\\ Home Page : Articolo : Stampa
Timp de decenii s-a crezut ca doar 10-2-% dintre neoplasme ar avea origine virala, dar cercetari recente sugereaza ca virusurile ar fi implicate într-un numar mult mai mare de cancere, inclusiv tumori cerebrale si leucemie.
By Admin (from 07/01/2012 @ 08:09:33, in ro - Stiinta si Societate, read 2582 times)

Cele mai bine cunoscute conexiuni de acest tip sunt cea care implica virusurile hepatitei B si hepatitei C, care pot duce la aparitia cancerului la ficat, si virusul papiloma uman (HPV), care determina o proportie importanta de cancere de col uterin.

Acum doi ani, s-a descoperit ca aparitia carcinomului cu celule Merkel (o forma agresiva de cancer al pielii) are loc adesea dupa o infectie cu polyomavirus (raspândit la animale si care se poate transmite si la om).

Aproximativ 40% dintre cancere ar putea fi provocate de virusuri

Iar în acest an, cercetatorii de la Institutul Karolinska din Suedia au descoperit o legatura între infectia virala si aparitia meduloblastomului, cea mai comuna forma de cancer cerebral la copii.
Unele indicii sugereaza si existenta unei legaturi între anumite virusuri si cancerul de prostata.

Daca toate aceste informatii se vor confirma, demonstrând originea virala a unui mare numar de cancere, atunci, cred cercetatorii, exista speranta de a dezvolta vaccinuri care sa protejeze împotriva infectiilor virale si, implicit, împotriva cancerelor produse de aceste virusuri.

O alta abordare o constituie dezvoltarea unor terapii care sa ajute sistemul imunitar al pacientului sa lupte el însusi împotriva virusului.

Dar acest lucru presuprune întelegerea deplina a felului în care se desfasoara carcinogeneza indusa de virusuri.

Or, procesul nu este înca bine înteles de catre oamenii de stiinta, deoarece se considera ca virusurile patrund în celule si le modifica functionarea, astfel încât acestea sa contribuie la înmultirea virusului. Însa, în acest proces, celulele mor, deci nu au cum sa devina canceroase.

O ipoteza încearca sa explice fenomenul prin faptul ca virusul ar ramâne în stare latenta în celule si ar interveni în mecanismele genetice, împiedicând celula sa repare mutatiile produse în ADN.

Sursa: Mail Online - via descopera.ro