\\ Home Page : Articolo : Stampa
Senzational: "Baronii rosii" din Comitetul Politic Executiv al fostului Partid Comunist aveau un IQ peste medie.
By Admin (from 08/09/2010 @ 11:25:40, in ro - Observator Global, read 2203 times)

Expertizele psihologice ale elitei comuniste aflatã īn detentie au demonstrat cã, īn marea lor majoritate, fostii demnitari aveau coeficient de inteligentã foarte ridicat.

Instrumentat īn procesul "Lotului CPEx", Dosarul penal nr. 88/P/1990 contine un set de informatii exceptionale pe care, īn alte conditii, nu le-am fi cunoscut niciodatã. Este vorba despre expertizele psihiatrice si testele psihologice care au evaluat atāt sãnãtatea mintalã, cāt si nivelul performantelor intelectuale ale fostilor demnitari comunisti. Iar rezultatele acestor investigatii aratã, poate īntr-un mod neasteptat pentru multi dintre noi, cã "Tovarãsii" nu erau, nici pe departe, trogloditii pe care ni i-a prezentat, ani la rānd, "democratica" presã postdecembristã.

Membrii CPEx: elita regimului comunist romānesc, activistii de rang īnalt cãrora li s-a acordat, decenii la rānd, tot respectul cuvenit "sefilor cei mari de la partid". Apoi, dupã Revolutie, cānd steaua lor a īnceput sã apunã, iar cei mai multi erau dupã gratii, presa postdecembristã a īnceput sã-i atace "cu mānie capita listã", prezentāndu-i ca pe niste retardati semianalfabeti, cu minti bolovãnoase, care stiau doar sã sarã "drepti" cānd īl aplaudau pe Ceausescu. Faptul cã majoritatea noilor ziaristi, autoproclamati "lideri si formatori de opinie", erau cam aceiasi cu cei care, cu doar cāteva luni īnainte, se dãdeau peste cap sã intre īn gratiile "Baronilor PCR" nu mai conteazã: este deja istorie.

Arhiva personala Dumitru Popescu.

Au fost adulati cānd detineau pu terea. Iar dupã ce au pierdut-o, au fost supusi unui dispret fãrã limite. Atitudini publice extreme, īntre care adevãrul despre "Baronii rosii" devine din ce īn ce mai greu de aflat. Totusi, ce fel de oameni erau ei cu adevãrat? Erau doar niste mocofani plini de ifose? Sau poate cã nu? Prima, si pānã acum singura ocazie de a-i cunoaste cu adevãrat, dincolo de umbra oricãrui partizanat politic, s-a ivit īn 1990, cānd ei se aflau, de cāteva luni bune, īn spatele gratiilor. Atunci, la fel ca acum, magistratii erau obligati ca, īnainte de a trimite inculpatii īn judecatã, sã le evalueze starea sãnãtãtii, inclusiv a sãnãtãtii mintale. Iar pentru verificarea acesteia din urmã, "tovarãsilor" li s-au fãcut toate controalele posibile, inclusiv teste de inteligentã. Efectuate cu rigoare stiintificã, acestea ni-i descriu pe "Tovarãsi" asa cum, poate, nici mãcar ei nu s-au cunoscut vreodatã. si cu atāt mai putin noi. Rezultatele investigatiilor fac parte din Vol. VII al Dosarului nr. 88/P/1990.

Majoritatea expertizelor psihiatrice si testelor de evaluare psihologicã au fost fãcute de dr George Rafa si dr Florin Stãnescu, de la Institutul de Medicinã Legalã "Prof. dr Mina Minovici", īn colaborare cu dr Octavian Hanganu si dr Dan Prelipceanu, de la Spitalul de Neuropsihiatrie "Dr Ghe. Marinescu". Verificãrile au fost deosebit de laborioase, iar rezultatele au fost īnscrise minutios īn acte oficiale, care acum, dupã 20 de ani, sunt deja documente istorice. Concret, evaluãrile au pornit de la tinuta vestimentarã a inculpatilor, au conti nuat cu abilitãtile lor de comunicare si au inclus toate subtilitãtile specifice domeniului, inclusiv celebrele "teste Rorschach" - cele cu petele de culoare - pe care le vedem si īn filme. Iar orice amãnunt, consemnat fidel, a avut importanta sa. Spre exemplu, īn expertiza fostului viceprim-mi nistru stefan Andrei se mentioneazã: "Este adus īn fata comisiei īn tinutã corespunzãtoare, orientat, coerent, lucid. Contactul psiho-verbal se rea lizeazã usor. Īsi sustine afirmatiile cu argumente convingãtoare, pe care le subliniazã cu o gesticã bogatã si o expresie mimicã adecvatã".

Īn afara expetizelor psihiatrice, "tovarãsilor" li s-au fãcut si in vestigatii medicale de rutinã. Care au arãtat cã, indiferent cāt de sus fu seserã ei plasati īn piramida puterii, erau tot niste oameni obisnuiti. Majoritatea sufereau de bolile specifice vārstei lor, dar si de afectiuni cauzate de stres: hipertensiune arterialã asociatã cu diverse afectiuni cardiace, dar si ulcer sau diabet. Cātiva dintre fostii demnitari bãrbati aveau adenom de prostatã, iar unul dintre ei, hemoroizi.

Dar fata cea mai putin stiutã a personalitãtii lor a iesit la ivealã dupã testele psihologice, inclusiv cele prin care li s-au determinat coeficientul de inteligentã (IQ).

Conform specialistilor, oamenii obisnuiti au un coeficient mediu de 100 de puncte. Iar un geniu de talia lui Albert Einstein avea un IQ de 160. Unde se situau "Baronii rosii" pe aceastã "scarã" a inteligentei? Contrar propagandei postdecembriste, majoritatea lor au realizat "scoruri" peste medie, specifice unei inteligente superioare. 

Īn actele de stare civilã se numea Dumitru Popescu. Dar, dupã ce s-a lãudat la o sedintã cã ar fi divinitatea supremã a celor pe care-i mustruluia, i se mai zicea si "Dumnezeu". Poate cã, īn felul sãu, avea dreptate cānd se considera mai cu mot decāt restul lumii: psihologii au stabilit cã avea IQ-ul 125, specific unei  inteligente superioare, mult peste medie. Utilizānd alte teste, psihologii au mai aflat, printre altele, cã, īn adāncul mintii sale, Popescu "Dumnezeu" avea "nevoie de pace si afectiune si simte cã este tratat fãrã consideratie, ceea ce īl tulburã si īl preocupã".

O  inteligentã superioarã, cu un nivel chiar mai īnalt decāt al lui Popescu "Dumnezeu", a avut Paul Niculescu Mizil, cãruia psihologii i-au stabilit un IQ de 127. Dar au mai aflat si cã īn sinea sa "manifestã nevoia de a se simti la originea lucrurilor si īn centrul atentiei".

La cei 68 de ani ai sãi, pe care-i īmplinise cānd a fost expertizat, si cu un IQ evaluat la 122, Nicolae Giosan era si el "un intelect superior,care, arestat fiind, īncerca sã depãseascã situatia dificilã īn care se afla".

"Scoruri" foarte bune au obtinut Ioan Totu (IQ 126), Silviu Curticeanu (IQ 122) si Radu Constantin (QI 121). Ceva mai modesti, dar tot peste medie, s-au dovedit a fi Oprea Gheorghe si Gheorghe Panã, ambii cu un QI de 117. Dar si Susãnica Gādea care, la 71 de ani, a realizat un IQ de 114. Tot peste medie, ambii cu un coeficient IQ de 111, s-au situat Constantin Nicolae si Mihai Ghere. Ba chiar si Lina Ciobanu, care era "posesoarea" unei inteligente corespunzãtoare unui IQ de 105.

Īn acest context, trebuie sã tinem cont cã toate aceste rezultate au fost realizate de niste oameni deprimati, umiliti de faptul cã se aflau dupã gratii, acuzati de crime deosebit de grave, care pierduserã nu numai libertatea, cāt si o pozitie socialã exceptionalã, īmpreunã cu tot ceea ce, pentru ei, īnsemna valoare si justificare a existentei. Posibilitatea ca specialistii sã-i fi favorizat īn vreun fel este exclusã din capul locului: rigoarea si complexitatea testelor psihologice nu pot fi manipulate "din motive politice". Vrem sau nu vrem, adevãrul verificat prin metode strict stiintifice atestã cã acei oameni erau, cu adevãrat, foarte inteligenti. 

Totusi, nu chiar toti membrii CPEx erau niste "munti de desteptãciune". Sub medie s-au dovedit a fi Miu Dobrescu (QI 98) si Ana Muresan, cu un QI de 92. Un caz aparte este cel al fostului prim-ministru Constantin Dãscãlescu. Prãbusirea lui politicã a coincis cu evolutia rapidã a unor afectiuni mai vechi, care, agravate īn  detentie, l-au adus la limita la care aproape cã nu mai putea discuta cu nimeni.   

Privite īn ansamblul lor, informatiile rezultate din aceste expertize complexe sunt o "fereastrã" unicã prin care ni se oferã ocazia de a-i cunoaste cu adevãrat pe cei care ne-au condus cāndva. O "fe reastrã" care nu se va mai redeschide prea curānd. Acum, īntr-o periodã īn care avem destule motive sã ne īndoim de capacitãtile intelectuale ale celor care ne conduc spre capita lismul "multilateral demolat", evaluarea stãrii lor de sãnãtate mintalã, precum si valoarea coeficientului lor de inteligentã sunt "date personale" care, ascunse sub pecetea confi dentialitãtii, aproape cã sunt considerate niste secrete care privesc "siguranta nationalã".

Sursa: Jurnalul.ro - Autor: Vasile Surcel