O centurã de antimaterie, alcãtuitã din antiprotoni, a fost gãsitã în jurul Pãmântului. Descoperirea a fost fãcutã de satelitul folosit în misiunea PAMELA (Payload for Antimatter/Matter Exploration and Light-nuclei Astrophysics) si ar putea deveni o sursã de alimentare pentru navele spatiale.

Noile informatii sustin teoriile care atestã cã Pãmântul si alte planete au astfel de centuri de antimaterie.
Specialistii au observat cã antiparticulele au format o centurã subtire în jurul Pãmântului, balansându-se înainte si înapoi între polii magnetici ai planetei. Centura, care se întinde de la câteva sute pânã la 2.000 de km deasupra Pãmântului, constituie sursa cea mai abundentã de antiatomi din apropierea planetei noastre.

Majoritatea antiprotonilor provin din antineutroni care sunt generati atunci când razele energetice cosmice lovesc straturile superioare ale atmosferei aflate la zeci de kilometri distantã de Pãmânt. Antineutronii scapã din atmosferã dezintegrându-se, la altitudini mari, în antiprotoni.

Perechile de protoni si antiprotoni sunt, de asemenea, produse în urma coliziunii dintre razele cosmice si atmosferã. Antiprotonii tind sã se adune la câteva sute de kilometri desupra Pãmântului, unde materia obisnuitã este atât de rarã încât este putin probabil ca aceasta sã se întâlneascã cu antimateria, distrugându-se reciproc în urma contactului.

Modificãrile energiei particulelor din centurã ar putea ajuta la verificare si calibrarea modelelor care încearcã sã cuantifice efectele pe care le au eruptiile solare si alte explozii asupra Pãmântului.

În plus este posibil ca, în viitor, acesti antiprotoni sã constituie o sursã de energie pentru misiunile ce vor cãlãtori mai departe de sistemul solar. La momentul potrivit, antiprotonii s-ar amesteca cu protonii, anihilându-se si producând particule încãrcate energetic care ar propulsa nava.

Numãrul antiprotonilor necesari în acest proces l-ar depãsi pe cel aflat în centura lui Saturn, care se presupune cã are cea mai mare centurã de antimaterie. Cu toate acestea, unii cercetãtori au demonstrat cã o cantitate mai micã de antiprotoni, asemãnãtori cu cei din centurã, ar putea fi folositi drept catalizatori pentru a declansa reactii nucleare care ar elibera particulele încãrcate.

Cãlãtorind cu o vitezã apropiatã de cea a luminii, particulele produse de reactiile nucleare s-ar deplasa cãtre spatele navei, propulsând-o dincolo de sistemul solar.

"Este extrem de dificil si de costisitor sã produci antiprotoni pe Terra", a explicat James Bickford, de la Laboratorul Draper din Cambridge, Massachusetts. Cele mai puternice acceleratoare de particule din lume pot produce doar câteva nanograme de antiprotoni pe an. De aceea, sustine Bickford, "antiprotonii din centura ce înconjoarã Pãmântul sunt de miliarde si miliarde de ori mai valorosi decât diamantele".

Sursa: ScienceMag