Aceasta dezvoltare cerebrala confera creierului un enorm potential. In adolescenta, creierul devine un camp de batalie in care neuronii, dar si conexiunile dintre acestia, vor disparea intr-un mare numar. Vor ramane cei care vor deveni utili. Conexiunile cele mai utilizate se intaresc, „fasonand” retelele de neuroni specifici fiecarui individ in care celulele in exces sunt eliminate. Si asta mai ales cand adolescentul e preocupat de diverse activitati (muzica, sport etc.).

O alta observatie se refera la faptul ca in timp ce materia cenusie se diminueaza, materia alba devine mai densa an de an, stabilizandu-se spre varsta de 19 ani. Altfel spus, axonii creierului vor fi, din ce in ce mai mult, acoperiti cu un strat de mielina, care accelereaza viteza de propagare a influxului nervos, de la 0,5 la 120 metri pe secunda (ca si cum s-ar mari viteza de conexiune la Internet). Una dintre regiunile cerebrale care beneficiaza de un important aport de mielita e corpul calos, o zona fibroasa compusa din 200 de milioane de axoni care conecteza cele doua emisfere. O zona implicata in creativitate si reflexivitate la inalt nivel!

Degringolada interpretarii

In urma examinarii imaginilor furnizate de RMN s-a ajuns la concluzia ca adolescentii interpreteaza eronat emotiile indivizilor. Cercetatorii au prezentat, unui mic grup de adolescenti si adulti, fotografii reprezentand chipuri care exprimau teama. Adultii, in majoritate, au identificat aceasta expresie. Tinerii insa s-au pronuntat asupra maniei sau a tristetii. Studiul imaginilor furnizate de RMN a dus la concluzia ca, in cazul adultilor, in acest experiment e activat in special cortexul prefrontal, in timp ce in cazul adolescentilor, sunt activate mai ales amigdalele, structuri primitive implicate in reflexele de frica.

Implicare si recompensa

Cercetatorii de la Institutul de Sanatate Americana din Maryland, au intreprins un nou studiu in care miza au fost jocurile de noroc. Studiu la care au participat 12 adolescenti si 12 tineri adulti. „Instrumentul” de investigatie, a fost acelasi atotstiutor, RMN. Raspunsurile cerebrale, in momentele in care apareau recompensele banesti, prezentau similitudini la cele doua grupuri, dar in cazul adolescentilor o anumita zona cerebrala (striatum ventral) se activa mai puternic. O zona care, intr-o anumita masura, e motorul ce furnizeaza energie creierului pentru a cauta o recompensa. O explicatie pentru nevoia acestora de a se implica in actiuni excitante (adesea cu un important grad de risc). Acelasi studiu a fost efectuat si in timpul jocurilor video, cu rezultate similare.

Socul sexualitatii

Comportamentul adolescentilor e modelat intr-o mare masura de trezirea instinctului sexual. In momentul in care ovarele si testiculele incep sa emita hormoni sexuali in circulatia sangvina, acestia declanseaza dezvoltarea caracterelor sexuale. Acesti hormoni se fixeaza pe numerosi receptori prezenti in creier, modificand concentratiile de neuromediatori, cum ar fi serotonina, care regleaza buna dispozitie. Un proces care il determina pe adolescent sa treaca usor de la o emotie extrema la alta. Aceasta relatie, hormoni-dezvoltare, ramane insa o mare enigma.

Obiectul pentru viitoarele investi-gatii il constituie determinarea schimbarilor din creierul aflat in dezvoltare, schimbari dependente sau independente de pubertate. Sa fie oare acesti hormoni cei care ii imping pe adolescenti la comportamente nesabuite, ignorand limitele interdictiilor?

Autor: DORIN MARAN - magazin.ro

Daca pana de curand temerile agentiilor de securitate se refereau mai ales la facilitatile nucleare si la posibilitatea ca teroristii sa poata achizitiona armament nuclear, acum bioterorismul pare sa fie principala preocupare a unei lumi tot mai nesigure. Cresterea numarului de laboratoare chimice din tarile occidentale dar si din tari dezvoltate sau in curs de dezvoltare din Asia face ca riscul sustragerii de material biologic sau al eliberarii sale accidentale sa fie foarte ridicat. Iar amenintarea nu vine doar din partea virusurilor Ebola si antrax ci mai ales, avertizeaza presedintele comisiei, fostul senator Bob Graham, dinspre agenti patogeni actualmente aproape inofensivi dar care se pot transforma in arme letale prin modificari genetice.

El a aratat ca un posibil pericol l-ar putea constitui anumite tulpini ale virusului gripei spaniole, care a ucis milioane de oameni in 1918. „Astazi asemenea virusi se afla in laboratoare dar daca ele vor fi scoase de aici si vor incapea pe mainile unor savanti ce stiu sa le foloseasca in scopuri agresive, am putea avea zeci de milioane de victime intr-o perioada de timp foarte scurta. Ar fi cea mai devastatoare epidemie din istoria omenirii, declansata de un grup de scelerati.”
 Raportul avertizeaza ca cel tarziu in 2013 Statele Unite si Europa Occidentala ar putea cunoaste teroarea unui atac cu arma biologica.

In fata unui asemenea atac, omenirea ar putea fi practic dezarmata si situatia va fi cu atat mai grava cu cat se preconizeaza ca teroristii ar putea folosi agenti patogeni modificati genetic si deci mult mai virulenti. Impotriva acestor inamici invizibili orice medicament, sau antibiotic ar fi ineficace si astfel numarul victimelor ar putea fi urias. „Imaginati-va ca indivizi precum aceia care au declansat recentul atentat de la Mumbai, in India, ar reusi sa faca rost de virusi de acest gen. Ei ar putea declansa o epidemie de proportii, facand mai multe victime, in cateva saptamani, decat au facut teroristii din intreaga lume in ultimul secol”, spune senatorul american.

Autor: GABRIEL TUDOR - Sursa: magazin.ro

Hemostatic, anestezic, bactericid, anti-inflamator, vindeca mare parte din patologia cutanata (rani, arsuri – inclusiv cele solare, iritatii etc.) si traumatica. Favorizeaza regenerarea tesuturilor in urma unei raniri sau post-operatoriu. De asemenea, gelul de Aloe Vera calmeaza mancarimea cauzata de piscaturile  de insecte. Actiunea antiinflamatorie se manifesta in doua moduri: reducerea inflamatiei si a durerii; vindecarea ranilor interne sau externe. Planta de Aloe are proprietati similare cu cele ale steroizilor, fara a avea insa efectele colaterale ale acestora. E folosita pentru osteoartrite, artrite, reumatisme. Reduce inrosirea, umflatura si durerea provocata de rupturi musculare, torsiuni, contuzii.

Autor: ADRIAN-NICOLAE POPESCU - magazin.ro

In urma realizarii unei conexiuni artificiale intre creier si mana, o maimuta macac afectata de o paralizie temporara a unui brat, a reusit intr-un timp foarte scurt sa-si reia miscarea bratului. Pentru a conferi mobilitate unui brat paralizat in urma sectiunii unei legaturi nervoase sau dupa un soc care a atins coloana vertebrala, se poate imagina o noua conexiune intre zona motrice a creierului (legata de maduva spinarii) si muschi, asa cum un electrician ar instala un nou fir electric. Deocamdata medicii sunt departe de a realiza aceasta minune. Primele incercari in acest sens au fost insa facute. Acum e posibil, de pilda, sa se detecteze semnalul care parcurge o legatura nervoasa sau care parvine din activitatea neuronilor creierului.

Unele experimente realizate au avut ca scop controlul unor proteze sau a calculatorului prin forta gandului. Pe acest drum extrem de dificil s-a inscris cu succes o echipa de cercetatori americani de la Universitatea din Washington care a pus la punct un dispozitiv ce conecteaza prin intermediul calculatorului, cortexul motor al creierului de muschii mainii. Realizata in cazul a doua maimute cu un brat temporar paralizat (sub anestezie locala), experienta le-a permis, dupa mai multe incercari, ca muschii mainii sa fie comandati de creier.

Electrozii au fost bransati pe neuroni izolati din cortexul maimutelor care nu aveau functia de a comanda muschii! Pentru a verifica functionarea acestora, cercetatorii au cuplat sistemul la un monitor. Prin semnalele trimise de electrozi, detectate de calculator, a fost posibila deplasarea cursorului pe ecran. Experimentul a fost transformat intr-un joc in care maimutele trebuiau sa dirijeze cursorul spre un patrat, reusita fiind recompensata cu dulciuri.

Dependenta de droguri

Mecanismele cerebrale ale dependentei nu sunt, probabil, cele stiute. Recentele studii ale unui specialist francez (Jean-Paul Tassin) repun in discutie aceasta problema. Este vorba de o noua viziune care permite reconsiderarea procesului de dependenta de tutun, alcool, droguri, jocuri de noroc etc. In 1998, in urma studiilor a doi cercetatori italieni, s-a ajuns la concluzia ca toate drogurile provoaca eliberarea de dopamina intr-o regiune a creierului denumita nucleu acumbens. Dependenta era pusa pe seama faptului ca circuitul cerebral asa zis „al recompensei”, care gestioneaza satisfacerea nevoilor noastre vitale, e total perturbat de eliberarea masiva a mesagerului ei principal, dopamina. In acest caz, creierul nostru considera drogul ca fiind esential in satisfacerea nevoilor.

Echipa de cercetatori francezi propune o alta teorie care ar putea revolutiona acest domeniu permitand totodata sa rezolve „fragilitatea” modelului „oficial” al dopaminei. Tassin considera ca toate drogurile – alcool, morfina, amfetamine, cocaina etc. – distrug legatura intre cei doi neurotransmitatori, noradrenalina si serotonina, doua molecule care se gasesc din abundenta in cortex si in sistemul limbic, perturband activitatea acestora, ceea ce face ca orice emotie traita de toxicoman sa fie foarte puternica. Cand noradrenalina se epuizeaza in urma nevoii de drog, moralul toxicomanului se prabuseste iar interesul social dispare.

Dependenta apare in momentul in care se produce o decuplare intre acesti doi neurotransmitatori. Decuplat, sistemul nu mai poate asigura controlul emotiilor, provocand o hiperemotivitate care il impinge pe subiect spre drog.

DORIN MARAN - magazin.ro