Traditiile existente in mai toate religiile lumii prevad ritualuri funerare elaborate, menite a asigura raposatilor nu doar iertarea pacatelor, recunostinta celor ramasi in viata, mantuirea sufletelor ci si odihna vesnica a ramasitelor trupesti. Fie ca se afla in cimitire sau in urne funerare, sub forma de cenusa, oamenii care au trait candva pe acest pamant si au fost cuprinsi permanent de framantarile vietii isi afla linistea pentru totdeauna, dupa moarte. Dar nu de fiecare data se intampla asta, caci din diferite motive unii pamanteni ajung sa peregrineze chiar si dupa moarte. An randurile ce urmeaza va vom prezenta cazurile socante ale unor oameni – unii dintre ei personalitati istorice de seama – care au avut parte, dupa moarte, de aventuri mai palpitante decat in timpul vietii...

De la Ramses la Lenin

 Un numar de evenimente recente a adus in atentia presei si opiniei publice internationale chestiunea respectului acordat celor care au plecat din aceasta lume si care nu si-au aflat inca odihna vesnica. Mumia faraonului Tuthankhamon, ca si cea a lui Ramses, au fost scoase din mormintele lor in urma cu cateva decenii si de atunci au fost furate, dezmembrate, mutate dintr-un loc in altul, analizate, disecate, fiind expuse in cele din urma marelui public. Legendarul Padre Pio a fost canonizat de Papa Ioan Paul al II-lea in anul 2002, deshumat in 2008, cand s-a dovedit ca trupul lui era aproape intact, si dupa ce a fost prezentat timp de un an credinciosilor, ingropat iarasi, cu mare fast intr-o cripta aurita, desi multi au sugerat ca el sa ramana expus permanent, intr-o racla de sticla, pentru a se continua pelerinajul la moastele sale. La fel de intense sunt si dezbaterile legate de cadavrul imbalsamat al lui Vladimir Ilici Lenin, aflat inca in Mausoleul din Piata Rosie. Perfect conservat, gratie tehnologiilor moderne aplicate imediat dupa moartea lui, in 1924, de catre savantii sovietici, trupul neinsufletit al celui de al carui nume se leaga ascensiunea mondiala a comunismului, este privit zilnic de sute de turisti veniti sa viziteze Kremlinul. An ciuda celor care sustin ca Lenin ar trebui sa aiba parte totusi de un mormant, autoritatile ruse nu vor da curs acestei cereri, cel putin in viitorul apropiat.

Cea mai macabra judecata

 Evul Mediu si perioada de inceput a epocii moderne au constituit vremuri tulburi, sangeroase si pline de actiuni socante, chiar macabre pentru omul modern. Scena uneia dintre aceste actiuni a fost chiar Vaticanul. An anul 891, pe scaunul papal ajunge Formosus, care in doar cinci ani de pontificat reuseste sa se faca urat de majoritatea clericilor. La moartea sa, a fost succedat de Bonifaciu VI, apoi de Stefan VI. An ianuarie 897, acest papa a poruncit ca trupul lui Formosus, inamic personal al sau, sa fie exhumat si judecat pentru diverse crime comise impotriva Bisericii. A urmat un proces bizar, in care cadavrul lui Formosus, imbracat in vesminte de Papa si legat in scaun, a asistat la procedurile judiciare, un diacon adolescent fiind insarcinat sa stea in spatele cadavrului si sa raspunda pentru el la intrebarile judecatorilor. Procesul a fost dominat de tiradele furioase ale Papei Stefan, care a jignit, blestemat si scuipat trupul in putrefactie. Farsa a continuat si verdictul final a fost ca fostul suveran pontif sa fie dezbracat de hainele scumpe si aruncat intr-o groapa comuna. Dupa cateva zile, insa, a fost dezgropat si azvarlit in Tibru, de unde a fost recuperat si ascuns de un calugar. „Sinodul Cadavrului”, cum a fost cunoscut, a dus la caderea razbunatorului papa iar urmasul sau, Teodor II a poruncit ca trupul lui Formosus sa fie reinhumat la San Pietro, cu onorurile cuvenite. Lucrurile n-au fost prea diferite nici in cazul lui Oliver Cromwell, liderul protestant de al carui nume se leaga executia regelui englez Carol I. La putin timp dupa decesul sau, trupul lui Cromwell a fost scos din catedrala Westminster si supus unei executii postume, care a avut loc pe 30 ianuarie, data cand fusese ucis si Carol I. Cadavrul sau a fost spanzurat la Tyburn iar trupul a fost ulterior dezmembrat si aruncat intr-o groapa, capul retezat fiind infipt intr-o sulita si expus langa catedrala timp de trei ani. Abia in 1960, capul lui Cromwell a fost ingropat in cimitirul abatiei Cambridge.

Unde se afla trupul lui Columb?

La mai bine de patru secole de la moartea lui Cristofor Columb, omul care printr-o intuitie geniala a schimbat cursul istoriei, descoperind Lumea Noua, in 1492, soarta osemintelor sale ramane inca invaluita in mister. Oficial, ramasitele pamantesti ale „amiralului Marii Ocean”, mort in mizerie si uitat de suveranii carora le oferise un imperiu, se afla intr-un sicriu de bronz, in catedrala din Sevilla, dar alte surse pretind ca faimosul explorator si-ar fi aflat odihna vesnica de cealalta parte a Atlanticului, in Republica Dominicana, unul dintre primele pamanturi descoperite de el pe continentul american. Dupa cum se stie, la 30 de ani de la moartea lui Columb, la Valladolid, trupul sau a fost dezgropat din pamantul manastirii La Cartuja si trimis cu mare fast la Santo Domingo, in insula Haiti. Dar, cum in 1795 Spania a cedat insula Frantei, pentru a nu cadea in mainile francezilor, sicriul a fost dezgropat in taina si trimis la Havana. Dupa eliberarea Cubei de sub dominatia spaniola, in 1898, sicriul a luat calea Spaniei. Ansa multi istorici sunt convinsi ca osemintele aflate acum in catedrala din Sevilla apartin altcuiva, pentru ca orasenii din Santo Domingo nu au vrut sa-l predea metropolei pe marele Columb, mandria lor. Ipoteza a capatat contur dupa ce in 1977, in timpul unor lucrari de consolidare la catedrala din Santo Domingo, s-a gasit un osuar inscriptionat cu cuvintele „Don Cristobal Colon, ilustrul navigator”, sugerand ca ar adaposti ramasitele pamantesti ale lui Columb.

Copernic, „ereticul iertat”

 Timp de 461 de ani, osemintele lui Nicolaus Copernic s-au aflat intr-un mormant nemarcat de sub pardoseala catedralei din Frombork, in nordul Poloniei. Faimosul astronom fusese ingropat aici pentru ca activase, ca simplu preot, in eparhia Frombork. Dar in anul 2004, un episcop local ale carui cercetari in arhive il facusera sa creada ca marele savant fusese inhumat in catedrala, i-a convins pe arheologi sa intreprinda sapaturi aici. Au fost scoase la iveala craniul si oasele unui barbat de circa 70 de ani – varsta pe care o avea Copernic cand a murit. An cele din urma, identificarea s-a facut dupa compararea testelor ADN efectuate pe un fir de par gasit intr-una din cartile lui Copernic. S-a dovedit fara echivoc ca osemintele ii apartineau. Ramasitele pamantesti ale savantului au fost inhumate, cu onoruri militare, tot in catedrala din Frombork, deasupra mormantului fiind plasata o piatra de granit negru ce poarta pe ea un model al Sistemului Solar.

Autor: Gabriel Tudor ; Sursa: revistamagazin.ro