Evaluarea preliminarã pe care FMI a fãcut-o programului economic al guvernului român justificã un optimism prudent. Dupã discutiile purtate la Ministerul Finantelor, seful misiunii FMI la Bucuresti, Jeffrey Franks, a declarat cã datele privind deficitul bugetar pe trimestrul III aratã destul de bine, ceea ce înseamnã cã România are sanse bune sã se mentinã în tinta de deficit fixatã pentru acest an, respectiv 6,8% din PIB.

Pe de altã parte, limita deficitului pentru anul viitor rãmâne de 4,4%, a precizat Franks, întrebat ce pãrere are despre reducerea TVA la alimentele de bazã la 5% si neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000 de lei, echivalentul a 460 de euro. Cele douã mãsuri au fost aprobate, la mijlocul sãptãmânii, de Camera Deputatilor, cu concursul involuntar al parlamentarilor din arcul guvernamental. Pus într-o posturã jenantã de gafa propriei majoritãti, Executivul a promis reprezentantilor Fondului cã va remedia situatia pânã la 1 noiembrie, cînd se încheie actuala misiune a FMI. Cele douã legi adoptate de deputati contrazic flagrant politica de austeritate asumatã în acordul de împrumut cu FMI, Banca Mondialã si Comisia Europeanã, acord aflat în curs.

Delegatia FMI a mai avut convorbiri la Ministerul Economiei, temele fiind marile companii de stat si mãsurile pe care autoritãtile trebuie sã le ia pentru a elimina din pierderile înregistrate de acestea. FMI monitorizeazã companii din domeniile infrastructurii rutiere si de cãi ferate, energiei termice si electrice si extractiei de cãrbune. În varã, Guvernul a anuntat cã va reevalua bugetele acestor companii. Alternativele sunt limpezi, iar conducerile întreprinderilor de stat au de ales între tãieri de salarii si concedieri.

În ce priveste sectoarele bugetare, FMI nu a mai evocat nevoia de noi disponibilizãri sau reduceri de salarii, dupã cea de 25 de procente valabilã în prezent. Precizarea a fost fãcutã, la Radio România, de reprezentantul tãrii la FMI, Mihai Tãnãsescu. El a criticat, pe de altã parte, propunerea de majorare a salariului minim, venitã din partea Guvernului. Mihai Tãnãsescu: „Cred cã o crestere a salariului minim în segmentul bugetar, care în mod cert va atrage si o crestere a salariului minim în sectorul privat, va duce la o scãdere de competitivitãtii economiei si a produselor românesti la export, va duce, probabil, la eliminarea unor locuri de muncã si la o constrângere din partea sectorului privat în ceea ce priveste dezvoltarea. Deci, trebuie sã analizãm foarte atent când luãm o mãsurã de genul acesta, sã-i vedem nu numai aspectele pozitive, dar si posibilele aspecte negative”.

Sursa: rri.ro - Autor: Stefan Stoica