\\ Home Page : Articolo : Stampa
Eldorado Gold Corporation: Productia de aur de la Certej (European Goldfield) va īncepe īn 2015.
By Admin (from 22/09/2012 @ 06:04:00, in ro - Observator Global, read 1657 times)

     *  Proiectul minier a obtinut acordul din partea Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Timisoara

     *  ONG-urile de mediu: "Cerem USL si Guvernului Romāniei sa īsi asume public emiterea acordului de mediu pentru un proiect minier bazat pe cianuri"

     *  Ministrul Mediului cere demiterea directorului executiv al Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Timisoara

     *  Gabriela Lambrino, directorul Agentiei Regionale de Mediu Timisoara: "Decizia finala īn cazul Certej a fost luata īn prezenta consilierului ministrului Mediului"

 

     Informatia transmisa de mai multe ONG-uri potrivit careia proiectul minier de la Certej a primit autorizatia de mediu a stārnit tensiuni īntre autoritatile competente. Īn timp ce Rosia Montana Gold Corporation asteapta de ani buni avizul de la Ministerul Mediului, proiectul de la Certej, īn judetul Hunedoara, nu a avut nevoie decāt de aprobarea Agentiei de Mediu Timisoara, pe care a si primit-o, īn iulie 2012.

     Productia īn cadrul proiectului minier de la Certej (judetul Hunedoara), detinut de Deva Gold SA, ai carei actionari sunt Eldorado Gold Corporation (80%) si compania de stat Minvest Deva, va īncepe, cel mai probabil, īn trimestrul al doilea din 2015, potrivit site-ului investitorului strain.

     Eldorado Gold anunta, totodata, ca proiectul de la Certej a primit acordul de mediu īn iulie acest an.

     Zacamāntul de la Certej este bogat īn aur si argint.
     Potrivit estimarilor investitorului strain, productia de aici va fi de 130.000 uncii aur/an, respectiv de 660.000 uncii argint/an.

     Contactat de ziarul BURSA, directorul general al Deva Gold, Nicolae Stanca, ne-a transmis ca procedurile de obtinere a avizelor pentru exploatarea de la Certej au īnceput īn 2009, fiind finalizate īn iulie 2012:
     "A fost o procedura transfrontaliera, coordonata de Ministerul Mediului, cu dezbateri repetate ce au avut loc inclusiv īn Budapesta".
     "Ungurii si-au spus punctul de vedere, care a fost īn afara legislatiei romānesti si a celei europene. S-au īmpotrivit, pentru ca Muresul curge si pe la ei.
     Am primit avizele de mediu pe doua legislatii: cea romāneasca si cea europeana.
     Au avut loc mai multe īntālniri, la care au participat Ministerul Mediului, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. S-a īntrunit comisia tehnica din cadrul Ministerului Mediului. Au fost si Apele Romāne.
     Dupa ce au tot cerut completari, acum, īn iulie, s-au dat avizele.
     Reprezentantii comisiei de analiza tehnica au spus ca nu mai au nimic de comentat si ca s-a respectat legislatia nationala si internationala īn materie".

     *  ONG-urile: "Ceea ce guvernele anterioare doar au discutat, Guvernul Ponta a realizat īn numai doua luni de la numire"

     Asociatiile "Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu", "Alburnus Maior" si "Re.Generation" condamna emiterea recenta a acordului de mediu pentru proiectul Certej, "prima exploatare a aurului la scara larga pe baza de cianuri din Romānia".

     ONG-urile au declarat: "Prin detaliile sale - impactul devastator asupra mediului, vicii de legalitate, reteaua de actionari, respectiv companiile detinatoare, proiectul de exploatare de la Certej se aseamana celui propus la Rosia Montana, atragānd de-a lungul timpului critici serioase din partea organizatiilor de protectia mediului din Romānia.

     Proiectul, care ocupa o suprafata de 456 de hectare, presupune procesarea a 45 de milioane de tone de minereu - cu o concentratie de 1,8 g de aur pe tona de minereu - si utilizarea unei cantitati de cianura de sodiu de 1.653 tone pe an, timp de 16 ani, perioada de operare a minei. Ca si īn cazul proiectului Rosia Montana, reziduurile rezultate dupa prelucrare, inclusiv cele cu cianura si metale grele, vor fi depozitate īntr-un iaz de decantare īn aer liber cu o suprafata totala de 63 de hectare".

     ONG-urile arata, totodata, ca ceea ce guvernele anterioare doar au discutat, Guvernul Ponta a realizat īn numai doua luni de la numire: "Desi, atāt premierul Victor Ponta, cāt si ministrul Mediului si Padurilor Rovana Plumb sustineau cu tarie, la īnceputul mandatului, ca proiectul minier de la Rosia Montana nu poate merge īnainte fara garantii de mediu, renegocierea participatiei statului sau desecretizarea contractului, mimānd astfel responsabilitate fata de implicatiile serioase pe care asemenea proiecte de exploatare le ridica la adresa mediului si comunitatilor afectate, Guvernul nu a solicitat nicio garantie de mediu pentru aprobarea proiectului de la Certej. Participatia statului romān, similara celei de la Rosia Montana, este acceptata īn forma actuala, iar contractul ce sta la baza acestui proiect este tot unul secret".

     Mai mult, īn emiterea acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, autoritatile au considerat ca acceptabil impactul produs de consumul a 29 de milioane de metri cubi de apa din rāul Mures, defrisarea a 187 de hectare de padure si suprapunerea proiectului minier cu situl Natura 2000 - ROSPA 0132 Muntii Metaliferi pe o suprafata de 108 hectare, subliniaza ONG-urile.

     Eugen David, presedintele Alburnus Maior, spune:
     "Cerem USL-ului si Guvernului Romāniei sa īsi asume public emiterea acordului de mediu pentru un proiect minier bazat pe cianuri si sa explice tuturor romānilor beneficiile sale de mediu, economice si sociale".

     *  Ministrul Mediului, Rovana Plumb, dispune verificarea acordului de mediu pentru Certej

     Ministrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a dispus prin ordin verificarea, īn regim de urgenta, a acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, de catre Garda Nationala de Mediu si Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, a transmis, ieri, printr-un comunicat, Ministerul Mediului si Padurilor. Documentul mai precizeaza:
     "Se va urmari verificarea procedurilor urmate īn legatura cu acest acord de mediu pentru a se vedea īn ce masura s-au respectat toate prevederile legale.

     De asemenea, ministrul Mediului si Padurilor a solicitat conducerii Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului demiterea directorului executiv al Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Timisoara, pentru ca nu a informat autoritatea de mediu īn legatura cu emiterea acordului de mediu pentru acest proiect, avānd īn vedere ca este vorba de un obiectiv de interes national si international".
     Daca Ministerul va constata ca acordul nu a fost emis īn conformitate cu legea, acesta va fi anulat.

     *  Gabriela Lambrino, directorul ARMT: Agentia a urmat toti pasii īnaintea emiterii acordului de mediu pentru Certej

     Agentia Regionala de Mediu Timisoara (ARMT) a urmat toti pasii īnaintea emiterii acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej, iar legislatia nu prevede informarea autoritatii de mediu īn astfel de cazuri, a declarat, ieri, pentru Mediafax directorul agentiei, Gabriela Lambrino. Domnia sa a precizat: "La nivel de aplicare a legislatiei, totul a fost īn regula. Legislatia de mediu īnca īn vigoare asa prevede, nu e necesara anuntarea autoritatii nationale de mediu. Nici acum legislatia de mediu nu prevede ca un amplasament īntr-o regiune sa fie aprobat de Agentia Nationala de Mediu. Daca, de exemplu, proiectul se īntinde pe doua regiuni, atunci competentele revin Agentiei Nationale".

     Gabriela Lambrino a spus ca nu sunt motive pentru a fi demisa si ca nu intentioneaza nici sa demisioneze din functie: "Acel proiect nu avea de ce sa ajunga la Agentia Nationala de Mediu. Doamna ministru Rovana Plumb are competente sa trimita Corpul de control. Deocamdata mi s-a solicitat un calendar cu toata procedura, si (...) īl vom trimite la minister. Nu īnteleg de ce doamna ministru nu i-a consultat si pe colegii din minister, de la compartimentul de autorizari, care cunosteau o buna parte a actelor".

     Gabriela Lambrino a explicat, totodata, ca primul pas īn obtinerea acordului de mediu a fost solicitarea avizului de PUZ, iar ultimul pas a fost emiterea acordului de mediu: "Primul pas a fost solicitarea avizului de PUZ prin care s-a schimbat functiunea zonei, din teren agricol īn teren industrial pentru destinatia de exploatare miniera auro-argintifiera. Solicitarea a fost depusa īn anul 2007 si s-au urmat toate procedurile legale din legislatie, inclusiv trimiterea catre minister a faptului ca aceasta unitate ar putea avea impact transfrontier, īn sensul ca ar putea fi afectate statele īnvecinate. Mai exact, īn cazul īn care nu se respecta anumite chestiuni: nu se face un baraj solid si apele care spala exploatarea, care au un oarecare continut de cianuri, se varsa īn rāul Mures si dau peste toate stopurile din cale, peste baraje, e normal ca Muresul sa poata polua prin circuitul de apa. Dar la cāt e debitul de pe Mures, nu au cum sa polueze, nici macar pestii nu vor fi afectati. Impactul transfrontier s-a facut cu consultarea partilor vizate si anume Ministerul Mediului din Ungaria si Ministerul Mediului din Serbia".

     Directorul Agentiei Regionale de Mediu Timisoara a subliniat ca procedura pāna la emiterea acordului de mediu a fost una anevoioasa si s-au tinut sedinte de consultari īn cele trei state vizate:
     "Procedura pāna la a ajunge sa emiti un acord de mediu e anevoioasa. S-au tinut consultari īn Ungaria, la Budapesta si Szeged, dar si īn Serbia. S-au tinut astfel de consultari si la Timisoara. Īn final, Ministerul Mediului a trimis documentul care atesta oficial ca s-au īncheiat consultarile dintre cele trei state, anul acesta, īn luna februarie. Īn decembrie anul trecut a avut loc ultima runda de consultari īn Timisoara. Īn cadrul procedurii au avut loc inclusiv dezbateri publice din care a rezultat ca se doreste construirea proiectului respectiv. Īn iulie 2012, dupa ce existau toate avizele si documentele solicitate, nemaijustificāndu-se alta solicitare, s-a emis acordul de mediu. O respingere nu se poate da decāt īn conditii de ilegalitate, iar aici nu era cazul", a spus Lambrino.

     Mai mult, Gabriela Lambrino a spus ca decizia finala īn privinta acordului de mediu pentru exploatarea miniera de la Certej a fost luata la Deva, la īnceputul lunii iunie, īn prezenta Georgetei Barabas, actual consilier al ministrului Mediului:
     "Decizia finala a fost luata la Deva, la īnceputul lunii iunie, cānd doamna Rovana Plumb era deja numita ministru, īmpreuna cu toate institutiile care ne acuzau, pāna īn acel moment, de īncetinire a proiectului, inclusiv Agentia Judeteana de Mediu, condusa atunci de Georgeta Barabas, actualmente consiliera a ministrului Mediului, Rovana Plumb".

     *  Ungaria, direct afectata īn cazul unui accident la Certej
     Īn cadrul discutiilor cu autoritatile romāne, Ungaria s-a opus proiectului de la Certej, motivānd ca Muresul este sursa de aprovizionare cu apa a proiectului. Mai mult, daca ar avea loc un accident la iazul de decantare, Muresul ar fi principalul curs de apa afectat.
     Desi proiectul de la Certej se va īntinde pe aproape 500 de hectare, pe o suprafata cu mult mai mica decāt cea de la Rosia Montana (1600 hectare), iar cantitatea procesata de minereu va fi la jumatate, se pare ca, din punct de vedere tehnic, proiectul hunedorean este mult mai slab, ne-au declarat surse.
     Acestea au aflat, īn urma unor discutii cu oficiali unguri, ca vecinii nostri trebuie sa se decida daca vor desfasura demersuri diplomatice pentru opirea lucrarilor de la Certej sau vor apela la Curtea Europeana de Justitie.

Autor: Viviani Mirica


     *  Tudor Bradatan, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu:
     "Evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul Certej ne-a provocat īnca de la īnceputul sau serioase īngrijorari, prezentānd numeroase vicii de legalitate. Lipsa studiilor si a evaluarilor impactului asupra biodiversitatii, conform Directivei Habitate si Directivei Pasari, sau lipsa oricaror evaluari privind potentialul arheologic al zonei si starea de sanatate a populatiei privind substantele periculoase ne īndreptatesc sa ne adresam Comisiei Europene pentru controlul conformitatii cu normele de drept comunitar amintite, dar si sa cerem instantei nationale competente anularea acordului de mediu emis".

     *  Investitia de la Certej, din faza de constructie a minei, se va ridica la 200 milioane de euro

     Directorul general al Deva Gold, Nicolae Stanca, ne-a spus ca proiectul de la Certej nu va utiliza cianura "īn faza de concentrat", adica īn etapa de separare a aurului de minereu, ci o tehnologie clasica, de flotatie, de macinare fara cianura.
     Cianura va fi folosita īn faza de prelucrare a concentratului īn circuit īnchis, ne-a explicat reprezentantul Deva Gold, iar concentratia din iazul de decantare va fi de 3 miligrame de cianura/litru, fata de 10 miligrame/litru, cantitatea maxima de cianura permisa de Uniunea Europeana.

     Potrivit lui Nicolae Stanca, exploatarea de la Certej se va īntinde pe 16 ani, iar reabilitarea va dura 4 ani.
     Acolo vor functiona doua iazuri de decantare, unul cu o capacitate de 30 milioane de tone, care va contine doar piatra macinata, plus altul cu o capacitate de 300 milioane tone, care va contine si cianura, ne-a explicat directorul Deva Gold.

     Urmatoarea etapa īn cadrul proiectului de la Certej este obtinerea autorizatiilor de constructie, "pentru tot ceea ce īnseamna mina, sediul social, infrastructura", mai arata Nicoale Stanca, care subliniaza ca localnicii asteapta cu sufletul la gura sa īnceapa exploatarea: "Aici, somajul este de 70-80%. Oamenii asteapta nerabdatori sa īnceapa proiectul. Aici vor lucra circa 800 de persoane, īn faza de constructie a minei si 550 īn etapa de exploatare propriu-zisa.

     Investitia de la Certej, din faza de constructie a minei, se va ridica la 200 milioane de euro, spune Nicolae Stanca, adaugānd:
     "Redeventa platita catre stat va fi de 6-8% din produsul finit, aur si argint, potrivit cotatiilor de pe bursa. Se adauga impozitele pe salarii, care vor ajunge la buget.
     Pāna acum, investitorul a platit circa 20 milioane euro pe terenurile cumparate de la persoane fizice. Pe de alta parte, primaria i-a concesionat o parte din terenul de care are nevoie.
     Investitorul achita, totodata, catre Agentia Nationala pentru Resurse Nationale, o taxa anuala de exploatare, de 25.000 lei/km patrat, pentru o un teren de 42 kilometri patrati (circa 238.000 euro, la cursul actual - n. r.)".

---

     "Eldorado Gold Corporation" este o companie miniera avānd sediul īn orasul Vancouver din Canada, prezenta īn China, Brazilia, Turcia, Grecia si Romānia.

     "Eldorado Gold Corporation" este prima firma din America de Nord care a construit si opereaza o mina de aur īn China. Īn prezent, compania opereaza sapte mine la nivel global, dintre care cinci aurifere (Kisladag si Efemcukuru, din Turcia, respectiv White Mountain, Tanjianshan si Jinfeng, din China), una de minereu de fier (Vila Nova, din Brazilia) si una de zinc plumb si argint (Stratoni, din Grecia).

     De asemenea, compania mai are īn dezvoltare sase proiecte miniere: Eastern Dragon (aur si argint), din China, Tocantinzinho (aur), īn Brazilia, Perama Hill (aur), Olympias (aur, argint, plumb si zinc) si Skouries (aur si cupru), īn Grecia, si Certej (aur si argint), īn tara noastra. Dintre acestea, proiectele de la Perama Hill si Tocantinzinho se afla īn stadiul cel mai avansat, pentru primul "Eldorado" asteptānd sa primeasca toate licentele necesare īn ultimul trimestru al acestui an, īn timp ce pentru al doilea estimeaza ca va finaliza studiul de fezabilitate īn acest an si va primi aprobarea pentru Studiul cu privire la impactul asupra mediului cel tārziu la īnceputul anului viitor.

     "Eldorado Gold Corporation" a īncheiat anul trecut cu un profit de 347 milioane dolari, īn crestere cu 109 milioane dolari fata de anul precedent. Īn primul semestru al acestui an, profitul a fost de 123 milioane dolari, fata de 140 milioane dolari, īn aceeasi perioada a anului trecut, pe fondul unor costuri mai mari. Compania este listata la Bursa de la Toronto si la cea de la New York.

     Īn tara noastra, "Eldorado" a intrat prin achizitia, pentru 2,4 miliarde dolari, a companiei "European Goldfields", care detinea 80% din proiectul de la Certej. Īn urma acestei tranzactii, participatia a revenit "Eldorado". Restul de 20% este detinut de catre statul romān, prin intermediul "Minvest Deva". Operatorul proiectului este "Deva Gold", subsidiara a companiei canadiene. Frank Timis, care a fondat si "Gabriel Resources", principalul actionar al "Rosia Montana Gold Corporation", a condus "European Goldfields" īntre anii 2000 si 2007, fiind si unul dintre actionarii cei mai importanti ai acesteia, (15% - 18,9%).

     Directorul pentru tara noastra al "Eldorado Gold Corporation" este Nicolae Stanca, domnia sa ocupānd, īn acelasi timp, si unul dintre posturile de vice-presedinte al companiei. Nicolae Stanca fost director general al "Minvest" si Presedintele al Consiliului Director si Director General al "Deva Gold".

Sursa: bursa.ro -  04.09.2012 - Autor: Alexandru Sarbu