\\ Home Page : Articolo : Stampa
Spectacolul Cunoasterii: Dileme stiintifice.
By Admin (from 13/11/2010 @ 11:00:11, in ro - Stiinta si Societate, read 1479 times)

 Am mai abordat in pagina de fata subiecte legate de preocuparile bizare ale unor cercetatori din diverse zone stiintifice. Ele insa par inepuizabile, caci insasi imaginatia omului e inepuizabila. De aceasta data, iata cateva intrebari cel putin curioase, la care se incearca gasirea de raspunsuri cat de cat rezonabile.
 Ca niste stapani ai Terrei ce suntem, prea putin ne pasa de suferintele pe care le pricinuim fiintelor mici si foarte mici. Dar tocmai aici e problema: insectele simt oare durere, daca de pilda le strivim cu pliciul? Cercetatorii cred ca ar fi posibil.

La majoritatea vertebratelor, durerea semnaleaza o situatie neplacuta, care trebuie stopata. Locul pe care corpul sufera o ranire e dotat cu acei receptori senzoriali ce trimit informatia catre maduva spinarii si implicit catre creier. Acesta „ordona” apoi reactia victimei. Din cat se cunoaste, schema este valabila si la insecte: receptorii exista, insa nu e clar daca „senzatia” la lovire se transforma in durere. Aceasta, deoarece totul ar trebui asociat cu ideea de emotie.

Or, insectele sunt banuite ca nu poseda asa ceva. De altfel, durerea poate avea si o componenta pedagogica: m-am fript, deci nu voi mai pune mana pe plita incinsa. La insecte, capacitatile de invatare sunt foarte reduse... dar nu inexistente. O alta dilema: daca sufera, de ce lacusta continua sa se hraneasca tocmai cand e devorata de vie? Asadar, inainte sa folosim pliciul, poate ca ar trebui sa privim musca in ochi.

E tare greu – la propriu si la figurat! – sa-ti inchipuiesti ca o persoana de talia unui luptator sumo ar putea sa pluteasca pe apa; fie ea si apa foarte sarata a Marii Moarte. Este vorba despre o salinitate de sapte ori mai ridicata decat cea a Mediteranei, motiv pentru care un sumo pluteste aproximativ la fel de bine ca o juna silfida. Amintita caracteristica face ca un litru de apa din Marea Moarta sa cantareasca mai mult decat un litru din oricare alta mare. De aceea, forta lui Arhimede este si ea mai mare.

De ce? Dupa cum poate se stie, plutim atunci cand forta lui Arhimede echilibreaza masa noastra corporala, iar aceasta forta e direct proportionala cu masa de apa dislocata. Apa Marii Moarte fiind mai grea decat cea a oceanului, nu mai avem insa nevoie sa deplasam o masa similara, ca sa ne mentinem la suprafata. Iar „rotofeii” sumo sunt si ei oameni, chiar daca putintel mai grei...

Daca toti chinezii ar sari in sus, exact in acelasi timp, la 1,5 metri inaltime, s-ar modifica inclinatia axei pamantului? Sa vedem! Energia produsa de 1,314 miliarde de chinezi, fiecare avand in jur de 60 de kilograme, e de circa 1160 reprezinta miliarde de juli, la o saritura comuna de 1,5 metri. Impresionant, dar asta echivalentul unui seism de numai 4,8 grade pe scara Richter. Or, nici macar devastatorul seism de 9,3 grade (Indonezia, decembrie 2004) nu a modificat axa de rotatie a planetei noastre. Asadar, chinezii pot sari linistiti in sus. De bucurie, de ce nu?

Autor: ADRIAN-NICOLAE POPESCU - Sursa: magazin.ro