Luna trecuta, istoricul britanic Gavin Menzies a stârnit, la rândul sau, senzatie, sustinând ca a descoperit dovezile ce atesta ca America a fost descoperita de catre un amiral chinez cu sapte decenii înainte de Columb – teorie emisa în urma cu câtiva ani. Menzies spune ca o flota chineza a adus, în 1434, în Italia, enciclopedii cuprinzând referiri la tehnologii nedescoperite în Occident si care au pus bazele unor minuni ingineresti precum masinariile zburatoare schitate ulterior de Leonardo da Vinci. „Toate lucrurile cunoscute de chinezi pâna la anul 1430 au fost aduse la Venetia: De aici, ambasadorii împaratului chinez au pornit spre Florenta si apoi au ajuns la curtea papei Eugeniu IV.

Ele au reprezentat scânteia care va declansa toate inventiile si descoperirile Renasterii. Leonardo da Vinci si Galileo Galilei si-au bazat activitatea pe cunoasterea acestor tehnologii. Este adevarat, meritul lui Leonardo este ca a redesenat toate aceste schite în trei dimensiuni, ceea ce a reprezentat un urias progres”, scrie Menzies, în cartea sa 1434: Anul când chinezii au declansat Renasterea. Precedenta lucrare a britanicului în vârsta de 70 de ani, 1421, a fost best-seller în Europa, vânzându-se în peste un milion de exemplare.

„Ipotezele potrivit carora europenii ar fi descoperit întreaga lume, prin expeditii de explorare, sunt false. Chinezii au ajuns în America, Australia si Noua Zeelanda cu mult timp înaintea acestor expediti.” În recenta sa carte, Menzies afirma ca patru corabii chinezesti au ajuns în peninsula italica în prima jumatate a secolului XV, aducând cu ele harti ale lumii, atlase astronomice si enciclopedii mult mai avansate decât orice exista în Eurpa la acea vreme. Potrivit lui, Leonardo da Vinci ar fi intrat în contact cu informatiile din lucrarile respective prin intermediul copiilor realizate de eruditii italieni Taccola si Francesco di Giorgio.

În sprijinul teoriilor sale, Menzies a publicat desene ale unor arme de asediu, mori si pompe hidraulice extrase dintr-un tratat chinez de agricultura, datând din anul 1313, Nung Shu, în paralel cu ilustratii realizate de di Giorgio si Leonardo. Totodata, Menzies arata ca Cristofor Columb era la curent cu hartile aduse de chinezi, prezentând copia unei scrisori datate 1474 si apartinând matematicianului italian Toscanelli, copie descoperita printre documentele ce i-au apartinut „amiralului Marii Ocean”. Dar se pune întrebarea: cum de aceste harti nu au atras atentia si altor oameni ai epocii, ci doar lui Columb?

Cercetatorul britanic sustine ca pentru majoritatea contemporanilor genovezului, hartile nu spuneau mai nimic, dar ca singur acesta a avut rabdare sa le studieze, sa puna cap la cap datele obtinute si în final sa traga concluzia – partial gresita, este adevarat – ca în China se poate ajunge nu doar mergând pe uscat, spre est, ci si strabatând marea, spre vest. Desigur, academicienii au primit cu reticenta teoriile lui Menzies. Felipe Fernandez-Armesto, profesor de istorie la Queen Mary College din Londra afirma ca nu exista dovezi certe care sa ateste ca persoanele la care facea referire Toscanelli erau chinezi.

„Este evident ca unele idei si descoperiri ale chinezilor au ajuns în Europa iar ideile europene au patruns, prin intermediul Drumului Matasii, în China. Dar premisele de la care porneste cartea lui Menzies mi se par total lipsite de substanta si nu se bazeaza pe nici o marturie istorica indubitabila”, spune Fernandez-Armesto.

Pista mongola

 Dar convingerile lui Menzies nu sunt nici pe departe cele mai spectaculoase referitoare la descoperirea Americii. O noua ipoteza face înconjurul lumii: în acest sens: nici vikingii, nici Columb si nici chinezii nu au pus prima data piciorul în patria tomatelor si a curcanilor, ci... mongolii! Este teoria pe care o sustine profesorul Sumiya Jambaldorj de la Universitatea Genghis-Han din Ulan Bator. Ilustrul om de stiinta, specialist în lingvistica, a facut un studiu comparativ al denumirilor topografice din America si termeni din limba mongola, ajungând la concluzia ca între cei doi factori exista numeroase puncte comune.   „Probabil în urma cu circa 2000 de ani, înaintasii triburilor de mongoli din zilele noastre au traversat insulele Aleutine si au ajuns în America. Aici si în Alaska eu am gasit peste 20 de denumiri care ar putea fi de origine mongola. Sunt nume de râuri si de locuri, pastrate aproape nealterate de milenii. De altfel si în ziua populatiilor indigene din Alaska exista cuvinte similare cu cele din mongola – „haagan” înseamna stramos, si la ei, si la noi. Un argument în plus ar fi, sustine Sumiya Jambaldorj, ca uneltele stravechi descoperite în Alaska sunt similare cu cele utilizate de mongolii din vechime.

GABRIEL TUDOR - magazin.ro