*  Proiectul minier a obtinut acordul din partea Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Timisoara

     *  ONG-urile de mediu: "Cerem USL si Guvernului României sa îsi asume public emiterea acordului de mediu pentru un proiect minier bazat pe cianuri"

     *  Ministrul Mediului cere demiterea directorului executiv al Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Timisoara

     *  Gabriela Lambrino, directorul Agentiei Regionale de Mediu Timisoara: "Decizia finala în cazul Certej a fost luata în prezenta consilierului ministrului Mediului"

     Informatia transmisa de mai multe ONG-uri potrivit careia proiectul minier de la Certej a primit autorizatia de mediu a stârnit tensiuni între autoritatile competente. În timp ce Rosia Montana Gold Corporation asteapta de ani buni avizul de la Ministerul Mediului, proiectul de la Certej, în judetul Hunedoara, nu a avut nevoie decât de aprobarea Agentiei de Mediu Timisoara, pe care a si primit-o, în iulie 2012.

     Productia în cadrul proiectului minier de la Certej (judetul Hunedoara), detinut de Deva Gold SA, ai carei actionari sunt Eldorado Gold Corporation (80%) si compania de stat Minvest Deva, va începe, cel mai probabil, în trimestrul al doilea din 2015, potrivit site-ului investitorului strain.

     Eldorado Gold anunta, totodata, ca proiectul de la Certej a primit acordul de mediu în iulie acest an.

     Zacamântul de la Certej este bogat în aur si argint.
     Potrivit estimarilor investitorului strain, productia de aici va fi de 130.000 uncii aur/an, respectiv de 660.000 uncii argint/an.

     Contactat de ziarul BURSA, directorul general al Deva Gold, Nicolae Stanca, ne-a transmis ca procedurile de obtinere a avizelor pentru exploatarea de la Certej au început în 2009, fiind finalizate în iulie 2012:
     "A fost o procedura transfrontaliera, coordonata de Ministerul Mediului, cu dezbateri repetate ce au avut loc inclusiv în Budapesta".
     "Ungurii si-au spus punctul de vedere, care a fost în afara legislatiei românesti si a celei europene. S-au împotrivit, pentru ca Muresul curge si pe la ei.
     Am primit avizele de mediu pe doua legislatii: cea româneasca si cea europeana.
     Au avut loc mai multe întâlniri, la care au participat Ministerul Mediului, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. S-a întrunit comisia tehnica din cadrul Ministerului Mediului. Au fost si Apele Române.
     Dupa ce au tot cerut completari, acum, în iulie, s-au dat avizele.
     Reprezentantii comisiei de analiza tehnica au spus ca nu mai au nimic de comentat si ca s-a respectat legislatia nationala si internationala în materie".

     *  ONG-urile: "Ceea ce guvernele anterioare doar au discutat, Guvernul Ponta a realizat în numai doua luni de la numire"

     Asociatiile "Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu", "Alburnus Maior" si "Re.Generation" condamna emiterea recenta a acordului de mediu pentru proiectul Certej, "prima exploatare a aurului la scara larga pe baza de cianuri din România".

     ONG-urile au declarat: "Prin detaliile sale - impactul devastator asupra mediului, vicii de legalitate, reteaua de actionari, respectiv companiile detinatoare, proiectul de exploatare de la Certej se aseamana celui propus la Rosia Montana, atragând de-a lungul timpului critici serioase din partea organizatiilor de protectia mediului din România.

     Proiectul, care ocupa o suprafata de 456 de hectare, presupune procesarea a 45 de milioane de tone de minereu - cu o concentratie de 1,8 g de aur pe tona de minereu - si utilizarea unei cantitati de cianura de sodiu de 1.653 tone pe an, timp de 16 ani, perioada de operare a minei. Ca si în cazul proiectului Rosia Montana, reziduurile rezultate dupa prelucrare, inclusiv cele cu cianura si metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafata totala de 63 de hectare".

     ONG-urile arata, totodata, ca ceea ce guvernele anterioare doar au discutat, Guvernul Ponta a realizat în numai doua luni de la numire: "Desi, atât premierul Victor Ponta, cât si ministrul Mediului si Padurilor Rovana Plumb sustineau cu tarie, la începutul mandatului, ca proiectul minier de la Rosia Montana nu poate merge înainte fara garantii de mediu, renegocierea participatiei statului sau desecretizarea contractului, mimând astfel responsabilitate fata de implicatiile serioase pe care asemenea proiecte de exploatare le ridica la adresa mediului si comunitatilor afectate, Guvernul nu a solicitat nicio garantie de mediu pentru aprobarea proiectului de la Certej. Participatia statului român, similara celei de la Rosia Montana, este acceptata în forma actuala, iar contractul ce sta la baza acestui proiect este tot unul secret".

     Mai mult, în emiterea acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, autoritatile au considerat ca acceptabil impactul produs de consumul a 29 de milioane de metri cubi de apa din râul Mures, defrisarea a 187 de hectare de padure si suprapunerea proiectului minier cu situl Natura 2000 - ROSPA 0132 Muntii Metaliferi pe o suprafata de 108 hectare, subliniaza ONG-urile.

     Eugen David, presedintele Alburnus Maior, spune:
     "Cerem USL-ului si Guvernului României sa îsi asume public emiterea acordului de mediu pentru un proiect minier bazat pe cianuri si sa explice tuturor românilor beneficiile sale de mediu, economice si sociale".

     *  Ministrul Mediului, Rovana Plumb, dispune verificarea acordului de mediu pentru Certej

     Ministrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a dispus prin ordin verificarea, în regim de urgenta, a acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, de catre Garda Nationala de Mediu si Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, a transmis, ieri, printr-un comunicat, Ministerul Mediului si Padurilor. Documentul mai precizeaza:
     "Se va urmari verificarea procedurilor urmate în legatura cu acest acord de mediu pentru a se vedea în ce masura s-au respectat toate prevederile legale.

     De asemenea, ministrul Mediului si Padurilor a solicitat conducerii Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului demiterea directorului executiv al Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Timisoara, pentru ca nu a informat autoritatea de mediu în legatura cu emiterea acordului de mediu pentru acest proiect, având în vedere ca este vorba de un obiectiv de interes national si international".
     Daca Ministerul va constata ca acordul nu a fost emis în conformitate cu legea, acesta va fi anulat.

     *  Gabriela Lambrino, directorul ARMT: Agentia a urmat toti pasii înaintea emiterii acordului de mediu pentru Certej

     Agentia Regionala de Mediu Timisoara (ARMT) a urmat toti pasii înaintea emiterii acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej, iar legislatia nu prevede informarea autoritatii de mediu în astfel de cazuri, a declarat, ieri, pentru Mediafax directorul agentiei, Gabriela Lambrino. Domnia sa a precizat: "La nivel de aplicare a legislatiei, totul a fost în regula. Legislatia de mediu înca în vigoare asa prevede, nu e necesara anuntarea autoritatii nationale de mediu. Nici acum legislatia de mediu nu prevede ca un amplasament într-o regiune sa fie aprobat de Agentia Nationala de Mediu. Daca, de exemplu, proiectul se întinde pe doua regiuni, atunci competentele revin Agentiei Nationale".

     Gabriela Lambrino a spus ca nu sunt motive pentru a fi demisa si ca nu intentioneaza nici sa demisioneze din functie: "Acel proiect nu avea de ce sa ajunga la Agentia Nationala de Mediu. Doamna ministru Rovana Plumb are competente sa trimita Corpul de control. Deocamdata mi s-a solicitat un calendar cu toata procedura, si (...) îl vom trimite la minister. Nu înteleg de ce doamna ministru nu i-a consultat si pe colegii din minister, de la compartimentul de autorizari, care cunosteau o buna parte a actelor".

     Gabriela Lambrino a explicat, totodata, ca primul pas în obtinerea acordului de mediu a fost solicitarea avizului de PUZ, iar ultimul pas a fost emiterea acordului de mediu: "Primul pas a fost solicitarea avizului de PUZ prin care s-a schimbat functiunea zonei, din teren agricol în teren industrial pentru destinatia de exploatare miniera auro-argintifiera. Solicitarea a fost depusa în anul 2007 si s-au urmat toate procedurile legale din legislatie, inclusiv trimiterea catre minister a faptului ca aceasta unitate ar putea avea impact transfrontier, în sensul ca ar putea fi afectate statele învecinate. Mai exact, în cazul în care nu se respecta anumite chestiuni: nu se face un baraj solid si apele care spala exploatarea, care au un oarecare continut de cianuri, se varsa în râul Mures si dau peste toate stopurile din cale, peste baraje, e normal ca Muresul sa poata polua prin circuitul de apa. Dar la cât e debitul de pe Mures, nu au cum sa polueze, nici macar pestii nu vor fi afectati. Impactul transfrontier s-a facut cu consultarea partilor vizate si anume Ministerul Mediului din Ungaria si Ministerul Mediului din Serbia".

     Directorul Agentiei Regionale de Mediu Timisoara a subliniat ca procedura pâna la emiterea acordului de mediu a fost una anevoioasa si s-au tinut sedinte de consultari în cele trei state vizate:
     "Procedura pâna la a ajunge sa emiti un acord de mediu e anevoioasa. S-au tinut consultari în Ungaria, la Budapesta si Szeged, dar si în Serbia. S-au tinut astfel de consultari si la Timisoara. În final, Ministerul Mediului a trimis documentul care atesta oficial ca s-au încheiat consultarile dintre cele trei state, anul acesta, în luna februarie. În decembrie anul trecut a avut loc ultima runda de consultari în Timisoara. În cadrul procedurii au avut loc inclusiv dezbateri publice din care a rezultat ca se doreste construirea proiectului respectiv. În iulie 2012, dupa ce existau toate avizele si documentele solicitate, nemaijustificându-se alta solicitare, s-a emis acordul de mediu. O respingere nu se poate da decât în conditii de ilegalitate, iar aici nu era cazul", a spus Lambrino.

     Mai mult, Gabriela Lambrino a spus ca decizia finala în privinta acordului de mediu pentru exploatarea miniera de la Certej a fost luata la Deva, la începutul lunii iunie, în prezenta Georgetei Barabas, actual consilier al ministrului Mediului:
     "Decizia finala a fost luata la Deva, la începutul lunii iunie, când doamna Rovana Plumb era deja numita ministru, împreuna cu toate institutiile care ne acuzau, pâna în acel moment, de încetinire a proiectului, inclusiv Agentia Judeteana de Mediu, condusa atunci de Georgeta Barabas, actualmente consiliera a ministrului Mediului, Rovana Plumb".

     *  Ungaria, direct afectata în cazul unui accident la Certej
     În cadrul discutiilor cu autoritatile române, Ungaria s-a opus proiectului de la Certej, motivând ca Muresul este sursa de aprovizionare cu apa a proiectului. Mai mult, daca ar avea loc un accident la iazul de decantare, Muresul ar fi principalul curs de apa afectat.
     Desi proiectul de la Certej se va întinde pe aproape 500 de hectare, pe o suprafata cu mult mai mica decât cea de la Rosia Montana (1600 hectare), iar cantitatea procesata de minereu va fi la jumatate, se pare ca, din punct de vedere tehnic, proiectul hunedorean este mult mai slab, ne-au declarat surse.
     Acestea au aflat, în urma unor discutii cu oficiali unguri, ca vecinii nostri trebuie sa se decida daca vor desfasura demersuri diplomatice pentru opirea lucrarilor de la Certej sau vor apela la Curtea Europeana de Justitie.

Autor: Viviani Mirica

     *  Tudor Bradatan, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu:
     "Evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul Certej ne-a provocat înca de la începutul sau serioase îngrijorari, prezentând numeroase vicii de legalitate. Lipsa studiilor si a evaluarilor impactului asupra biodiversitatii, conform Directivei Habitate si Directivei Pasari, sau lipsa oricaror evaluari privind potentialul arheologic al zonei si starea de sanatate a populatiei privind substantele periculoase ne îndreptatesc sa ne adresam Comisiei Europene pentru controlul conformitatii cu normele de drept comunitar amintite, dar si sa cerem instantei nationale competente anularea acordului de mediu emis".

     *  Investitia de la Certej, din faza de constructie a minei, se va ridica la 200 milioane de euro

     Directorul general al Deva Gold, Nicolae Stanca, ne-a spus ca proiectul de la Certej nu va utiliza cianura "în faza de concentrat", adica în etapa de separare a aurului de minereu, ci o tehnologie clasica, de flotatie, de macinare fara cianura.
     Cianura va fi folosita în faza de prelucrare a concentratului în circuit închis, ne-a explicat reprezentantul Deva Gold, iar concentratia din iazul de decantare va fi de 3 miligrame de cianura/litru, fata de 10 miligrame/litru, cantitatea maxima de cianura permisa de Uniunea Europeana.

     Potrivit lui Nicolae Stanca, exploatarea de la Certej se va întinde pe 16 ani, iar reabilitarea va dura 4 ani.
     Acolo vor functiona doua iazuri de decantare, unul cu o capacitate de 30 milioane de tone, care va contine doar piatra macinata, plus altul cu o capacitate de 300 milioane tone, care va contine si cianura, ne-a explicat directorul Deva Gold.

     Urmatoarea etapa în cadrul proiectului de la Certej este obtinerea autorizatiilor de constructie, "pentru tot ceea ce înseamna mina, sediul social, infrastructura", mai arata Nicoale Stanca, care subliniaza ca localnicii asteapta cu sufletul la gura sa înceapa exploatarea: "Aici, somajul este de 70-80%. Oamenii asteapta nerabdatori sa înceapa proiectul. Aici vor lucra circa 800 de persoane, în faza de constructie a minei si 550 în etapa de exploatare propriu-zisa.

     Investitia de la Certej, din faza de constructie a minei, se va ridica la 200 milioane de euro, spune Nicolae Stanca, adaugând:
     "Redeventa platita catre stat va fi de 6-8% din produsul finit, aur si argint, potrivit cotatiilor de pe bursa. Se adauga impozitele pe salarii, care vor ajunge la buget.
     Pâna acum, investitorul a platit circa 20 milioane euro pe terenurile cumparate de la persoane fizice. Pe de alta parte, primaria i-a concesionat o parte din terenul de care are nevoie.
     Investitorul achita, totodata, catre Agentia Nationala pentru Resurse Nationale, o taxa anuala de exploatare, de 25.000 lei/km patrat, pentru o un teren de 42 kilometri patrati (circa 238.000 euro, la cursul actual - n. r.)".

---

     "Eldorado Gold Corporation" este o companie miniera având sediul în orasul Vancouver din Canada, prezenta în China, Brazilia, Turcia, Grecia si România.

     "Eldorado Gold Corporation" este prima firma din America de Nord care a construit si opereaza o mina de aur în China. În prezent, compania opereaza sapte mine la nivel global, dintre care cinci aurifere (Kisladag si Efemcukuru, din Turcia, respectiv White Mountain, Tanjianshan si Jinfeng, din China), una de minereu de fier (Vila Nova, din Brazilia) si una de zinc plumb si argint (Stratoni, din Grecia).

     De asemenea, compania mai are în dezvoltare sase proiecte miniere: Eastern Dragon (aur si argint), din China, Tocantinzinho (aur), în Brazilia, Perama Hill (aur), Olympias (aur, argint, plumb si zinc) si Skouries (aur si cupru), în Grecia, si Certej (aur si argint), în tara noastra. Dintre acestea, proiectele de la Perama Hill si Tocantinzinho se afla în stadiul cel mai avansat, pentru primul "Eldorado" asteptând sa primeasca toate licentele necesare în ultimul trimestru al acestui an, în timp ce pentru al doilea estimeaza ca va finaliza studiul de fezabilitate în acest an si va primi aprobarea pentru Studiul cu privire la impactul asupra mediului cel târziu la începutul anului viitor.

     "Eldorado Gold Corporation" a încheiat anul trecut cu un profit de 347 milioane dolari, în crestere cu 109 milioane dolari fata de anul precedent. În primul semestru al acestui an, profitul a fost de 123 milioane dolari, fata de 140 milioane dolari, în aceeasi perioada a anului trecut, pe fondul unor costuri mai mari. Compania este listata la Bursa de la Toronto si la cea de la New York.

     În tara noastra, "Eldorado" a intrat prin achizitia, pentru 2,4 miliarde dolari, a companiei "European Goldfields", care detinea 80% din proiectul de la Certej. În urma acestei tranzactii, participatia a revenit "Eldorado". Restul de 20% este detinut de catre statul român, prin intermediul "Minvest Deva". Operatorul proiectului este "Deva Gold", subsidiara a companiei canadiene. Frank Timis, care a fondat si "Gabriel Resources", principalul actionar al "Rosia Montana Gold Corporation", a condus "European Goldfields" între anii 2000 si 2007, fiind si unul dintre actionarii cei mai importanti ai acesteia, (15% - 18,9%).

     Directorul pentru tara noastra al "Eldorado Gold Corporation" este Nicolae Stanca, domnia sa ocupând, în acelasi timp, si unul dintre posturile de vice-presedinte al companiei. Nicolae Stanca fost director general al "Minvest" si Presedintele al Consiliului Director si Director General al "Deva Gold".

Sursa: bursa.ro -  04.09.2012 - Autor: Alexandru Sarbu