Oamenii de stiinta si-au pus intotdeauna intrebari care par destul de bizare, dar care – odata lamurite – ne aduc informatii pretioase despre fiinta umana, despre celelalte specii, despre tot ce a existat vreodata sau exista in jurul nostru. De pilda, a te referi cu certitudine la evenimente petrecute cu sute de milioane de ani in urma pare un fel de a incerca sa masori insasi eternitatea. Si totusi, este posibil.

Dinozaurul zburator

Abia cu sase ani in urma, paleontologii au descoperit fosila unui straniu dinozaur zburator, botezat Microraptor. El avea pene si patru aripi, iar cercetatorii au stabilit ca a trait acum 125 de milioane de ani. Calculul, se spune, ar fi fost destul de simplu de realizat: varsta mentionata este cea a rocilor din provincia chineza Liaening, unde a fost gasita fosila, „conservata” in straturile de cenusa vulcanica expulzata in cursul eruptiilor din vremea respectiva.

Asadar, Microraptorul nostru a fost ucis de vulcan si ingropat sub tone de cenusa. Dar cum s-a calculat lunga perioada de timp scursa de atunci? Mai intai, din stratul de roca in care s-a pastrat fosila, s-a decupat un esantion continand atomi radioactivi; sa zicem de uraniu. Acestia sunt instabili si, dupa 700 milioane de ani, jumatate din ei se dezintegreaza, dand nastere unor atomi mai mici (de plumb, in cazul uraniului). Este de ajuns sa se numere atomii stabili care au avut timp sa apara in esantion de la formarea lui, pentru a i se calcula varsta si, implicit, epoca in care a trait si a murit dinozaurul zburator.

O lume inca necunoscuta

Nu numai trecutul indepartat al planetei sta sub semnul misterului stiintific, ci si lumea vie actuala. Pana acum, biologii au identificat circa 1.750.000 de specii vii, dintre care peste jumatate sunt insecte. Anual, se mai descopera in jur de 10.000 de noi specii, fie traitoare in zone putin explorate, fie inca nerepertoriate. Si se spune ca ar fi ramas „de descoperit” inca vreo 13 milioane. Numai ca aceasta evaluare este un joc destul de imprecis, ca sa nu mai punem la socoteala timpul necesar cercetatorilor pentru a ajunge la final.

In ritmul actual, peste cateva decenii se vor cunoaste in plus aproximativ 100.000 de plante si 5.000 de vertebrate – cele mai multe, pesti. Luandu-se in calcul raporturile dintre specii (inclusiv lanturile trofice), se afirma, cu o larga aproximatie, ca pe Pamant au ramas intre 5 si 10 milioane de specii de insecte nerepertoriate si, in total, 10-15 milioane de specii vii. Exista si alte pareri, totusi.

Remarcand ca, nu de putine ori, indivizi considerati ca facand parte din specii diferite sunt varietati ale aceleiasi specii, numarul celor „de descoperit” scade la doar 1-2 milioane. In alta ordine de idei, genetica multiplica suma totala. Asadar, stim ca... nu prea stim cate tipuri de vietati populeaza Terra. Mai importanta este insa cunoasterea lor si luarea masurilor necesare protejarii a tot ceea ce inseamna viata.

Sursa: magazin.ro ; Autor: Adrian-Nicolae Popescu