianul.ro - Autor: Marcel Bărbătei