\\ Home Page : Articolo : Stampa
John Maler Collier - Pasiunea legendelor.
By Admin (from 02/09/2011 @ 10:41:58, in ro - TV Network, read 2411 times)

 Pictorul englez John Maler Collier (1850-1934) a fost unul dintre cei mai interesanti artisti supranumiti „pre-rafaelisti” – adorau arta lui Rafael si sustineau ca tot ceea ce s-a petrecut dupa el reprezinta doar „coruperi ale compozitiilor elegante”.  Venit pe lume într-o distinsa familie de personalitati cu înalte pozitii în societate (membrii de frunte ai Parlamentului de la Londra si cu functii importante în justitie), John Collier s-a asociat pe viata cu familia celebrului biolog Thomas Henry Huxley, mare sustinator al teoriei evolutiei speciilor a lui Darwin, poreclit si „Buldogul lui Darwin”.

Astfel, Collier nu numai ca a fost casatorit cu ambele fiice ale lui Huxley (împotriva unei legi victoriene care interzicea ca fiica mai mica sa se marite cu vaduvul surorii mai mari), dar a fost profund influentat de teoriile îmbratisate de socrul sau – concepte care l-au îndepartat pe artist de preceptele religioase clasice. Astfel, pictorul afirma ca este un adept convins al „utilitarismului” si al „secularizarii moralitatii”. Obtinerea placerii si a fericirii era scopul suprem al vietii si al eticii acesteia. În general, utilitarienii îsi trageau radacinile din filosofia lui Epicur, adaptata secolului XIX de unii ganditori englezi.

Cunoscand aceste conceptii promovate de pictorul englez, devenit „Onorabil” prin obtinerea distinctiei de Ofiter al Imperiului Britanic, putem întelege cateva din cele mai importante lucrari ale sale – care îl reprezinta si care-l caracterizeaza ca pe un mare iubitor de legende si nu un intelectual atasat vreunei religii (vorbea în termeni duri despre catolicism). Una din legendele preferate a fost cea a lui Tannhäuser, poet si trubadur german traitor în secolul XIII.

Acest erou (cunoscut doar din poemele sale) ar fi avut privilegiul (sau ghinionul) sa descopere asezarea subterana unde locuia Venus (Venusberg). Un an de zile a petrecut în placerile acelui taram al femeilor superbe, apoi a iesit la suprafata, cuprins de remuscari. S-a dus la papa sa-l absolve de pacate, dar acesta a refuzat. Tannhäuser a plecat întristat si a disparut în Venusberg, iar dupa trei zile din bastonul papal au rasarit flori, ceea ce nu se întamplase niciodata (povestea a fost reluata de Wagner).

 

Lady Godiva, o Godgifu (990 -- 10 settembre 1067), era una nobildonna anglosassone d'Inghilterra, moglie del conte Leofrico di Coventry (Inghilterra).

Secondo la leggenda, cavalcò nuda per le vie di Coventry per ottenere la soppressione di un ulteriore tributo imposto da suo marito ai propri sudditi.
Per tradizione popolare l'appellativo inglese "Peeping Tom", equivalente italiano di "guardone", deriva dal fatto che il giovane Tom la guardò e rimase talmente impressionato da divenire cieco.

Un alt cap de afis al operelor lui John Collier este mitul lui Lilith, despre care se spune ca ar fi fost prima nevasta a lui Adam si care a avut un „destin satanic”. Nonconformistul ganditor si pictor ne-o prezinta pe Lilith ca pe o splendida femeie care îmblanzeste un piton. Partea ciudata a povestii sale o reprezinta motivul pentru care nu s-ar fi înteles deloc cu Adam: cine sa stea deasupra în timpul actului sexual! Pare o banalitate, însa daca subliniem ca Lilith a fost creata tot din huma, ca si Adam, vedem aici o problema de ierarhie: ea si primul barbat erau egali, spre deosebire de Eva, care era inferioara, caci fusese facuta dintr-o coasta a barbatului. Lilith nu a suportat pretentiile lui Adam si a disparut, devenind un demon al noptii, o amenintare la adresa noilor nascuti...

Legenda are mai multe variante, iar personajul cu pricina este prezent si-n Vechiul Testament sub forma unei „bufnite urlatoare”. Interesant este ca John Collier o prezinta pe acea femeie cu „prea multa personalitate” singura, ca si cum artistul nu-l baga în seama pe Adam (asa cum face Dürer), pledand, în consecinta, cauza ei. Oricum, Lilith ramane un mister si, dupa cum vedem cu certitudine, femeia nu are prea multe sanse biblice de a fi egala barbatului. E ca la aritmetica: nu se compara mere cu pere...

Autor: PAUL IOAN - magazin.ro