Primul rezultat al cercetãrii a constat în prezentarea unor nanobaterii tridimensionale si a fost fãcut public anul trecut, în decembrie.

În acest proiect, specialistii au încastrat o matrice verticalã de nanofilamente de nichel-cositor în plexiglas. Apoi au dezvoltat nanofilamente, prin electrodepunere într-un mediu de oxid de aluminiu anodizat pe un substrat de cupru.

În acel prim model, anodul confectionat din nichel-cositor a fost încastrat, dar catodul a trebuit atasat la exterior.
Un alt proiect, mai nou, include catodul în interiorul nanofilamentelor. De data aceasta, cercetãtorii au utilizat PEO (oxid de polietilenã), un electrolit sub formã de gel, care stocheazã ioni de litiu si serveste drept izolator între nanofilamente.

Dupã nenumãrate teste, cercetãtorii au ale, pentru fabricarea catodului, un polimer usor de sintetizat, cunoscut sub numele de polianilinã (PANI).
Alumina a fost pulverizatã cu oxid de polietilenã, care a "cãptusit" porii aluminei, încastrând astfel anozii; catozii din PANI au fost atasati în dreptul deschiderilor porilor, tot prin metoda pulverizãrii.

Bateriile experimentale au cca. 50 de microni în lungime si o capacitate de stocare destul de bunã. Acum cercetãtorii vor sã le perfectioneze pentru a le putea încãrca si descãrca în mod repetat; pentru moment, prototipurile existente nu rezistã la mai mult de 20 de cicluri de încãrcare/descãrcare.

Sursa: kurzweilai.net