Caniculã sau înghet, furtuni, inundatii sau pârjol, 2010 este considerat de specialisti anul extremelor meteorologice.

Anul e departe de a se fi sfârsit, iar predictiile climatologilor sunt si mai sumbre, ei avertizând cã nu vom scãpa prea curând de furiile naturii, astfel de fenomene extreme având toate sansele sã se extindã pe tot globul în urmãtoarele luni.

Cele mai recente exemple de dez lãn tu ire a naturii sunt Pakistanul, care e înghitit de ape, si Rusia, care se lup tã cu incendii devastatoare în îm prejurimile Moscovei.

În Pakistan, inundatiile din Valea In dusului (unul dintre cele mai mari flu vii din lume) au, cu adevãrat, proportii biblice. Expertii ONU es ti mea zã cã actuala crizã umanitarã din aceas tã regiune a globului este mai mare decât efectele combinate a trei dintre cele mai mari dezastre naturale p e­trecute în ultimul deceniu, cum au fost, de pildã, valul tsunami din Paci fic si cutremurele devastatoare din Pakistan (2005) si Haiti (2010).

Oa menii de stiintã au descris actuala ca tastrofã din Pakistan ca fiind una care se petrece o datã la un secol. "Nici un fluviu nu poate primi atâta can titate de apã într-un timp atât de scurt. Este de cinci sau chiar de zece ori mai multã decât cea normalã", a es ti mat profesorul Rajiv Sinha, de la Ins ti tutul Indian de Tehnologie din Kanpur. Sunt cele mai mari inundatii din ultimii 80 de ani din regiune si au afectat pânã acum 20 de milioane de oameni, iar numãrul mortilor a depãsit 2.000.

Medicii avertizeazã cã numãrul victimelor va creste în urmãtoarele zile, pentru cã rezervele de apã potabilã, medicamentele si vaccinurile sunt insuficiente. Cei mai expusi sunt copiii si bãtrânii, iar ieri se confirmaserã deja trei cazuri de holerã. Cel putin 36.000 de persoane se crede cã ar suferi de o formã fatalã de diaree cauzatã de apa infestatã, în timp ce ele au fost tratate de holerã, în loc sã li se facã teste medicale pentru a fi diagnosticate corect, a raportat Maurizio Guiliano, seful ope ra ti u nilor umanitare ale ONU în Pakis tan. Inundatiile au afectat pânã acum o treime din tarã, iar în urmãtoarele zile se asteaptã noi inundatii în zonele de nord si nord-vest. 

Este vremea musonului, dar, "desi cantitatea de precipitatii va fi aceeasi, acestea se vor produce într-un timp mai scurt si cu o intensitate mai mare", a explicat Sinha pentru BBC News. El a mai precizat cã, în august 2010, peste o jumãtate din cantitatea de precipitatii care trebuia sã cadã în trei luni a cãzut într-o singurã sãptãmânã.

Un alt specialist, profesorul canadian Martin Gibling, de la Universitatea Dalhousie din Halifax, es tim ea zã cã modificarea puterii musonului este provocatã de încãlzirea climei. "Când climatul e mai rece, umidita tea dinspre ocean este mai scã zu tã (...), iar musonul este mai slab si flu viul ia mai putinã apã." Fenomenul se produce invers când temperatura este mai mare, a explicat el legãtura în tre efectele musonului si tempera tu ra de la suprafata Oceanului Indian. Dacã se va dovedi cã actualele fe no mene meteorologice au legãturã cu încãlzirea globalã, atunci apare si în tr e barea dacã aceasta va transforma Indusul în "monstrul" care era acum 6.000 de ani, când Pãmântul a mai trecut printr-o perioadã cu temperaturi extreme.

În timp ce Pakistanul "înoatã" în ape tulburi, Moscova se sufocã din cau za fumului provenit de la incen dii le de vegetatie cauzate de caniculã, care au afectat mai multe zone ale Rusiei si au înconjurat capitala tãrii. Sâmbãtã, dupã o usoarã degajare a cerului de deasupra Moscovei, fumul a venit iarãsi, iar vizibilitatea este acum de cel mult 300 de metri. Cel mai ridicat nivel de poluare a fost înregistrat în zilele de 6 si 7 august, concentratia monoxidului de carbon în aer depãsind de aproximativ sapte ori nivelul maxim admisibil.

Potri vit meteorologilor,  Moscova nu scapã de fum nici sãptãmâna aceasta, mai ales cã nici curentii de aer nu sunt favorabili risipirii norilor toxici. Se vorbeste si despre pericolul reactivãrii particulelor toxice degajate în urma tragediei nucleare din 1986, de la Cernobîl. Populatia este stresatã si, potrivit unui psihiatru rus, un procent de 10% a ajuns sã creadã cã vine, cu adevãrat, Apocalipsa sau cã tara lor ar fi vizatã de un atac secret cu arme climatice. Pânã acum, numãrul oficial al mortilor din capitala Rusiei este de aproximativ 50. Anul acesta nu au fost mai multe incendii de pãdure decât în alti ani, însã intensitatea lor a fost mai mare si s-au produs în partea europeanã a Rusiei. Efectele incendiilor din Rusia s-au rãsfrânt si asupra Ucrainei si Finlandei.

În cealaltã parte a continentului, Portugalia se confruntã, la rândul sãu, cu un numãr-record de incendii, pentru care au fost mobilizati peste 500 de pompieri.

Alte tãri ale Europei s-au luptat cu ploi torentiale, furtuni puternice si inundatii.
În Polonia, Cehia, Germania si Lituania, aceste fenomene au provocat moartea a 14 persoane si pagube materiale însemnate. În Marea Britanie, dupã multe zile calde care i-au fãcut pe englezi sã spere într-o "varã indianã", de sâm bã tã, ploile s-au întors, iar meteorologii au anuntat cã acestea vor tine pâ nã în noiembrie, când vremea va deveni uscatã, dar rece.

La Poli, lumea se luptã cu frigul. America de Sud are parte de o iarnã foarte grea. Aproximativ 200 de oa meni au murit de frig în Chile, Peru, Argentina, Bolivia, Brazilia si Uru guay, iar în unele zone a nins pentru pri ma datã dupã zeci de ani. Peru a ajuns "polul frigului" din America de Sud, unde s-au înregistrat minus 23 de grade Celsius. În Nord, o portiune dintr-un ghetar, mare cât cartierul newyorkez Manhattan, s-a desprins de Groenlanda si pluteste în derivã, în Arctic.

Mai multi climatologi sunt de pãrere cã aceste fenomene care s-au petrecut relativ simultan pe tot glo bul s-ar putea afla într-o strânsã legãturã unele cu altele. Meteorologul brita nic Michael Blackbern crede cã, cel putin, inundatiile din Pakistan si canicula urmatã de incendii în Rusia ar avea drept cauzã comunã modificarea curentilor de aer din straturile superioare ale atmosferei. La rândul lor, meteorologii ungari au explicat pentru Financial Times cã zona de presiune ridicatã de deasupra Rusiei este atât cauza valorilor excesive de temperaturã din aceastã tarã ce au provocat caniculã si incendii, cât si a inundatiilor care s-au abãtut, în ce pând din luna mai, asupra centrului Europei.

La nivel global, luna iulie a fost cea de-a 305-a lunã consecutivã în care temperaturile de la suprafata Terrei au depãsit media secolului al XX-lea, potrivit datelor Ad mi nis tra­tiei Atmosferice si Oceanice Na ti o na le din SUA (NOAA), iar vara din acest an este consideratã de experti ca fiind cea mai caldã de pânã acum. Temperatura de la suprafata Pã­mân tului a coborât ultima datã sub aceastã medie în februarie 1985. 2010 a depãsit si anul 1998, fiind anul cu cele mai multe luni cu temperaturi-record.

Întrebarea-cheie pentru multi cercetãtori rãmâne dacã, într-adevãr, încãlzirea globalã este cauza fenomenelor meteorologice extreme din ultimul timp. Existã încã numeroase controverse pe aceastã temã. Dupã reuniunea din acest an de la Copenhaga, pe tema încãlzirii glo bale cauzate de emisiile de dio xid de carbon provenite din ac ti vi­tãtile umane, a iesit mare scandal, unii cercetãtori recunoscând cã au întocmit raporte mincinoase. "Este o întrebare de 1 milion de dolari", a afirmat profesorul canadian John Clague, de la Universitatea Simon Fraser, din Burnaby.

ROMÂNIA, ÎN CLUBUL EXTREMELOR METEOROLOGICE.
Nici România nu face exceptie din "clubul" meteo al extremelor. Timp de trei sãptãmâni, începând din iulie, codurile galben si portocaliu pentru cãldurã si inundatii au fost la ordinea zilei. Si mai avem de îndurat, dupã cum ne-au anuntat meteorologii. Luna iulie a fost una dintre cele mai agitate si capricioase din istoria meteorologiei. Fenomenele meteo au avut o frecventã si o intensitate fãrã comparatie cu cele din alti ani.

Avertizãrile fuseserã fãcute din luna mai, din care 13 zile au stat sub codurile galben si portocaliu pentru ploi si inundatii. În iunie, au fost 12 zile de avertizare pentru caniculã, anuntându-se si primul cod portocaliu în aceastã varã, iar în iulie am stat 24 de zile sub cod galben si portocaliu de caniculã. Luna aceasta s-au atins recorduri de caniculã, iar cãldura a alternat cu furtuni puternice, care au provocat inundatii în unele zone ale tãrii.

Si în alti ani am suferit de caniculã, însã anul acesta, specialistii nostri au explicat cã diferenta a fost fãcutã de intensitatea si frecventa extremelor meteorologice.
De la INM am primit totusi un "balon de oxigen". Specialistul Mihai Timu ne-a informat cã de miercuri tara noastrã va reveni la un regim termic normal, în sud fiind asteptate temperaturi ceva mai ridicate, de pânã la 33-34 de grade Celsius, iar din aceastã noapte revin ploile si chiar furtunile, începând din partea vesticã a tãrii, urmând ca acestea sã se extindã pe tot teritoriul.

Sursa: Jurnalul.ro