Durata mai mare de viată este o urmare a faptului că avem creierul mai bine dezvoltat, afirmă o ehipa de cercetători într-un articol publicat de curând în Proceedings of the National Academy of Sciences. Rezultatele studiului indică faptul că bătrânetea este consecinta necesitătii de a contribui la cresterea copiilor tot mai inteligenti.
Pe măsură ce îmbătrânim, creierul nostru devine mai usor. În jurul vârstei de 80 de ani, creierul uman este mai usor cu până la 15%. Cel al suferinzilor de tulburări mentale legate de vârstă, ca Alzheimer, se micsorează si mai mult. Această pierdere în greutate derivă din declinul treptat al delicatelor structuri de neuroni si al legăturilor dintre ei.
În paralel, capacitatea creierului de a procesa gânduri, amintiri si de a răspunde la semnalele corpului pare să se diminueze.
Cercetătorii stiu că anumite zone ale creierului par să involueze într-un ritm mai alert decât altele. Cortexul cerebral, care este implicat în gândirea de nivel cognitiv superior, se micsorează mai mult decât cerebelul, responsabil de reglarea miscărilor.
În ciuda fenomenului universal al îmbătrânirii, cercetătorii nu au reusit să afle de ce creierul nostru îsi pierde din materia cenusie odată cu vârsta.
Într-un mod bizar, creierul maimutelor nu este supus acestei pierderi de materie cenusie, motiv pentru care cercetătorii iau în calcul ipoteza ca această caracteristică să se regăsească doar la oameni.
O echipă de neurologi, antropologi si primatologi a colectat date pentru a afla răspunsul.
Comparând imagini obtinute prin rezonantă magnetică de la mai bine de 80 de persoane cu vârste cuprinse între 22 si 88 de ani cu cele ale unui număr similar de cimpanzei crescuti în captivitate, cercetătorii au descoperit că la primate creierul nu se micsorează cu vârsta.
Rezultatele sugerează că cele 5-8 milioane de ani în care cimpanzeii au evoluat diferit de oameni diferentiază modul în care îmbătrânesc cele două specii. Antropologul Chet Sherwood de la Univesitatea George Washington din Washington DC, conducătorul cercetării, consideră că oamenii trăiesc mai mult pentru a fi responsabili fată de copiii lor mult mai inteligenti.
Oamenii trăiesc relativ mult comparativ cu primatele. Anii de bătrânete sunt post-menopauză pentru om, pe când cimpanzeii se pot reproduce până când mor.
În plus, creierul unui om este de 3 ori mai mare decât al unui cimpanzeu.
Dr Sherwood sugerează că viata prelungită a bunicilor are rolul evolutiv de a sustine mamele si de a nu le lăsa să crească singure copiii tot mai inteligenti si mai energici. Îmbătrânirea, crede dr. Sherwood, este o cale de a trăi mai mult pentru a da o mână de ajutor rudelor.
"Studiul aduce dovezi care atestă că modelele de îmbătrânire ale creierului uman sunt unice, diferite de cele ale animalelor", a afirmat Tom Preuss de la Universitatea Emory din Atlanta, care nu a fost implicat în studiu.
Dr. Preuss a declarat că diferentele dintre ceierul uman si cel al primatelor nu elimină posibilitatea studiului bolilor legate de îmbătrânire asupra acestora. El a mai spus că aceste diferente ar putea explica de ce oamenii suferă mai mult din cauza bolilor legate de îmbătrânire decât alte specii.
Sursa: BBC News