Immagine
 Trilingual World Observatory: italiano, english, română. GLOBAL NEWS & more... di Redazione
   
 
\\ Home Page : Storico : ro - Stiinta si Societate (invert the order)
Di seguito gli interventi pubblicati in questa sezione, in ordine cronologico.
 
 

Cercetatorii americani sunt cu un pas mai aproape de crearea insectelor-cyborg destinate spionajului, dupa ce o echipa de oameni de stiinta finantata de armata SUA a conceput o baterie speciala, care se alimenteaza cu ajutorul proceselor chimice ce au loc în corpul insectelor.

Bateria atasata permite alimentarea atasamentelor robotice ce au fost fixate pe corpul insectelor.

Armata americană a conceput gândaci-cyborg dotați cu baterii (FOTO)

Reusita a fost finantata de aripa de cercetare a armatei americane, DARPA, constituind un pas înainte spre ziua în care insectele vor putea fi dotate cu aparate de înregistrare, senzori si alte dispozitive electronice ce vor permite folosirea acestora ca mini-spioni.

"Albinele au fost folosite pentru detectarea minelor si a armelor de distrugere în masa. Programul nostru are ca scop conceperea de tehnologii care sa permita preluarea controlului asupra locomotiei insectelor, asa cum haturile sunt necesare pentru a controla locomotia cailor", se explica pe site-ul DARPA.

Noua tehnologie, prin care insectele alimenteaza atasamentele electronice folosind procesele chimice din propriul corp, ar putea constitui un pas crucial spre transformarea lor în mini-spioni. Spre deosebire de realizarile de pâna acum, aceasta permite alimentarea atasamentelor pentru o durata lunga de timp, uneori chiar pâna la moartea insectelor.

Daniel Scherson, profesor de chimie la Universitatea Case Western si conducatorul acestei cercetari, spune ca aplicatiile practice sunt nelimitate.

"O insecta dotata cu un senzor ar putea patrunde într-o camera pentru a masura cantitatea de gaz otravitor din aer, ar putea transmite wireless masuratoarea, iar apoi bateria s-ar putea reîncarca de-a lungul unei ore, ca apoi sa reia acest proces de la început", a explicat Scherson.

Cercetatorii încearca acum sa faca bateria cât mai mica, pentru ca insectele sa se poata deplasa si chiar sa zboare, fara a fi incomodate. Calculele oamenilor de stiinta arata ca bateria poate produce 100 de microwati pe centrimetru patrat la 0,2 volti.

Sursa: Daily Mail - via descopera.ro

 

Am petrecut o zi printre peretii scrijeliti si plini de mucegai ai celulelor înfricosatoare de sub pâmânt, unde umezeala era apasatoare, iar aerul rece, aproape dureros. Am ascultat cu fruntea încretita povestile cutremuratoare ale detinutilor din Fortul 13, care au fost torturati pâna la moarte, pentru ca erau inteligenti si curajosi, pentru ca au îndraznit sa se ridice împotriva doctrinelor dictatoriale.

O celul㠄primitoare“ pentru deținuții politic care ajungeau în Fortul 13 de la Jilava

Acum mai bine de 130 de ani, acest loc a fost construit în scop militar, pentru a-i apara pe oameni. În 1880, Carol I a gândit un sistem de aparare în jurul Bucurestiului, format din zeci de forturi si baterii, care astazi au ramas abandonate. Al 13-lea fort din aceasta serie a avut un traseu diferit, un traseu patat cu sânge. În 1907, Fortul 13, aflat la zece metri sub nivelul solului, a fost transformat în puscarie pentru taranii rasculati, însa teroarea a început în 1945, odata cu instaurarea comunismului în România.

Regula era clara: toti opozantii regimului erau „cazati“ în celulele de piatra, unde se respira groaza. Detinutii erau, în cea mai mare parte, intelectuali, oameni scoliti care aveau resursele sa înteleaga comunismul si curajul sa i se opuna. Profesori, artisti, oameni de stiinta, toti erau niste gunoaie care meritau sa moara. Gândacul strivit era norocos fata de acesti oameni blânzi care nu erau demni de o moarte rapida, ci erau condamnati la suferinta si la umilinte inimaginabile.

Frigul.

Am ajuns la Fortul 13 în dimineata de 29 februarie, într-o zi cu opt grade Celsius, împreuna cu un grup de vizitatori. Am avut de partea mea soarele care mai ridica putin temperatura si hainele groase, îmblanite. Cu toate acestea, dupa ce am stat 15 minute în prima încapere a fortului groazei, am resimtit un frig întepator, din cauza cimentului si a peretilor înghetati. M-a mâhnit slabiciunea mea când am aflat ca prizonierii de aici se chinuiau iarna dupa iarna sa supravietuiasca la minus 20 de grade. Fara nicio sursa de caldura, fara haine groase, fara lumina. Doar cu o pereche de pantaloni si o camasa de pânza, cu picioarele scufundate în apa.

Pentru ca erau înghesuiti câte 50 de oameni în fiecare încapere, culcusul era pentru cei norocosi. Multi dormeau direct pe cimentul înghetat. Paturile de lemn supraetajate erau atât de apropiate încât prizonierii erau nevoiti sa se târasca pentru a intra în ele. Nici nu încapea vorba sa poata dormi pe o parte.

Foametea, bataia si speranta.

Un colt de pâine si o zeama de legume ori de tarâte era singura hrana pe care o primeau detinutii într-o zi. Toti beau apa dintr-o singura galeata. Nu mureau de foame. Gardienii aveau grija  de ei. Grija sa manânce ceva în permanenta. Sa manânce bataie. Una consistenta, cu ciomagul si cu multa ura.

Pe un perete era scrijelit un mesaj cutremurator: „Daca vrei sa traiesti, baga paie sub haine“. Tehnica era menita sa atenueze loviturile puternice de ciomag si sa mai încalzeasca trupurile slabite si bolnave ale detinutilor.

Am ajuns si în camerele de tortura, unde prizonierii erau deseori închisi, câte doi într-o celula de doua ori cât o cabina telefonica. O noapte întreaga erau obligati sa se plimbe prin încaperea îngusta, legati cu lanturi de picioare. Când acestea nu mai zdranganeau, veneau gardienii cu bâtele si le reaminteau violent detinutilor ca nu au voie sa se odihneasca niciun minut.

Lasati fara nume. Fara numar.

Toate chinurile la care erau supusi cei întorsi împotriva sistemului reprezentau modalitati cumplite de dezumanizare. Se încerca exterminarea psihica a omului intelectual. Detinutii nu mai aveau identitate, nu mai puteau gândi. Majoritatea prizonierilor îsi pierdeau viata, însa, în prezent, nimeni nu stie câte suflete au pierit în Fortul 13. Nimeni nu a tinut cont, nu aveau nici macar un numar de înregistrare. Era evident, din moment ce pazitorii inculti nu stiau sa numere. Sau sa citeasca.

Gardienii erau alesi dupa agresivitate, de obicei din rândul rromilor. Conditia era sa nu aiba mai mult de patru clase si sa fie, preferabil, de la tara. Li se dadeau un ciomag si o uniforma, suficient pentru oamenii primitivi sa creada ca sunt niste zei.
Dupa zeci de povesti inimaginabile ale celor care au supravietuit „Închisorii mortii“, frigul nu a mai însemnat nimic pentru niciunul dintre noi, iar, când am iesit din fort, am pretuit lumina soarelui. Am lasat acolo teroarea ce ne-a cuprins pe toti, însa am luat cu mine povestile cumplite.

Sursa: adevarul.ro

 

Compania Life Technologies Corp. a declarat recent ca tehnologia sa, ce va permite secventierea genomului uman într-o singura zi, la pretul de 1000 USD, va fi dezvoltata în colaborare cu Baylor College of Medicine, Yale School of Medicine si Broad Institute of Cambridge.

Analiza ADN-ului va fi pentru toate buzunarele

O alta companie americana, Illumina din San Diego, sustine ca va introduce o noua tehnologie, care va decoda complet genomul uman în decurs de 24 de ore.

Decodarea genomului uman în timp record va aduce mari avantaje medicinei, în special pentru cazurile în care cadrele medicale trebuie sa stabileasca vulnerabilitatea pacientilor la diferite afectiuni, riscul de alergii la anume produse medicamentoase sau sa încerce tratamente în premiera.

Costul de 1.000 $ pentru decodarea genomului este asemanator cu suma ceruta astazi de majoritatea laboratoarelor, declara Chris Nussbaum, co-director la Genom Sequencing and Analysis Porgram din cadrul Board Institute. Singura diferenta este durata de timp pâna la livrarea datelor cerute.

Pe de alta parte, Richard Gibbs, director al Human Genome Sequencing Center din Baylor declara: "Vom vedea daca aparatul se comporta la înaltimea asteptarilor noastre în termeni de costuri si exactitate. Noi ne pastram optimismul".

Sursa: AFP - via descopera.ro

 
By Admin (from 25/02/2012 @ 08:03:29, in ro - Stiinta si Societate, read 2622 times)

Galaxia noastra gazduieste mult mai multe planete decât se credea pâna acum. Astronomii au anuntat ca fiecare dintre cele 100 de miliarde de stele existente în Calea Lactee are, în medie, cel putin o planeta ca partener.

Descoperirea subliniaza o schimbare radicala în modul în care sunt percepute sistemele planetare din cosmos de catre oamenii de stiinta. Propriul nostru sistem solar, considerat a fi unic pâna de curând, este doar unul dintre miliarde.

Galaxia noastră găzduiește sute de miliarde de planete

Pâna în aprilie 1994, niciun alt sistem solar nu fusese descoperit, dar de atunci numarul acestora este într-o continua crestere. Telescopul spatial Kepler descopera noi sisteme solare în mod constant.

"Planetele sunt regula, nu exceptia", a explicat Arnaud Cassan, astronomul sef al Institutului de Astrofizica din Paris. Acesta a coordonat o echipa de 42 de oameni de stiinta, dedicând 6 ani studiului a milioane de stele situate în centrul galaxiei Calea Lactee. Cercetarea reprezinta cel mai amanuntit efort de a masura prevalenta planetelor în galaxia noastra.

Pentru a estima numarul planetelor, Dr. Cassan si colegii sai au studiat 100 de milioane de stele situate la distante de 3.000 - 25.000 de ani-lumina de Pamânt. Apoi, numarul de planete descoperite a fost comparat cu cele din alte studii, în cadrul carora s-au folosit alte tehnici de detectare, pentru a crea un esantion statistic reprezentativ pentru galaxia noastra al stelelor si al planetelor ce le orbiteaza.

Conform calculelor cercetatorilor, majoritatea stelelor aflate în Calea Lactee (care numara cel putin 100 de miliarde, conform ultimelor estimari) au una sau mai multe planete.

Aproximativ 66% dintre stele gazduiesc o planeta cu o masa de 5 ori mai mare decât cea a Terrei, iar jumatate dintre stele au o planeta cu o masa similara cu cea a lui Neptun (de 17 ori cât cea a Pamântului). Aproape 20% dintre stelele detectate sunt orbitate de o planeta gazoasa gigantica (precum Jupiter, sau chiar mai mare).

"Putem alege orice stea, la întâmplare - cu siguranta exista o planeta ce o orbiteaza", a afirmat Uffe Grae Jorgensen, astronom la Universitatea din Copenhaga, Danemarca.

Cercetatorii au facut o alta descoperire care pâna acum parea de domeniul SF: milioane de planete pot orbita doua stele.

"Începem sa descoperim un sistem planetar nou, care nu seamana deloc cu ceea ce exista în sistemul nostru solar", a explicat William Welsh, astronom la Universitatea San Diego State.

Deoarece Calea Lactee gazduieste mult mai multe planete decât se credea pâna acum, sansele ca una dintre acestea sa gazduiasca forme de viata sunt mai mari, au conchis cercetatorii.

Sursa: Wall Street Journal - via descopera.ro

 

Un nou studiu indica faptul ca ADN-ul unui individ poate prezice cât va trai înca de la începutul vietii.

Cercetatorii care au studiat cinteze australiene zebrate au descoperit ca cel mai bun indicator al longevitatii indivizilor o reprezenta analiza telomerului, o parte a ADN-ului, atunci când pasarile aveau vârsta de 25 de zile.

ADN-ul poate prezice durata de viață a unui individ încă din tinerețe

Telomerii se gasesc la capetele cromozomilor, care contin codul genetic al unui individ. Aceste structuri protejeaza extremitatile cromozomilor, iar metoda de protejare a ADN-ului este aceeasi în rândul majoritatii animalelor si a plantelor, inclusiv în rândul oamenilor. Atunci când cromozomii nu mai sunt protejati de telomeri, celulele ajung sa functioneze defectuos.

Acum, pentru prima data, cercetatorii au masurat lungimea telomerilor acelorasi indivizi de-a lungul întregii vieti.

Oamenii de stiinta de la Universitatea Glasgow au studiat 99 de cinteze australiene zebrate cu o durata de viata cuprinsa între 210 zile si 9 ani. Acestia au prelevat probe de sânge periodic pentru a masura lungimea telomerilor. Cercetatorii au descoperit ca lungimea telomerilor la vârsta de 25 de zile constituie cel mai bun prezicator al duratei de viata.

Se stie ca lungimea telomerilor este influentata partial de mostenirea genetica. Totodata, aceasta variaza ca urmare a factorilor de mediu, precum expunerea la stres.

Profesorul Pat Monaghan, conducatorul echipei care a efectuat acest studiu, a comentat rezultatele: "Studiul nostru arata importanta imensa pe care o au procesele ce au loc la începutul vietii. Trebuie sa aflam mai multe despre influenta pe care împrejurarile înregistrate la începutul vietii unui individ o au asupra ritmului în care telomerii se degradeaza. Totodata, trebuie sa identificam importanta relativa a factorilor mosteniti si a celor de mediu".

Studiul a fost publicat în prestigiosul jurnal stiintific Proceedings of the National Academy of Sciences USA.

Sursa: PA - via descopera.ro

 
By Admin (from 18/02/2012 @ 11:03:50, in ro - Stiinta si Societate, read 1613 times)

Ce a condus la declinul orașului Angkor, capitala imperiului khmer?

Angkor, un oras stravechi situat în Cambodgia care a fost centrul imperiului Khmer, a cunoscut prosperitatea între secolele al IX-lea si al XV-lea. Astazi, turistii din întreaga lume continua sa aprecieze arhitectura khmera care a dainuit peste secole si realizarile ingineresti unice, precum sistemul de irigatii format din canale, santuri protectoare si rezervoare gigant, denumite baray.

Acum, cercetatorii au identificat motivele pentru care acest grandios imperiu s-a prabusit. Studiind sedimentele aflate într-unul din rezervoare, oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca secetele prelungite si suprautilizarea solului au afectat sistemul de gospodarire a apelor si a condus la declinul imperiului.

"Atunci când Angkor s-a prabusit, s-a înregistrat o scadere a nivelului apelor", explica Mary Beth Day, geolog la Universitatea Cambridge din Anglia. "Astfel, în baray au ajuns mult mai putine sedimente decât în mod normal", a adaugat cercetatoarea.

Populatia Angkorului era în crestere, iar solul a fost suprasolicitat din cauza cultivarii intensive, afirma omul de stiinta.

"Sedimentul care ajungea în rezervor în timpul de glorie a Angkorului era mult mai erodat în comparatie cu sedimentul descoperit în baray ce dateaza din perioada de dupa colaps. Pamântul era folosit în mod intensiv pentru agricultura, spre deosebire de perioada ulterioara, când oamenii au parasit orasul", a adaugat Mary Beth Day.

Pentru acest studiu, publicat în jurnalul stiintific The Proceedings of the National Academy of Sciences, cercetatoarea a prelevat o mostra de 2 metri din sedimentele din Angkor, analizând proprietatile fizice ale acestora.

Sursa: New York Times - via descopera.ro

 

Tinând cont de nivelul sperantei de viata, care este în continua crestere, cercetatorii spera sa gaseasca o cale prin care sa stopeze deteriorarea cognitiva.

Capacitățile cognitive scad mai repede decât am fi crezut

Capacitatile cognitive încep sa scada dupa vârsta de 45 de ani, nu dupa 60, cum se credea initial, sustine un studiu publicat în British Medical Journal.

Cercetarea a fost realizata de specialistii de la Centre for Research in Epidemiology and Population Health din Franta, în colaborare cu cei de la University College din Londra si a inclus 5.198 de barbati si 2.192 de femei care, începând din 1997, au fost monitorizati timp de 10 ani.

Voluntarii erau functionari publici din Londra cu vârste cuprinse între 54 si 70 de ani. De-a lungul studiului ei au fost testati de trei ori pentru a li se verifica memoria, vocabularul si abilitatile de întelegere vizuala si orala.

Astfel s-a constat ca declinul capacitatii de întelegere începe mai devreme decât se credea initial, cifrele indicând o scadere a capacitatilor cognitive de 3,6 procente la barbatii cu vârste cuprinse între 45 si 49 de ani si de 9,6% la cei cu vârste între 65 si 70. Pentru femei scaderea a fost de 3,6 procente, respectiv 7,4.

Scaderea capacitatilor cognitive este un lucru des întâlnit la persoanele de vârsta mijlocie (între 45 si 49 de ani). Acum, ca au reusit sa demonstreze acest lucru, specialistii spera sa poata crea alte studii prin care sa opreasca deteriorarea cognitiva. Gasirea unei metode de stopare a deteriorarii cognitive este deosebit de importanta în conditiile în care nivelul sperantei de viata contina sa creasca.

Sursa: AFP - via Descopera.ro

 

Specialistii au ajuns la aceasta concluzie dupa ce au analizat 14 studii, din Statele Unite, Canada si Africa de Sud, care au inclus, fiecare, între 53 si 12.000 de copii cu vârste între 6 si 18 ani.

Dr. Amika Singh si colegii sai de la VU University Medical Center, Amsterdam, au decis sa abordeze aceasta problema ca urmare a faptului ca, în ultimul timp, accentul cade tot mai mult pe învatare, alocându-se din ce în ce mai putin timp pentru activitatile în aer liber si cele care presupun miscare.

Sportul înlesnește învățarea

Doua dintre cele 14 studii au fost catalogate ca având o calitate superioara si au indicat clar existenta unei relatii între activitatea fizica si performantele scolare.

Este cunoscut faptul ca exercitiile fizice ajuta la cresterea fluxului sangvin si a celui de oxigen la nivelul creierului. Totusi, specialistii explica existenta relatiei si prin faptul ca exercitiile fizice ajuta la îmbunatatirea dispozitiei si la reducerea nivelului de stres. De asemenea, dr. Singh a declarat ca "atunci când copiii fac sport, învata sa se supuna regulilor si sa le respecte. Astfel, ei devin mai disciplinati si se pot concentra mai bine în timpul orelor".

Desi expertii recunosc ca va fi nevoie si de alte cercetari pentru a putea demonstra oficial aceasta legatura, ei afirma ca "este bine ca un copil sa fie activ cel putin o ora pe zi pentru a se mentine sanatos".

Sursa: BBC

 

Cercetatorii spera ca aceasta reusita va conduce la crearea unor noi fibre, mult mai puternice, ce vor putea fi folosite în textile, ca bandaje pentru victimele arsurilor si pentru conceperea de veste anti-glont.

Viermii de mătase au fost modificați genetic pentru a produce mătase de păianjen

Viermii de matase modificati genetic produc fire dure, continând proteine din matasea de paianjen. Aceste fire sunt mai elastice decât cele obisnuite, fiind totodata extensibile, având numeroase aplicatii medicale.

Încercarile precedente de a introduce proteine din matasea de paianjen în firele produse de viermi de matase nu au dat rezultate. Acum, gratie unei noi tehnici concepute de Dr. Donald Jarvis, de la Universitatea din Wyoming, viermii de matase transgenici au produs fire cel putin la fel de dure ca matasea de paianjen.

"Matasea de paianjen prezinta un potential imens, fiind un biomaterial cu numeroase aplicatii. Cresterea în captivitate a paianjenilor nu este posibila, astfel ca trebuie gasita o alta cale pentru a produce matase de paianjen. Firele de matase pot fi folosite pentru suturi, pentru conceperea de ligamente artificiale, tendoane, microcapsule si pentru multe alte aplicatii medicale. Viermii de matase sunt principala sursa de matase folosita pentru suturi, dar matasea de paianjen prezinta proprietati superioare, fiind ideala pentru procedurile care necesita suturi mai fine, precum operatiile chirurgicale oftalmologice, neurologice sau cosmetice. Rezultatele obtinute de echipa noastra arata ca viermii de matase pot fi modificati genetic pentru a produce fire compozite de matase ce contin proteine din matasea de paianjen, rezultând astfel o matase cu proprietati mecanice mult îmbunatatite", a explicat Dr. Jarvis.

Sursa: Daily Mail - via descopera.ro

 

Microorganisme din grupul mixogastridelor, forme de viata monocelulare care traiesc pe materie vegetala în descompunere si se hranesc cu bacterii, s-au dovedit capabile sa gasasca drumul cel mai scurt, printr-un labirirint, spre o sursa de hrana. Fenomenul, studiat de oamenii de stiinta de la mai multe insitutii de cercetare din Japonia, ar putea sta la baza proiectarii unor bio-computere capabile sa rezolve probleme complexe.

Organismele unicelulare au și ele inteligența lor

Mixogastridele, cultivate pe placi Petri, formeaza colonii si îsi organizeaza celulele în asa fel încât sa creeze cel mai scurt traseu spre sursa de hrana, care e relativ greu accesibila, fiind asezata pe mediul de cultura într-un labirint.

Savantii care au realizat experimentul considera ca microorganismele respective au o anumita capacitate de a prelucra informatiile, care le permite sa optimizeze traseul, facând colonia sa creasca pe directia cea mai avantajoasa, pentru a ajunge cât mai rapid la sursa de hrana.

În ciuda faptului ca nu au un sistem nervos central, capacitatea lor de a analiza posibilitatile si de a optimiza ruta se dovedeste superioara celei a unui computer, spun cercetatorii. Pentru computer, volumul de calcule necesar ar putea fi prea mare, însa un mixogastrid precum Physarum polycephalum (ale carui colonii arata ca un soi de pasta galbuie) poate gasi cea mai buna ruta într-un mod mai eficient.

Ca urmare, aceste forme de viata ar putea fi folosite pentru proiectarea rutelor optime în domeniul transporturilor.

Un alt domeniu în care ar putea fi utilizate este cel al neurologiei, unii oameni de stinta încercând sa înteleaga mecanismele complexe ale functionarii creierului uman, prin studierea capacitatilor de procesare a informatiilor la astfel de microorganisme si a modului în care acestea formeaza retele.

Sursa: AFP - via Descopera.ro

 
Ci sono 2066 persone collegate

< gennaio 2020 >
L
M
M
G
V
S
D
  
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
   
             

Titolo
en - Global Observatory (605)
en - Science and Society (594)
en - Video Alert (346)
it - Osservatorio Globale (503)
it - Scienze e Societa (555)
it - Video Alerta (132)
ro - Observator Global (399)
ro - Stiinta si Societate (467)
ro - TV Network (149)
z - Games Giochi Jocuri (68)

Catalogati per mese - Filed by month - Arhivate pe luni:

Gli interventi più cliccati

Ultimi commenti - Last comments - Ultimele comentarii:
Hi, it's Nathan!Pretty much everyone is using voice search with their Siri/Google/Alexa to ask for services and products now, and next year, it'll be EVERYONE of your customers. Imagine what you are ...
15/01/2019 @ 17:58:25
By Nathan
Now Colorado is one love, I'm already packing suitcases;)
14/01/2018 @ 16:07:36
By Napasechnik
Nice read, I just passed this onto a friend who was doing some research on that. And he just bought me lunch since I found it for him smile So let me rephrase that Thank you for lunch! Whenever you ha...
21/11/2016 @ 09:41:39
By Anonimo


Titolo

Latest NEWS @
www.TurismoAssociati.it

Non-Hodgkin lymphoma cured by CANNABIS. The video of Stan and Barb Rutner.

Dr. Joycelyn Elders, U.S. surgeon general: Myths About Medical Marijuana in The Providence Journal, 2004.

Marihuana vindeca CANCERUL: marturii despre uleiul de cocos si canabis.

Yahoo Incorporated Mail. My account recovery information is incorrect. The Password Helper says my password can't be reset online. "First time signing in here?" message.

All information in a video about Donatio Mortis Causa and The Venus Project

What is TOR browser?

Yemen's rival powers battle over banknotes

North Korean foreign minister replaced: report

Protesters gather at Paris theater to confront Macron over pension reform

Bad weather forces delay of SpaceX simulated rocket failure test

Trump: Second Amendment under 'serious attack' in Virginia

'Only eyes': Auschwitz liberator recalls death camp inmates 75 years on

Ultimele articole - Antena3.roFosta consiliera a Vioricai Dancila a ajuns vânzatoare la taraba: ”Nu-i o fapta ru?inoasa!” - FOTO

Fost ministru al Sportului, acuzat de violen?a conjugala! Fosta so?ie publica dovezi compromi?atoare

Ce tragedie! Doi actori au murit dupa ce au cazut de pe un pod în timpul filmarilor

O prostituata din Deva a fost batuta ?i tâlharita de clientul ei pentru ca l-a trimis la du?

Tineri amenda?i pentru ca l-au jignit pe primar pe Facebook

Monica Anisie, reac?ie surprinzatoare dupa ce a fost criticata pentru cum i-a vorbit înva?atoarei din Axintele





18/01/2020 @ 13:28:27
script eseguito in 1110 ms