\\ Home Page : Articolo : Stampa
Cine a fost adevaratul Hitler?
By Admin (from 10/10/2010 @ 13:00:42, in ro - Stiinta si Societate, read 1336 times)

 Propaganda nazista l-a prezentat pe Adolf Hitler ca fiind, in timpul Primului Razboi Mondial, un caporal ce si-a riscat frecvent viata, savârsind acte de mare eroism si fiind chiar grav ranit, in timp ce lupta in linia intâi. Cercetari recente dovedesc insa ca aceasta imagine este cu totul falsa, intrucât viitorul dictator german a fost mai curând un furier neimplicat in luptele propriu-zise si urât, din aceasta cauza, de camarazii sai combatanti.

Dr. Thomas Weber, profesor de istorie moderna la Universitatea Aberdeen a descoperit in arhive, in urma unor minutioase cautari, scrisori pâna acum necunoscute, apartinând unor fosti camarazi de regiment ai lui Hitler. Rândurile acestora dezvaluie o imagine total diferita decât cea acceptata pâna acum inclusiv de istoricii moderni, imagine in care unitatea lui Hitler, Regimentul List, era prezentat ca o echipa unita de camarazi, al carei suflet era cel ce avea sa devina liderul Germaniei. „Porc de cancelarie” il numeau ceilalti soldati, acuzându-l ca in loc sa lupte, statea la câtiva kilometri de front, protejându-se.

Acuzele erau insotite si de ironii, dispretuitul caporal fiind ridiculizat de camarazi, care sustineau ca acesta ar fi putut muri de foame intr-o fabrica de conserve, incapabil sa deschida o cutie cu baioneta armei. Spre deosebire de figura stralucitoare si carismatica, relevata de istoriografia oficiala, noile date releva un Hitler singuratic, introvertit, o figura stearsa si apatica, neavând nimic din atitudinea vulcanica a politicianului de mai târziu. Ceilalti soldati il numeau „artistul” sau „pictorul”, titulatura ce avea, in mod evident, o nuanta peiorativa, intrucât Hitler nu-si petrecea timpul liber alaturi de ei, bând, trancanind verzi si uscate sau scriind acasa, ci prefera sa stea singur si sa picteze ori sa citeasca lucrari politice. Un alt motiv pentru care nimeni nu-l putea suferi era atitudinea lui deosebit de slugarnica fata de superiori.

Mitul fals, intretinut de propaganda nazista

„Opinia acceptata pâna acum era ca Hitler ar fi avut in razboi periculoasa misiune de curier pe linia frontului, functie in care-si punea constant viata in pericol. Dar am descoperit ca rolul lui era de fapt de a distribui mesaje intre cartierul general al regimentului sau si cartierele generale ale altor unitati, ceea ce inseamna ca el se afla mai mereu in spatele frontului, la câtiva kilometri de prima linie. Biografiile precedente s-au bazat exclusiv pe materialele de propaganda, furnizate de insusi Hitler sau fabricate de nazisti. Cum el a fost doar un simplu soldat, in Primul Razboi Mondial, gasirea de informatii referitoare la Hitler nu a fost o sarcina usoara, iar biografii sai nu au sapat suficient de mult ca sa afle adevarul.

Mitul lui Hitler, vazut ca un soldat brav, in mijlocul unor camarazi care-l idolatrizau pentru curajul lui, a fost folosit de partidul nazist inca de la inceput, pentru a-si atrage simpatizanti. S-a mers pâna acolo incât editiile consecutive ale unor carti de memorii, semnate de fostii camarazi ai lui Hitler erau modificate de la an la an, spre a reflecta linia oficiala”, sustine Weber. In Arhivele de Razboi Bavareze el a descoperit scrisori si documente pe care nu le-a analizat nimeni, in ultimele noua decenii. In alte arhive, istoricul a gasit scrisori nepublicate si a dat de urma unor camarazi de razboi evrei ai lui Hitler.

Crucea de Fier, primita „pe pile”

In cartea „Adevaratul Hitler”, Weber a folosit surse necunoscute pâna acum, care-l pun pe dictatorul nazist intr-o postura total defavorabila. „Trebuie facuta diferenta intre curierii regimentali si cei de companie. Primii, dintre care a facut parte si Hitler, aveau o viata usoara si confortabila, in vreme ce ultimii se aflau permanent sub amenintarea gloantelor inamice. S-a facut o confuzie pâna acum, considerându-se ca Hitler ar fi fost curier de companie, când el de fapt a fost curier de regiment. Scrisorile unui alt curier de regiment, Alois Schnelldorfer, confirma faptul ca acesti soldati erau favorizati. „Trebuie sa stau intr-un fotoliu si sa raspund la telefon. Dupa ce ies din schimb ma tolanesc la umbra unui castan si beau un litru de bere”, scria acesta parintilor sai.

Cât despre decorarea lui Hitler cu faimoasa „Cruce de Fier Clasa I”, Weber este convins ca aceasta nu s-ar fi datorat actelor lui de vitejie – inexistente, de altfel, in contextul amintit – ci faptului ca era un personaj servil si se dadea bine pe lânga ofiterii care faceau recomandarile. Ironia sortii face ca omul care a propus decorarea lui sa fi fost un evreu, adjutantul Hugo Guttmann. In 1937, când el a fost intemnitat de Gestapo, prietenia cu Hitler l-a salvat de la o moarte sigura si Guttmann a fost ajutat apoi de un alt camarad din Regimentul List sa fuga in America. Ura, atât de clamata, a lui Hitler fata de evrei, nu a aparut in timpul razboiului, intrucât atunci el avea camarazi si prieteni evrei, ci mai târziu, in perioada revolutiilor comuniste din Germania si a crizei economice cu care s-a confruntat Republica de la Weimar.

Sursa: magazin.ro ; Autor: Gabriel Tudor