Conform unor noi cercetari se pare ca, la toate mamiferele, creierul face acelasi lucru, indiferent daca animalele merg pe sol sau se urca într-un copac.

Oamenii de stiinta de la University College London explica faptul ca ideea conform careia oamenii concep hartile în mod tridimensional este neadevarata. Studiile lor s-au bazat pe analizarea neuronilor din zona hipocampului unor sobolani, locatie responsabila cu reprezentarea interna a spatiului. Pe masura ce animalele se deplaseaza, acesti neuroni numiti celule-grila si celule de pozitie, au un raspuns specific, activându-se si inactivându-se într-un mod ce ajuta la masurarea distantei parcurse de animal într-o anumita directie

Desi au mai existat cercetari anterioare pe aceasta tema, ele s-au concentrat pe modul în care aceste celule cartografice codifica spatiul bidimensional. Specialistii de la College London au decis sa analizeze modul în care celulele raspund la schimbarea de altitudine. Pentru a face acest lucru, ei au înregistrat impulsurile electrice de la celule individuale ale unor sobolani care urcau pe o scara spiralata. Astfel s-a observat ca ritmul de activare a celulelor a codificat foarte putine informatii legate de altitudine.

La oameni, probabil, lucrurile se petrec la fel: creierul nostru tine evidenta localizarii nostre pe o suprafata plana, definita în functie de modul în care este orientat corpul. Daca, de exemplu,o veverita se deplaseaza pe sol, iar apoi se catara într-un copac, harta sa interna bidimensionala va face trecerea de la planul orizontal la cel vertical. Astronautii sunt printre putinii oameni care pot descrie aceasta experienta. Atunci când se misca în spatiu si ajung sa "stea" pe plafon, ei au un moment de dezorientare înainte ca harta lor mentala sa se ajusteze si sa înteleaga ca punct de repet pentru "sus" este acum podeaua.

În urma studiului, cercetatorii nu reusit sa afle daca exista alte zone din creier care sunt responsabile cu codificarea altitudinii sau daca, pur si simplu, mamiferele nu au nevoie de aceasta informate pentru a trai.

"Poate un animal are harti-mozaic formate din fragmente plate, dar care pot fi orientate dupa necesitate. Sau poate, pur si simplu, creierul nostru percepe lumea ca fiind plata", a concluzionat Kathryn Jeffery, coordonatorul studiului.

Sursa: Scientific American - via Descopera.ro