Cartofii – despre ei este vorba – sunt originari din America de Sud, din regiunea Muntilor Anzi. Dupa orez, grau si porumb, aceasta leguma reprezinta a patra sursa de energie alimentara a omenirii. Principalii constituenti ai cartofului sunt: apa 74,68%, hidratii de carbon 22%, protide 1,88%, lipide 0,14%, saruri minerale 1,06%. Cartoful este bogat in vitamine din complexul B, dar nu trebuie neglijate nici cantitatile de vitamina C si K. Sarurile minerale ale cartofului apar in functie de calitatea solului – calciu, magneziu, precum si oligoelemente: fosfor, fier, mangan, cupru, sulf.
Pe langa faptul ca sunt foarte nutritivi si deliciosi, cartofii aduc o multime de beneficii organismului. La fierbere, e bine sa lasati cartofii in coaja, pentru o mai mare valoare nutritiva, tinand seama de faptul ca un mare numar de vitamine, minerale si fibre se gasesc in coaja. Potasiul. Cartofii cu coaja sunt o excelenta sursa de potasiu (5 grame la kilogram), extraordinar pentru sanatatea cardiovasculara. Cercetarile institutiilor de specialitate au aratat faptul ca o dieta bazata pe alimente cu un bogat continut de potasiu si cu un continut scazut in sodiu poate reduce riscul tensiunii arteriale ridicate. Doar un singur cartof poate oferi 21 la suta din necesarul zilnic de potasiu al organismului. De asemenea, potasiul ajuta la asimilarea calciului, important pentru mentinerea oaselor puternice.
Vitamina C. Cartofii reprezinta si una din cele mai importante surse de vitamina C. Aceasta vitamina este un puternic antioxidant care ajuta la stabilizarea radicalilor liberi, care pot preveni distrugerea la nivel celular. De asemenea, vitamina C produce colagenul care ajuta la mentinerea in buna stare a articulatiilor si oaselor. Fibrele. Un cartof de marime medie cu coaja contine trei grame sau 12% din necesarul zilnic recomandat de fibre. Fibrele sunt benefice pentru un sistem digestiv sanatos si pot ajuta la reducerea riscului aparitiei unor anumite tipuri de cancer si a bolilor de inima. Consumul adecvat de fibre si de apa ajuta la cresterea senzatiei de satietate dintre mese.
Antioxidantii protejeaza componentele celulelor-cheie, prin neutralizarea efectelor daunatoare ale radicalilor liberi, produsi natural in urma metabolismului la nivel celular. Cartofii contin gluten, un antioxidant care ajuta la protectia impotriva anumitor forme de cancer. Pentru o portie, cartofii – alaturi de fructele de avocado, de sparanghel, dovleac, conopida, broccoli si de rosiile proaspete – au cel mai mare continut de gluten, in comparatie cu alte legume si fructe. Carbohidratii. Intr-o alimentatie sanatoasa, care contine un complex de carbohidrati, carnea si cartofii constituie principala sursa energetica pentru organism. Sustinatorii dietelor bogate in proteine si scazute in carbohidrati recomanda sa se elimine alimentele bogate in carbohidrati asa cum sunt cartofii, morcovii si fructele; multi dintre expertii in probleme de nutritie considera ca astfel de diete bogate in proteine si sarace in carbohidrati sunt extrem de nesanatoase si nu sunt benefice mentinerii pe termen lung a unei greutati corporale scazute.
Un posibil inconvenient
Coaja tuberculului de cartofi, mai ales in jurul ochiurilor (mugurii de vegetatie), precum si periferia cartofului inmugurit, contin solanina cu actiune toxica, daca atinge concentratia de 0,1 gram la kg corp. Cantitati mici de solanina se gasesc in intreg tuberculul, insa aceste doze nu sunt toxice, daca nu se consuma cantitati foarte mari de cartofi. Aceasta triglucida, desi este lipsita de toxicitate, poate da in unele organisme reactii de intoleranta. Pentru a reduce cat mai mult impactul negativ al solaninei asupra organismului, este indicat ca tuberculul sa fie copt in coaja (solanina se distruge termic in mare masura, fara sa treaca in solutii – apa, ulei), urmand apoi decojirea. Prin aceasta metoda se pastreaza intacte cele mai multe principii active (minerale, vitamine) benefice, din cartof neutralizandu-se elementele toxice. Este bine, daca se gateste prin fierbere, cartoful fiind preparat tot in coaja. Cartofii prajiti contin cea mai multa solanina, iar pe langa aceasta, se formeaza acrilamida, compus toxic si cancerigen. Aviz amatorilor de fast-food! Nu se vor utiliza niciodata in alimentatie cartofii incoltiti.
Problema delicata a glicemiei
Indexul glicemic (GI) este un sistem care repartizeaza un numar corespunzator anumitor alimente – in special cele care contin carbohidrati, cum ar fi painea, pastele si cartofii – bazat pe capacitatea acestora de a creste continutul de glucoza din sange. Cu cat numarul de index glicemic este mai mare, cu atat capacitatea alimentului respectiv de a creste nivelul de glucoza din sange este mai mare. Pe de alta parte, nu exista nicio dovada concludenta care sa demonstreze faptul ca un consum ridicat de alimente cu un GI mare poate conduce la obezitate. Practicabilitatea GI asupra alimentelor individuale din planul dietetic este controversata, deoarece combinatiile de alimente pot altera totalul GI al unei portii de mancare. De exemplu, in cazul cartofilor, combinatiile obisnuite cu branza, broccoli, unt, otet sau sare, pot duce la scaderea indexului glicemic. Unele alimente care au un GI foarte ridicat, asa cum sunt cartofii, au si un index de satietate ridicat. Cu cat acesta este mai ridicat la un aliment, cu atat o persoana se poate simti mai multumita intre mese.
Calitati terapeutice
Cartoful este: – sanatos, hranitor, usor digerabil, mai ales copt in coaja; – aliment energetic permis diabeticilor, obezilor si tuturor celor predispusi la ingrasare; – aliment de balast, care inlesneste functiile intestinale; – antiulceros; – cicatrizant; – extractul (sucul crud) este un bun diuretic, un calmant si cicatrizant al mucoaselor digestive si un eficient antispasmodic. Datorita insusirilor enumerate mai sus, cartoful este recomandat spre consum, astfel: – ca leguma: intretinator general al sanatatii, in obezitate si in diabetul zaharat; – extractul crud: in gastrite, ulcere gastrice si duodenale, dispepsii si litiaza biliara, constipatie, hemoroizi, scorbut.
La compagnia QS ha redatto anche per il 2010 la singolare classifica delle migliori università al mondo. Confermato il predominio anglosassone, in particolare americano (tra le prime 20 ben 14 sono college Usa), mentre al primo posto, a sorpresa, la britannica University of Cambridge ha scalzato Harvard dalla vetta.
Una rimonta cominciata tre anni fa, quando era dietro perfino a Yale (ora terza): un successo tutto inglese, anche perché la QS è una compagnia di ricerca con base negli States.
Oxford è solo sesta, superata anche dal Massachusetts Institute of Technology, mentre si mantiene salda in quarta posizione la University College di Londra.
La classifica, che a causa delle poco velate tendenze filoamericane è spesso stata critica, ci mostra la prima asiatica al 23mo posto, la University of Hong Kong, davanti alla doppietta giapponese delle università di Tokyo e Kyoto. L’Ecole Normale Superieure di Parigi si mantiene al limite della 30ma posizione, mentre deludono gli atenei russi: il primo, il Lomonosov di Mosca è al 90mo posto, superato dai ‘rivali’ coreani, cinesi e perfino dal college di Auckland in Nuova Zelanda.
La prima università europea è lo Swiss Federal Institute of Technology di Zurigo, che offre comunque corsi di laurea esclusivamente in inglese con partecipazioni di docenti provenienti soprattutto da oltre oceano.
L’Italia, nonostante il grave taglio dei fondi, non se la cava male: nelle prime 500 università al mondo ben 15 sono italiane, con due new entry. Le novità sono la Statale di Milano e l’ateneo di Torino. Gran balzo in avanti dell’Università di Padova, che ‘sorpassa’ il Politecnico di Milano.
In quelle che contano però, le prime 200 al mondo, di italiane ne troviamo soltanto due: l’Università di Bologna (che ha perso due posizioni) e La Sapienza di Roma (che ne ha guadagnate una decina).
La classifica tiene conto di vari fattori, come la qualità della ricerca e dello staff, quando e dopo quanto trovano lavoro i laureati, gli investimenti nazionali ed esteri, le citazioni internazionali che l’accademia ottiene. Per stilare la graduatoria 2010 sono stati ascoltati quasi 15mila dipendenti universitari e circa un migliaio di rettori.
I primi commenti, tra cui quello di Alessandra Migliozzi sul quotidiano Il Mattino, sono stati fondamentalmente critici verso i tagli alla ricerca e ai fondi; al contrario, nei confronti delle nostre accademie e università c’è stato una quasi unanime lode. “Nel complesso la maggior parte degli atenei italiani – spiega la Migliozzi, esperta e studiosa di settore – nonostante il sempre minore afflusso di risorse pubbliche e la mancanza di una riforma di sistema, rimasta solo sulla carta, sono riusciti nell’anno nero dei fondi tagliati a migliorare le loro prestazioni”.
A fost oare candva vecina noastra de sistem solar, planeta Marte, stapanita de o civilizatie infloritoare? Au existat macar forme primitive de viata? Controversele in acest sens continua sa se manifeste; in vreme ce unii cercetatori sustin ca planeta rosie a adapostit si inca adaposteste viata, altii sunt sceptici, argumentand ca vitregele conditii de pe Marte impiedica existenta oricarei fiinte vii. Noi dovezi aduse in acest sens vin sa tempereze entuziasmul celor care cred in existenta „martienilor”...
Ultimele imagini transmise de sondele NASA de pe „planeta rosie” sugereaza faptul ca aceasta ar fi acoperita cu cristale de sare, provenite din lacuri care au secat, probabil, in urma cu multe miliarde de ani. Astfel, pe fotografiile realizate de camerele de la bordul lui Mars Odyssey (sonda ce cartografiaza suprafata martiana inca din 2002) se observa, in zona emisferei sudice, ample formatiuni de clorura de sodiu, nimic altceva decat banala „sare de bucatarie”.
Depozitele, similare celor de pe Pamant (existente, de pilda, in regiunea Marii Moarte) sunt, considera specialistii, locatii pentru cautarea urmelor de viata prezervate in sare. Dupa cum se stie, sarea reprezinta un excelent mijloc de pastrare a materiilor organice, astfel incat, daca odinioara viata a fost prezenta acolo, amprenta ei ar putea fi inca gasita. Pana in prezent, cei de la NASA au descoperit circa 200 de locatii purtand amprenta spectrala a clorurii de sodiu.
Sarea, binecuvantare si blestem
„Este foarte probabil ca sarea de pe Marte sa fie aceeasi cu sarea gema de pe Pamant. Cele mai multe depozite se afla in bazine vaste, catre care conduc canale similare fluviilor terestre, o caracteristica definitorie pentru cursurile de apa. Responsabile de aceasta cantitate enorma de sare ar fi evaporarea unor mari si oceane sau actiunea capilara din sol, care ar fi condus ape bogate in sare catre suprafata, unde lichidul s-a evaporat iar sarea s-a acumulat. Ambele situatii sunt incitante, deoarece implica existenta unor masive cantitati de apa in apropierea suprafetei martiene”, apreciaza profesorul Philip Christensen de la School of Earth and Planetary Exploration, din cadrul universitatii din Tempe, Arizona.
Echipa de cercetatori americani considera ca depozitele saline s-ar fi putut forma in urma cu patru miliarde de ani, cand Marte era probabil mult mai calda si mai umeda. „Daca pana in prezent eforturile noastre s-au indreptat spre cercetarea unor zone bogate in argile si sulfati, de acum inainte ne vom indrepta prioritar atentia catre examinarea acestor depozite de sare”, sustine Andrew Knoll, de la Department of Earth and Planetary Sciences, Universitatea Harvard. Tot el recunoaste insa ca o asemenea abundenta de sare ar putea fi o sabie cu doua taisuri: „Apa este primul semn ca un mediu poate fi locuibil, dar apele de pe Marte erau, probabil, mult prea sarate pentru ca populatiile microbiene existente pe Terra sa poata supravietui.”
Aceasta varianta pare sa se contureze tot mai bine, si alti savanti americani si europeni fiind de parere ca pe Marte a existat candva apa, dar gradul ridicat de salinitate ar fi impiedicat dezvoltarea unor forme de viata, fie ele chiar si primitive. Datele transmise de robotul Opportunity, care a analizat probe de roci martiene, releva faptul ca in zonele „spalate” candva de apa, solul planetei este acid si extrem de sarat, ceea ce, in opinia lui Knoll, „reduce semnificativ posibilitatea existentei vietii pe Marte”. Prin urmare, nu trebuie sa mai visam la martieni...
Editor's note: There are millions of regular pot smokers in America and millions more infrequent smokers. Smoking pot clearly has far fewer dangerous and hazardous effects on society than legal drugs such as alcohol. Here is High Times's top 10 reasons that marijuana should be legal, part of its 420 Campaign legalization strategy.
10. Prohibition has failed to control the use and domestic production of marijuana. The government has tried to use criminal penalties to prevent marijuana use for over 75 years and yet: marijuana is now used by over 25 million people annually, cannabis is currently the largest cash crop in the United States, and marijuana is grown all over the planet. Claims that marijuana prohibition is a successful policy are ludicrous and unsupported by the facts, and the idea that marijuana will soon be eliminated from America and the rest of the world is a ridiculous fantasy.
9. Arrests for marijuana possession disproportionately affect blacks and Hispanics and reinforce the perception that law enforcement is biased and prejudiced against minorities. African-Americans account for approximately 13% of the population of the United States and about 13.5% of annual marijuana users, however, blacks also account for 26% of all marijuana arrests. Recent studies have demonstrated that blacks and Hispanics account for the majority of marijuana possession arrests in New York City, primarily for smoking marijuana in public view. Law enforcement has failed to demonstrate that marijuana laws can be enforced fairly without regard to race; far too often minorities are arrested for marijuana use while white/non-Hispanic Americans face a much lower risk of arrest.
8. A regulated, legal market in marijuana would reduce marijuana sales and use among teenagers, as well as reduce their exposure to other drugs in the illegal market. The illegality of marijuana makes it more valuable than if it were legal, providing opportunities for teenagers to make easy money selling it to their friends. If the excessive profits for marijuana sales were ended through legalization there would be less incentive for teens to sell it to one another. Teenage use of alcohol and tobacco remain serious public health problems even though those drugs are legal for adults, however, the availability of alcohol and tobacco is not made even more widespread by providing kids with economic incentives to sell either one to their friends and peers.
7. Legalized marijuana would reduce the flow of money from the American economy to international criminal gangs. Marijuana's illegality makes foreign cultivation and smuggling to the United States extremely profitable, sending billions of dollars overseas in an underground economy while diverting funds from productive economic development.
6. Marijuana's legalization would simplify the development of hemp as a valuable and diverse agricultural crop in the United States, including its development as a new bio-fuel to reduce carbon emissions. Canada and European countries have managed to support legal hemp cultivation without legalizing marijuana, but in the United States opposition to legal marijuana remains the biggest obstacle to development of industrial hemp as a valuable agricultural commodity. As US energy policy continues to embrace and promote the development of bio-fuels as an alternative to oil dependency and a way to reduce carbon emissions, it is all the more important to develop industrial hemp as a bio-fuel source - especially since use of hemp stalks as a fuel source will not increase demand and prices for food, such as corn. Legalization of marijuana will greatly simplify the regulatory burden on prospective hemp cultivation in the United States.
Mircea Badea despre Lucian Bute care si-a pastrat titlul mondial IBF la categoria supermijlocie dupa ce l-a invins pe Jesse Brinkley prin KO: "Eu daca as fi Lucian Bute as uita sa vorbesc romaneste".
Badea despre Anca Boagiu, ministrul Transporturilor care scrie cu propria mana despre insolventa CFR Calatori.
Despre interviul lui Traian Basescu in care a declarat ca Elena Undrea nu are „experienta de viata” ca sa fie premier; Mircea Badea: "Nu cred nimic din ce zice Basescu".
Mircea Badea este de parere ca presedintele Traian Basescu este un manelist dupa felul in care se comporta.
Per i golosi di formaggio con problemi cardiovascolari, potrebbe esserci, tra non molto, una svolta.
La novità si chiama “Cladis”, ed è un pecorino ricco di acido linoleico coniugato (CLA), che contribuisce a proteggere l'organismo dalle patologie a carico del cuore e dei vasi sanguigni. Il nuovo formaggio però è ancora in via di sperimentazione e il test durerà 30 mesi.
Cladis è stato creato dal team del professor Pierlorenzo Secchiari, della Facoltà di Agraria di Pisa, nutrendo alcune pecore con un mangime ricco di semi di lino estrusi, che contengono una grossa concentrazione di CLA, e a breve sarà posto sotto osservazione dai ricercatori del Policlinico di Abano Terme. Il nuovo formaggio sarà testato su 100 donne con età al di sopra dei 60 anni, ospiti dell'Opera Immacolata Concezione di Padova.
L'effetto di Cladis sulle pazienti potrebbe essere duplice: se da un lato questo nuovo formaggio le aiuterà nella prevenzione delle malattie cardiovascolari, dall'altro potrebbe essere un ottimo alleato per combattere l'osteoporosi conseguente alla menopausa.
Il formaggio è infatti generalmente ricco di calcio, elemento importante per il nutrimento delle ossa, ma essendo anche pieno di colesterolo potrebbe essere controindicato per le pazienti a rischio cardiovascolare. Se Cladis funzionerà, quest'ultimo "problema" potrebbe essere facilmente "risolto".
SYNOPSIS: Zeitgeist: Moving Forward, by director Peter Joseph, is a feature length documentary work which will present a case for a needed transition out of the current socioeconomic monetary paradigm which governs the entire world society. This subject matter will transcend the issues of cultural relativism and traditional ideology and move to relate the core, empirical "life ground" attributes of human and social survival, extrapolating those immutable natural laws into a new sustainable social paradigm called a "Resource-Based Economy". zeitgeistmovingforward.com
Exista un loc pe Pamant desprins parca din cele mai sumbre tablouri ce zugravesc Infernul. Campuri de sare, ochiuri de lava, mlastini de sulf, gheizere de namol – toate acestea alcatuiesc un peisaj incredibil, care fascineaza si inspaimanta in acelasi timp. A vorbi despre viata aici este un nonsens. Si totusi, omul si-a gasit un rost in zona, si nu doar ca turist curios. Vorbim despre o arie unica in lume, situata in Desertul Danakil, din Cornul Africii.
Un desert pentru stiinta
Daca locurile evocate nu ofera decat elemente care anihileaza viul, pentru oamenii de stiinta ele constituie adevarate oaze. Acestia pot vedea in realitate fenomene, procese chimice naturale si geologice pe care nu le intalnesc nicaieri, altundeva. Vom da cateva exemple inzestrate, sa recunoastem, si cu un grad de spectaculozitate deosebit. Partea cea mai inospitaliera este situata intr-o depresiune, la 100 metri sub nivelul marii. De fapt, e un desert de sare intins pe aproape 9000 de kilometri patrati.
In trecut, mai multi vulcani activi au permis apelor Marii Rosii sa inunde campia si tot ei au deschis falii ce au facilitat, impreuna cu soarele, evacuarea si evaporarea apei. De opt ori s-a petrecut acest fenomen, care a lasat in urma o crusta de sare groasa de peste 2 kilometri! Este vorba insa despre singura bogatie a celor din Danakil. Barbatii care o exploateaza (cu mijloace rudimentare) decupeaza placi de circa 15 kilograme, ce vor fi transportate pe dromaderi pana la cea mai apropiata piata.
Arta si piscine toxice
Un record planetar la fel de ostil vietii este temperatura medie din Danakil, care depaseste 60sC, in contextul unor ploi ca si inexistente, de numai 7 mm pe an. Exista aici un fel de „piscine”, insa deloc recomandate pentru a intra in ele, deoarece nu contin apa, ci acid sulfuric. Lichidul corosiv, ca si formatiunile verzui si portocalii din jur au tasnit direct din maruntaiele Terrei. Vulcanii „nascuti” de faliile uriase scot fara incetare la suprafata gaze toxice, magma si apa fiarta. Totusi, lacurile de sulf sunt intrecute mult in spectaculozitate de un fel de arta naturala efemera.
Dallol, vulcanul terestru aflat la cel mai jos nivel (minus 47 metri), nu expulzeaza din adancuri lava, ci gaze si vapori de apa, incarcate de elemente minerale intre care predomina sulful. Dupa ce activitatea acestor gheizere minerale inceteaza, raman in picioare sculpturi galben-verzui, de forma unor ciuperci masive; totusi, si foarte vulnerabile, ele erodandu-se rapid, astfel ca existenta lor nu depaseste 7-8 luni. Fenomenul e foarte gustat de turisti, dar nici un vizitator nu poate spune ca a vazut de doua ori acelasi spectacol la Dallol.
Oceanul din pustiu
Am mai putea aminti gheizerele fosilizate sub forma unor colosali stalpi asemanatori cu norii grosi de fum, pe Erta Ale – vulcanul numit si „marmita diavolului”, unde lava clocoteste permanent, fara a sari peste marginile craterului sau gurile de apa calda venita din interiorul pamantului. La fel de spectaculos este insa fenomenul lent care se petrece in zona Desertului Danakil si de care se leaga cele descrise mai sus. Aici se intalneste riftul Aden cu cel al Marii Rosii, cele care au separat Arabia de Africa.
Sunt veritabile rani deschise in scoarta terestra, ele departand putin cate putin placile continentale situate de o parte si de cealalta. Doi monstri colosali, cum nici macar imaginatia umana nu a inchipuit vreodata. Care va fi sfarsitul acestei lucrari a naturii terestre? Poate parea curios, dar aceasta regiune pustie si neprimitoare se va transforma in ocean. Nu-l vom putea insa admira, caci fenomenul se va incheia peste 1-2 milioane de ani...
5. Prohibition is based on lies and disinformation. Justification of marijuana's illegality increasingly requires distortions and selective uses of the scientific record, causing harm to the credibility of teachers, law enforcement officials, and scientists throughout the country. The dangers of marijuana use have been exaggerated for almost a century and the modern scientific record does not support the reefer madness predictions of the past and present. Many claims of marijuana's danger are based on old 20th century prejudices that originated in a time when science was uncertain how marijuana produced its characteristic effects. Since the cannabinoid receptor system was discovered in the late 1980s these hysterical concerns about marijuana's dangerousness have not been confirmed with modern research. Everyone agrees that marijuana, or any other drug use such as alcohol or tobacco use, is not for children. Nonetheless, adults have demonstrated over the last several decades that marijuana can be used moderately without harmful impacts to the individual or society.
4. Marijuana is not a lethal drug and is safer than alcohol. It is established scientific fact that marijuana is not toxic to humans; marijuana overdoses are nearly impossible, and marijuana is not nearly as addictive as alcohol or tobacco. It is unfair and unjust to treat marijuana users more harshly under the law than the users of alcohol or tobacco.
3. Marijuana is too expensive for our justice system and should instead be taxed to support beneficial government programs. Law enforcement has more important responsibilities than arresting 750,000 individuals a year for marijuana possession, especially given the additional justice costs of disposing of each of these cases. Marijuana arrests make justice more expensive and less efficient in the United States, wasting jail space, clogging up court systems, and diverting time of police, attorneys, judges, and corrections officials away from violent crime, the sexual abuse of children, and terrorism. Furthermore, taxation of marijuana can provide needed and generous funding of many important criminal justice and social programs.
2. Marijuana use has positive attributes, such as its medical value and use as a recreational drug with relatively mild side effects. Many people use marijuana because they have made an informed decision that it is good for them, especially Americans suffering from a variety of serious ailments. Marijuana provides relief from pain, nausea, spasticity, and other symptoms for many individuals who have not been treated successfully with conventional medications. Many American adults prefer marijuana to the use of alcohol as a mild and moderate way to relax. Americans use marijuana because they choose to, and one of the reasons for that choice is their personal observation that the drug has a relatively low dependence liability and easy-to-manage side effects. Most marijuana users develop tolerance to many of marijuana's side effects, and those who do not, choose to stop using the drug. Marijuana use is the result of informed consent in which individuals have decided that the benefits of use outweigh the risks, especially since, for most Americans, the greatest risk of using marijuana is the relatively low risk of arrest.
1. Marijuana users are determined to stand up to the injustice of marijuana probation and accomplish legalization, no matter how long or what it takes to succeed. Despite the threat of arrests and a variety of other punishments and sanctions marijuana users have persisted in their support for legalization for over a generation. They refuse to give up their long quest for justice because they believe in the fundamental values of American society. Prohibition has failed to silence marijuana users despite its best attempts over the last generation. The issue of marijuana's legalization is a persistent issue that, like marijuana, will simply not go away. Marijuana will be legalized because marijuana users will continue to fight for it until they succeed.
Buttarsi da un balcone alla piscina che si trova al centro del cortile di un hotel, oppure cercare di arrivare con un salto in un’altra camera, da balcone a balcone: ecco una delle tendenze di quest’estate, che sinora ha mietuto già 9 vittime.
Senza considerare chi, senza centrare l’obbiettivo, è caduto riportando conseguenze gravi.
E’ successo alle Baleari quest’estate, le stupende isole spagnole tanto desiderate dall’Italia durante il ventennio fascista, che negli ultimi decenni sono diventate mete di divertimento, musica, discoteche, alcol ed eccessi per i giovani di tutta Europa.
Quello del ‘balconing’ – così è stato battezzato questo estremo fenomeno – è solo l’ennesimo capitolo di una saga di eccessi che caratterizza la vita, spesso noiosa, monotona e senza grandi scopi, di migliaia di giovani provenienti da ogni dove.
Per quanto tutto questo possa aver attirato l’attenzione dei media che, scandalizzati dal modo in cui un giovane possa buttare via la propria vita, non hanno fatto altro che speculare sull’accaduto e raccontare la storiella condita di enfasi e tristezza, non si può non interrogarsi sull’inevitabile annichilimento verso il quale le generazioni di oggi si stanno portando.
Alcol e droghe caratterizzano le serate di movida di molte generazioni e non è di certo un caso se le morti per incidenti stradali del fine settimana hanno delle cifre simili ai bollettini di guerra. Ma come risolvere il problema degli eccessi?
Come evitare che migliaia di giovani vite vengano troncate in preda all’irresponsabilità?
La tendenza è quella di obbligare il cittadino, tramite leggi, multe e arresti, a non avere determinati comportamenti. Il proibizionismo, in questo caso, la fa da padrone. Eppure i risultati sembrano non mutare: a tutt’oggi, l’alcol risulta al terzo posto tra le cause dei principali incidenti per strada. I divieti aumentano esponenzialmente, l’educazione del cittadino, invece, non trova alcuno spazio se non nelle pubblicità progresso che negli ultimi periodi troviamo nelle stazioni ferroviarie.
Quanto alle droghe, leggere e non, la situazione appare sempre più critica. Oltre ad essersi abbassata l’età media della prima “pippata” – è infatti all’ordine del giorno ascoltare tra i giovani adolescenti allusioni a serate passate consumando coca – aumenta anche l’accessibilità economica di questa. Se prima veniva venduta di grammo in grammo, adesso, anche tra le strade dei quartieri più centrali della capitale, non è difficile reperire piccole dosi a minor prezzo.
L’annichilimento è quindi alle porte: la più completa perdita di valori e punti di riferimento è all’ordine del giorno. Non è un caso che l’adolescente medio italiano passi due o più ore al giorno a vegetare davanti a facebook o guardando la tv fonte di falsi miti e idoli da seguire. Chi non riesce a tenere il passo del modello creato in una società – dicendolo alla maniera di Bauman, famoso sociologo polacco – rischia quotidianamente di rifugiarsi nelle brame del consumo, abbandonandosi alla libidine e agli eccessi.
Vista in un’ottica del genere, il ‘balconing’ non è più una storiella da raccontare, accaduta quest’estate alle Baleari, ma un problema di fondo della nostra società che troppo spesso perde di vista le nuove generazioni, lasciandole nell’abbandono e nell’autodisciplina. Si, perché se un ragazzino non ha una famiglia alle spalle, oggi, non trova alcun posto dove ricevere uno straccio di formazione.
Puntiamo quindi il dito contro la movida di quelle isole, contro certi ragazzi che passano le serate al limite del divertimento, utilizzando ogni tipo di stupefacente, ma non ci rendiamo conto che questo stile di vita è figlio di un abbandono che avvolge tutti noi, dall’informazione, ai programmi televisivi, alle letture alle quali ci dedichiamo, agli interessi che coltiviamo.
Se oggi si pratica ‘balconing’, domani quale futuro ci aspetta?
Desi considerate mai solide decât constructiile din piatra sau caramida, edificiile din beton prezinta si ele riscul aparitiei, in timp, de fisuri, mai ales in zonele cu risc seismic ridicat. Astfel de fisuri cresc vulnerabilitatea cladirilor respective sau, in cazul in care betonul este folosit la turnarea de autostrazi, cum se intâmpla in Germania, Austria sau Statele Unite, sporesc riscul aparitiei de „cratere” in care soferii sa-si rupa masinile. Tehnologiile moderne vor face insa ca asemenea probleme sa nu mai apara: savantii olandezi au pus la punct un tip de beton capabil sa se repare singur.
Apa, vinovatul principal
Ca si oasele fiintelor vii, betonul isi va putea vindeca singur fracturile, bacteriile jucând rolul de celule osteoblastice. Introduse in beton inca de la turnarea acestuia, bacteriile, care au proprietatea de a se activa, la contactul cu apa, vor devora „hrana” de asemenea aflata in amestecul de beton, pentru a astupa imediat crapaturile si gaurile. Dupa cum se stie, betonul armat cu osatura de otel formeaza scheletul multor cladiri si poduri. Dar orice fisura aparuta in el poate ameninta, odata cu trecerea timpului, insasi stabilitatea constructiei respective. „Principalul vinovat este apa, pentru ca se infiltreaza in fisurile din beton, aducând cu ea substante chimice agresive, care degradeaza atât betonul cât si otelul”, spune inventatorul betonului-minune, Henk Jonkers, de la Universitatea de Tehnologie din Delft, Olanda.
Localizarea si astuparea crapaturilor din beton reprezinta o activitate ce necesita timp si bani, in vreme ce reconstruirea structurilor de beton ar fi si mai scumpa. Jonkers crede ca solutia ideala este de a lupta impotriva vitregiilor naturii folosind tot elemente naturale: el sugereaza combaterea degradarii provocate de apa prin introducerea, la prepararea betonului, a unor bacterii ce folosesc apa si „hrana” formata din calciu lactic pentru a fabrica un ciment natural, numit calcit. Din pacate, majoritatea microorganismelor nu rezista la un pH mai mare de 10, asa cum are betonul.
Bacteriile se vor activa la cea mai mica fisura
Pentru a descoperi bacteriile care supravietuiesc totusi si intr-un asemenea mediu alcalin, Jonkers si colegii sai au cercetat lacurile cu ape carbogazoase din Rusia si Egipt, unde pH apei este in mod natural ridicat si au ajuns la concluzia ca unele tulpini de Bacillus se pot dezvolta chiar si in acest mediu. Mai mult, bacteriile in cauza pot ramâne in stare de hibernare pentru perioade lungi de timp, de pâna la 50 de ani, fara apa sau hrana. Cercetatorul olandez compara aceste bacterii cu semintele care asteapta apa spre a putea germina. Pentru a impiedica sporii sa se activeze in mixtura umeda de beton si, alaturi de calciul lactic, sa afecteze calitatea materialului, Jonkers si colegii sai au plasat atât sporii cât si „hrana” lor in sfere ceramice cu diametre de 2-4 mm, pe care le-au adaugat in amestec.
Doar atunci când in beton apar fisuri minuscule, sferele se deschid iar apa care se prelinge in interiorul lor va activa bacteriile; acestea vor incepe sa consume calciul lactic, iar in cursul acestui proces calciul se va combina cu oxigenul si dioxidul de carbon pentru a forma calcit, care este de fapt o varietate de calcar. Jonkers afirma ca bacteriile nu trebuie scufundate prea adânc in masa de beton, fiindca ar ramâne fara oxigen si ar muri. Un strat de sfere ceramice aflat la mica distanta de suprafata ar permite bacteriilor sa se activeze la cea mai neinsemnata fisura, impiedicând astfel patrunderea apei si largirea crapaturilor capabile sa slabeasca structura de beton.
Cartofii – despre ei este vorba – sunt originari din America de Sud, din regiunea Muntilor Anzi. Dupa orez, grau si porumb, aceasta leguma reprezinta a patra sursa de energie alimentara a omenirii. Principalii constituenti ai cartofului sunt: apa 74,68%, hidratii de carbon 22%, protide 1,88%, lipide 0,14%, saruri minerale 1,06%. Cartoful este bogat in vitamine din complexul B, dar nu trebuie neglijate nici cantitatile de vitamina C si K. Sarurile minerale ale cartofului apar in functie de calitatea solului – calciu, magneziu, precum si oligoelemente: fosfor, fier, mangan, cupru, sulf.
(p)Link
Commenti
Storico
Stampa
La compagnia QS ha redatto anche per il 2010 la singolare classifica delle migliori università al mondo. Confermato il predominio anglosassone, in particolare americano (tra le prime 20 ben 14 sono college Usa), mentre al primo posto, a sorpresa, la britannica University of Cambridge ha scalzato Harvard dalla vetta.
A fost oare candva vecina noastra de sistem solar, planeta Marte, stapanita de o civilizatie infloritoare? Au existat macar forme primitive de viata? Controversele in acest sens continua sa se manifeste; in vreme ce unii cercetatori sustin ca planeta rosie a adapostit si inca adaposteste viata, altii sunt sceptici, argumentand ca vitregele conditii de pe Marte impiedica existenta oricarei fiinte vii. Noi dovezi aduse in acest sens vin sa tempereze entuziasmul celor care cred in existenta „martienilor”...
Per i golosi di formaggio con problemi cardiovascolari, potrebbe esserci, tra non molto, una svolta.
Exista un loc pe Pamant desprins parca din cele mai sumbre tablouri ce zugravesc Infernul. Campuri de sare, ochiuri de lava, mlastini de sulf, gheizere de namol – toate acestea alcatuiesc un peisaj incredibil, care fascineaza si inspaimanta in acelasi timp. A vorbi despre viata aici este un nonsens. Si totusi, omul si-a gasit un rost in zona, si nu doar ca turist curios. Vorbim despre o arie unica in lume, situata in Desertul Danakil, din Cornul Africii.
Buttarsi da un balcone alla piscina che si trova al centro del cortile di un hotel, oppure cercare di arrivare con un salto in un’altra camera, da balcone a balcone: ecco una delle tendenze di quest’estate, che sinora ha mietuto già 9 vittime.
Desi considerate mai solide decât constructiile din piatra sau caramida, edificiile din beton prezinta si ele riscul aparitiei, in timp, de fisuri, mai ales in zonele cu risc seismic ridicat. Astfel de fisuri cresc vulnerabilitatea cladirilor respective sau, in cazul in care betonul este folosit la turnarea de autostrazi, cum se intâmpla in Germania, Austria sau Statele Unite, sporesc riscul aparitiei de „cratere” in care soferii sa-si rupa masinile. Tehnologiile moderne vor face insa ca asemenea probleme sa nu mai apara: savantii olandezi au pus la punct un tip de beton capabil sa se repare singur.
Bacteriile se vor activa la cea mai mica fisura
Feed RSS 0.91
Feed Atom 0.3
