In lume, existã oameni care s-au nãscut fãrã amprente, datoritã unei mutatii, aceasta fiind o situatie care creeazã probleme la controlul de frontierã, dar si o provocare pentru geneticieni.

Amprentele - linii cu un desen specific pe partea inferioarã a mâinii - se formeazã, in mod normal, la jumãtatea perioadei de sarcina, fiecare individ având un set unic (chiar si gemenii identici), ceea ce le face un mod ideal, usor si rapid, de identificare a persoanelor.

Functia biologicã a amprentelor rãmâne una controversatã. Mult timp s-a crezut cã acestea ajutã la îmbunãtãtirea capacitatii de apucare a mâinii, dar un studiu recent sugereazã mai degrabã cã ele reduc frecarea dintre piele si o suprafatã si pot creste sensibilitatea tactilã.

Pânã în prezent, membrii a cinci familii au fost diagnosticati cu adermatoglifie (absenta totalã a amprentelor).

Eli Sprecher de la Universitatea din Tel Aviv, Israel, a studiat, alãturi de colegii sãi, trei generatii ale unei astfel de familii si a descoperit cã toti membrii familiei care suferã de aceastã afectiune prezintã o mutatie a genei SMARCAD1.

Gabriele Richard, care cerceteazã dermatologia si genetica în cadrul companiei GeneDX din Gaithersburg, SUA, considerã cã este putin probabil ca aceste descoperiri sã îi ajute pe cei care suferã de adermatoglifie sã îsi dezvolte amprente.

Dar Sprecher crede cã identificarea genei SMARCAD1 s-ar putea dovedi utilã sub alte aspecte. Gena codificã sinteza anumitor proteine, iar studiul acestora ar putea duce la descoperirea unor tratamente pentru afectiuni mai comune decât adermatoglifia.

Sursa: New Scientist