Considerata una dintre cele mai frumoase asezari din Europa, capitala Ungariei, Budapesta, inalta spre soare o multime de statui, de parcuri, de biserici si palate. Printre acestea din urma se numara Muzeul de Istorie Nationala, al carui inceput poate fi datat in anul 1802 cand contele Ferenc Széchény a donat natiunii intreaga colectie de monede, manuscrise, carti rare, antichitati si cateva portrete, obtinand in acest scop aprobarea si sprijinul imparatului Franz Joseph.

La inceput, exponatele au fost gazduite in vechea manastire Paulina pentru ca apoi sa fie mutate la Universitate. In 1867 Dieta accepta statutul din institutie nationala pentru muzeu si donatiile publice se inmultesc. In 1832 se hotaraste alocarea sumei de o jumatate de milion pentru construirea unui nou sediu al muzeului.

Lucrarea este incredintata arhitectului Mihály Pollack si munca se desfasoara intre 1837-1847. Constructia a fost intrerupta in 1938 in timpul unei inundatii catastrofale, dar a fost gata la timp pentru a sluji ca fundal adunarii populare din 15 martie 1848, care a marcat inceputul revolutiei. Cu aceasta ocazie marele poet Sandor Petöfi recita imnul national si exemplare ale acestuia sunt impartite in public, momentul fiind considerat adevarata inaugurare a cladirii, mai presus decat orice alta ceremonie oficiala. De atunci muzeul a devenit un simbol al libertatii nationale pentru ca in parcul din fata lui se aduna locuitorii orasului pentru diverse adunari si pentru a sarbatori ziua nationala.

Muzeul are o inaltime de 24 metri, ocupa o suprafata de 7894 mp si o fatada cu coloane corintiene. Timpanul a fost realizat de sculptorul Raffael Monti din Milano si reprezinta o alegorie sugestiva. In centru se afla Pannonia avand la dreapta Stiinta si Arta si la stanga Istoria si Faima. Sculptura din coltul drept reprezinta Dunarea iar cea din coltul stang, Drava. Interiorul a fost realizat in stil clasic. Peretii si tavanul scarilor principale prezinta impresionante fresce alegorice opere ale lui Károly Lotz si Már Thau.