\\ Home Page : Articolo : Stampa
Ucigasul de tauri.
By Admin (from 15/11/2010 @ 13:00:45, in ro - Stiinta si Societate, read 2065 times)

 Anaconda e un sarpe acvatic constrictor neveninos din familia boa, ce-si are habitatul in regiunilor tropicale din America de Sud. Etimologia cuvantului anaconda e incerta. Se presupune ca ar fi vorba de o alterare a cuvintelor de origine indiana henakanday (sarpele trasnet) sau anaikondran (ucigas de elefanti). E ciudat faptul ca originile sunt atat de indepartate de habitatele animalului. Unii specialisti considera ca numele de anaconda a fost dat de indienii din Amazonia, insemnand „sarpele vindecator”.

Mai este cunoscut si sub alte denumiri: sucuri, yakumana sau jiboia. Spaniolii din America il numeau matatoro, „ucigasul de tauri”. Doar doua specii sunt mai cunoscute: Anaconda verde sau marele anaconda ajunge la cea mai mare greutate: 250 kg, cu un diametru de 30 cm. Femelele sunt mai grele si mai lungi decat masculii, ajungand la 6-8 metri in timp ce masculii nu depasesc 5,5 metri. Vietuiesc in nordul Americii de Nord, in Venezuela, Columbia, Brazilia, Ecuator, in nordul Boliviei, in nord-estul statului Peru, in Guyana, in Suriman si Trinidad. Anaconda galben atinge o lungime de 3 metri. Traieste in Bolivia, Paraguay, Uruguay, in vestul Braziliei si in nord-estul Argentinei.

Anaconda verde (maro-oliv) traieste atat in mediul arboricol cat si acvatic. Se odihneste scufundat in apa, lasand doar o mica parte a capului la suprafata, pandind prazile din imediata apropiere. Pe uscat se deplaseaza pastrandu-si corpul drept, parcurgand un traseu rectiliniu si asta datorita puternicilor muschi ventrali. Nu rezista insa multa vreme in mediul uscat intrucat pielea sa se umple de capuse. Se hraneste cu rozatoare, pesti, reptile acvatice, broaste testoase, pasari, oi, caini, cervidee, tapiri etc. Rareori ataca jaguarii si oamenii.

Cel mai adesea, in monumentul in care simte prezenta umana in imediata apropiere, se indeparteaza in directie opusa. Inspaimantatoarea reptila poate cadea prada jaguarilor, marilor caimani si altor serpi anaconda. Daca e ranit, poate deveni o prada sigura pentru pestii piranha. Mediile mlastinoase si malurile raurilor sunt cele mai confortabile.

Aici gaseste prazile predilecte pe care le ataca muscandu-le cu dintii ascutiti, prinzandu-le intre maxilarele puternice si tarandu-le in apa unde isi gasesc sfarsitul prin inec sau asfixiate de trupul incolacit al sarpelui. Victima e apoi inghitita chiar daca e mai mare decat gura sa intrucat maxilarul se poate dezarticula. In timp ce inghite prada, muschii sarpelui se contracta in valuri zdrobind-o si impingand-o in corpul animalului. Prada e digerata datorita puternicelor sucuri digestive. Pentru a inghiti pana la capat o prada de mari dimensiuni, are nevoie de 5-6 ore. Digestia dureaza aproape o saptamana, alteori, cateva saptamani, timp in care anaconda somnoleaza devenind vulnerabil pentru pradatori.

In viata sexuala, masculul atrage femela emitand sunete specifice. Se presupune ca femela difuzeaza in aer substante chimice pentru a-si atrage partenerii. Pentru a-si mangaia partenera, masculul dispune de un organ sexual, un vestigiu al membrelor posterioare ale stramosilor sai soparle. Asemenea serpilor boa, anaconda e vivipar. Fiecare nastere presupune un numar de 10-15 pui care masoara intre 60-90 cm. Doar cativa dintre ei supravietuiesc pana la varsta adulta, restul cazand victime pradatorilor.

Cel mai mare anaconda cunoscut, masura 10 metri dar exista marturii care „atesta” existenta unor serpi cu o lungime mai mare. Exemplarul de 10 metri a fost descoperit in timpul unei expeditii geologice efectuate in Venezuela in 1944. Soldatii care ii insoteau pe geologi si-au descarcat armele asupra sarpelui care a fost purtat apoi pe bratele a 20 de barbati pana in tabara. Din pacate, nu a putut fi si cantarit. Dimineata, membrii expeditiei s-au deplasat in apropiere iar la intoarcere n-au mai gasit sarpele care desi ranit grav, a reusit sa se intoarca in apele fluviului.

Autor: DORIN MARAN - Sursa: magazin.ro