La ora actuala, majoritatea oamenilor de stiinta sunt de parere ca disparitia brusca a civilizatiei maya de pe scena istoriei s-ar fi datorat unei secete indelungate, provocate de o crestere masiva a stralucirii solare, care i-a facut pe vechii mayasi sa creada ca "Soarele s-a marit si s-a apropiat de Pamant", dupa cum scriu vechile izvoare. Daca astrul zilei s-a facut vinovat de eliminarea de pe scena istoriei a unei atat de infloritoare civilizatii, se pare ca, pentru distrugerea maretelor monumente arhitectonice construite de mayasi, raspunzatoare sunt niste entitati mult mai mici: microbii!

Astfel, o echipa de cercetatori de la Universitatea Harvard a anunaat descoperirea unei culturi microbiene de sorginte necunoscuta, in piatra poroasa a ruinelor maya din Mexic. Microbii, cred specialistii americani, provoaca deteriorarea rapida a acestor situri arheologice de valoare inestimabila, trecute pe lista monumentelor UNESCO. "Prezenta unor microbi endolitici diferiti de cei de la suprafata pietrei are importante implicatii asupra conservarii acestor monumente. Practic, microbii devoreaza zidurile, de la interior la exterior, actiunea lor ducand la degradarea si intr-un final la faramitarea uriaselor dale de piatra", spune Christopher McNamara, unul dintre arheologi.

      Alaturi de colegii sai, McNamara a colectat mostre de ziduri din siturile arheologice mayase si le-a "feliat", spre a le examina la microscop. Ei au extras fragmente ADN din aceste mostre si au comparat comunitatile de microbi din exterior cu cele din interiorul zidurilor. S-a dovedit ca organismele fotosintetice, care traiau la suprafata, erau mai putin nocive decat cele din interior, numite actinobacterii. "Pe masura ce se dezvolta - iar dezvoltarea este foarte rapida - aceste bacterii macina roca si o distrug. In aceste condiaii, dezinfectarea zidurilor, care se executa in prezent, nu are nici o eficienta, pentru ca, daca nu vom gasi soluaii pentru distrugerea acestui inamic din interior, in cateva decenii, monumentele construite de mayasi vor ajunge o gramada de nisip...", a incheiat cercetatorul american.

GABRIEL TUDOR - magazin.ro