Când Gheorghe Assan si Ioan Martinovici sarbatoreau, în 1853, cu vin la carafa de lut, deschiderea primei mori cu aburi din România, niciunului dintre ei nu îi trecea prin cap ca proaspetele caramizi lipite se vor îmbratisa atât de puternic încât vor face fata unui tsunami de secol si jumatate, condimentat cu razboaie mondiale, cutremure, interese avare si, mai ales, cu întepaturile otravitoare ale nepasarii.

 
Ei, cel mai probabil, doar aveau în minte sa faca o mica revolutie industriala si câtiva gologani din asta. Si au cam reusit.
 
Moara lui Assan a fost ridicata cu doi ani înaintea primei fabrici de caramida a Bucurestiului. Era impunatoare în peisajul Capitalei, iar bucurestenii acelor vremuri o porecleau “Vaporul lui Assan” sau “Moara de foc”. Ajunsese atât de productiva încât, în 1894, când frâiele morii erau deja în mâinile celor doi fii ai lui Assan, moara macina sapte vagoane într-o singura zi.

 
Dar vremurile acelea au apus. Imediat dupa revolutie, când gurile flamânde ale baietilor destepti au început sa se înfrupte din trupul proaspat dezgolit al patriei, moara a devenit tinta hotilor marunti. Fierul forjat care mângâia geamurile cladirii, plumbul si zincul care decorau turnurile, placile de indentificare ale monumentului, toate au fost furate. Arhivele, mobilierul si utilajele au fost “ratacite” într-o tacere avara. În mai putin de douazeci de ani, “Moara de Foc” a fost transformata într-o ruina care, ironic, ia foc în fiecare an.
 
La începutul anului, probabil satula de micii omuleti care, seara de seara, îi slabesc rezistenta voit, “Moara de Foc” parca si-a prabusit intentionat acoperisul. Lasându-si sufletul prada cerului. Ca un om care îsi deschide toracele si îsi scoate inima la lumina soarelui, pura sau reflectata de luna.
 
Moara s-a saturat, a rezistat prea mult.. si ar mai rezista daca ar fi sa se puna la mintea celor care îi vor pamântul de sub rezistenta. Vrea sa capete viata ca sa moara si sa duca în “visul lui Assan”, ca sa îl completeze. Assan a murit în 1866, la treisprezece ani de la nasterea morii, iar pe crucea lui, din cimitirul Bellu, scrie, conform dorintei testamentare, “Fondatorul primei masini cu abur în industria româna (1853)”.
 
Ei bine, prima masina cu abur din industria româna urmeaza sa paraseasca ce a mai ramas din industria româna. Urmeaza sa treaca granitele acestei lumi, scârbita de cei care aveau în fisa postului responsabilitatea de o veghea si de a-i schimba uleiul.
 
Sursa: mariciu.ro - foto: Feeder.ro
Sursa informatii: Istoria-Romanilor.com

P.S. Citeste si articolul despre Crematoriul Cenusa, care se afla, aproximativ, în aceeasi situatie.

Membrii INTA au respins în schimb o alta propunere, care prevedea amânarea votului în plenul PE pâna la anuntarea opiniei Curtii Europene de Justitie în urma unei cereri a Comisiei Europene (propunere sustinuta mai ales de eurodeputatii PPE).

Astfel, comisia INTA, comisia responsabila de acest dosar, a adoptat raportul elaborat de eurodeputatul britanic David Martin (S&D), ce recomanda respingerea ACTA.

În urma cu trei saptamâni, Comisia pentru libertati civile, Comisia pentru industrie, cercetare si energie si Comisia pentru afaceri juridice ale Parlamentului European s-au pronuntat prin vot împotriva ACTA, iar ele au fost urmate acum zece zile de Comisia pentru dezvoltare.

Supunerea la vot a acordului în plenul Parlamentului European este prevazuta pentru luna iulie. Pentru a intra în vigoare în UE, tratatul are nevoie de aprobarea Parlamentului European, care nu poate aduce însa amendamente.

Toate statele UE - cu exceptia Ciprului, Estoniei, Slovaciei, Germaniei si Olandei - plus SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelanda, Singapore, Coreea de Sud si Elvetia au semnat ACTA.

Daca plenul PE va vota în favoarea ACTA, atunci Ciprul, Estonia, Slovacia, Germania si Olanda vor trebui sa semneze acordul si toate statele membre vor trebui sa-l ratifice (plus cel putin cinci state din afara UE), înainte ca acesta sa poata intra în vigoare.

Daca Parlamentul European va respinge acordul, ACTA nu va putea intra în vigoare în UE. Totusi, daca sase state din afara UE vor ratifica acordul, acesta va intra în vigoare în tarile respective.

Sursa: AGERPRES

Cel putin 10.480 de civili, 3.716 de soldati si 830 de dezertori si-au pierdut viata în represiune si în violentele legate de aceasta. Bilantul îi încadreaza în categoria 'civililor' pe combatantii rebeli civili care au pus mâna pe arme împotriva regimului, neavând o pregatire militara prealabila.

'Daca actorii internationali continua sa ramâna fara voce si sa se multumeasca doar cu observarea situatiei, în Siria va curge mai mult sânge', a explicat Rami Abdel Rahman, presedintele OSDH, o organizatie cu sediul în Marea Britanie. 'Violentele s-au intensificat în ultimele doua luni, iar situatia se va înrautati'.

Escaladarea violentelor i-a împins pe observatorii ONU sa îsi suspende misiunea, ramânând însa în tara, în contextul în care armistitiul anuntat la 12 aprilie nu a fost respectat.

Sursa: AGERPRES

Asociatia pentru protectia mediului a lansat harta suprafetelor despădurite din tara noastră, în perioada 2000-2011, solicitând, cu această ocazie, Ministrului Mediului si Pădurilor să ia măsuri urgente pentru protejarea pădurilor.

Studiul elaborat de Greenpeace arată că suprafata forestieră totală despădurită si degradată, în perioada 2000-2011 a fost de 280.108 hectare - aproximativ 28.000 hectare pe an. Cele mai afectate judete sunt Suceava, Harghita, Arges, Maramures si Cluj.

Pădurile acoperă aproximativ 29% din suprafata României fată de media tărilor Uniunii Europene, care este de 42%2 si sunt concentrate în principal în zona montană. 

"Studiul Greenpeace relevă că aproape jumătate, mai exact 48,95% din suprafetele despădurite în perioada 2000-2011 se află în actualele arii protejate. Mai grav este faptul că sunt afectate chiar pădurile virgine, acestea fiind printre cele mai valoroase. În comparatie cu alte tări din Europa, unde suprafetele rămase sunt mult mai mici, România are 218.500 de hectare de păduri virgine," declară Doina Danciu, coordonator de campanii Greenpeace Romania.

Greenpeace mai spune că fenomenul despăduririlor este foarte răspândit, mai ales în judetele montane, iar autoritătile au responsabilitatea de a gestiona si monitoriza interventiile forestiere. De asemenea, în cazul în care au loc tăieri ilegale de arbori, este responsabiilitatea autoritătilor să efectueze controale si să aplice sanctiunile necesare – iar unde este cazul, să întocmească dosare penale.

O cercetare realizată de Greenpeace România arată că, în perioada 2009-2011, s-au înregistrat peste 30.000 de cazuri de tăieri ilegale de arbori, care s-au soldat cu sanctiuni (amenzi contraventionale sau dosare penale, în functie de gravitatea faptei). Cele mai multe cazuri de tăieri ilegale s-au înregistrat în judetele Arges (peste 6.000), Gorj (2.500), Prahova (peste 2.000), Bacău (aproape 2.000). Cele mai putine cazuri de tăieri ilegale s-au înregistrat în Giurgiu si Teleorman, cu câte 8, respectiv 39 de cazuri, unde suprafata de pădure este semnificativ mai mică fată de alte judete.

Studiul a fost realizat de experti Greenpeace, folosind sisteme informatice geografice (GIS) si poate fi accesat pe pagina oficială Greenpeace România.  În acest studiu nu au fost incluse suprafetele acoperite de pădure mai mici de un hectar. În această cercetare, termenul de „pădure” a fost folosit pentru a defini o zonă de cel putin 1 hectar, acoperit în proportie de minimum 20% de arbori care au cel putin 5 metri înăltime.

Sursa: rtv.net

Victor Ciutacu a dezvaluit în editia de vineri seara a emisiunii "Vorbe grele" de la Antena 3 ca, potrivit Statutului cadrelor militare,  prin ordin al ministrului Apararii Nationale se pot acorda doar grade ofiterilor în activitate, iar cel care acorda grade ofiterilor în rezerva este doar seful Statului Major General. Drept urmare, gradele care au fost acordate unor cadre în rezerva de catre fostul ministru al Apararii Gabriel Oprea nu respecta legea.

În cadrul unei editii „Sinteza Zilei”,  Mihai Gâdea a prezentat o lista care contine nume sonore din anturajul PDL avansate în diferite grade în Armata de fostul ministru al Apararii Nationale Gabriel Oprea.

Lista contine nume de politicieni, fosti ministri, primari, presedinti, jurnalisti, având ca apartenenta politica PDL.

În urma dezvaluirilor de la Antena 3, la ordinul ministrului Apararii Cornel Dobritoiu, o comisie MApN a fost instituita pentru a verifica modul de înaintare în grad, în perioada 2010-2012, a cadrelor militare în rezerva.

Surse guvernamentale au declarat ca vor fi supuse verificarii 2700 de persoane.

Lista contine nume de politicieni, fosti ministri, primari, presedinti, jurnalisti, având ca apartenenta politica PDL.

Numele sunt prezentate în premiera, ofiterii fiind numiti la strict secret de ministru Gabriel Oprea.

- Apostu Sorin - Primar Cluj arestat pentru fapte de coruptie - PDL - Lt.Col. (2011, absv.)
- Arnautu Decebal - Primar Târgu Neamt - PDL - Col. (2010, cap.)
- Blejnar Sorin - Sef ANAF - PDL - Col. (2011, lt. col.)
- Bica Radu Vasile - Vicepresedinte al CJ Cluj, arestat pentru fapte de coruptie - PDL
- Botis Ioan Nelu - Deputat, Ministru - PDL - Lt.Col (2010, Lt.)
- Boureanu Cristian - Deputat - PDL - Col. (2011, absv.)
- Brînza William Gabriel - Deputat - PDL - Lt.Col. (2011, sold.)
- Brînza Daniel - Secretar Executiv Diaspora - PDL - Col. (2010, absv.)
- Dragan Romeo Ionel - Director General Adjunct ANL - PDL - Lt.Col. (2012, Plt.Maj.)
- Falca Gheorghe - Primar Arad - PDL - Mr. (2010, Cap.)
- Ferencz Stefania Gabriela - Secretar General Adjunct al Guvernului - PDL - Mr. (2011, absv.)
- Flutur Gheorghe - Pretedinte CJ Suceava - PDL - Col. (2011, Lt.Col), Lt.Col. (2010, Mr.)
- Alexandru Lazescu - Director TVR - PDL - Col. 2011
- Robert Turcescu - Jurnalist - PDL - Col. 2010
- Mihai Razvan Ungureanu - Prim-ministru - PDL - Col. 2011
- Gheorghe Stefan - PDL Neamt - PDL - Col. 2010
- Ialomitianu Gheorghe - Ministru de Finante - PDL - Col. (2010, Slt)
- Iliescu Valentin Adrian - Seful Dep. pt. Rel. cu Parlamentul - Guvern - PDL - Col. (2010, Slt.)
- Ionescu Silvian - Ex Comisar general al Garzii Nationale de Mediu - PDL - Col. (2010, Cpt.)
- Ivaschescu Nicolae - Secretar de Stat la Ministerul Muncii - PDL - Lt.Col (2010, absv.)
- Gheorghe Nastasia - Secretar de Stat - PDL - Col. (2010, Mr)
- Negoita Liviu - Primar Sector 3 - PDL - Col. (2012, Mr.)
- Oltean Ioan - Deputat - PDL - Col. (2010, absv.)
- Cristian Constantin Poteras - Primar Sector 6 - PDL - Lt.Col. (2010, sold.), Col (2012, Lt.Col.)
- Preda Cezar Florin - Vicepresedinte PDL - PDL - Col. (2011, Lt.)
- Neculai Rebenciuc - Deputat - PDL - Lt.Col. (2010, Sold.)
- Savin Emanoil - Primar Busteni - PDL - Col. (2010, slt.)

Actualul Ministru al Apararii a intrat în direct într-o convorbire telefonica la Antena 3, unde a declarat ca vina pentru aceste decizii de ridicare în rang, în afara legii, o poarta îndeosebi fostul ministru al Apararii Nationale, Gabriel Oprea.

Radu Tudor a precizat ca o astfel de avansare în grad a mai avut un precedent, în 1950, când Nicolae Ceausescu a fost avansat de la muncitor necalificat, la General Maior al Armatei Române.

Potrivit Statutului cadrelor militare, în timp de pace, maistrii militari si subofiterii în rezerva pot fi înaintati în gradul URMATOR, în raport cu nevoile fortelor armate, dupa expirarea stagiului minim în grad, daca au o comportare demna, au obtinut rezultate bune si foarte bune pe timpul concentrarii si au fost proputi pentru aprecierile de serviciu. În afara de aceasta, pentru a înainta în gradele de colonel si comador, ofiterii în rezerva trebuie sa fi absolvit, cu diploma de licenta, o institutie militara de învatamânt superior. 

Totodata, nu exista nici o justificare legala pentru avansarea la exceptional a ofiterilor în rezerva mentionati. Avansarile cu câte 5-6 grade odata sunt total nespecifice sistemului militar românesc.

Sursa: antena3.ro

Complexul, de 307.000 de metri patrati, a atras deja atentia investitorilor, potrivit lui Aristotelis Karytinos, director general al diviziei de imobiliare în cadrul bancii. „Astir este un activ trofeu si vrem sa luam cât mai mult pe el”, a spus Karytinos, într-un interviu.
Banii ar ajuta banca sa atinge nivelul de capitalizare necesar si ar ajuta sa adune bani pentru stat, care trebuie sa respecte tintele impuse în cadul acordului cu FMI si UE.

Potrivit planului, vor fi vândute mai multe hoteluri si cabane, înconjurate de plaje private, în colaborare cu Fondul de Dezvoltare al Activelor din Grecia, pentru a maximiza pretul.

Statul spera sa obtina 50 de miliarde de euro din vânzarea activelor de stat, din care jumatate sunt reprezentate de proprietati imobiliare, pâna în 2020. Astir Palace Hotel SĂ, companie listata la bursa care detine statiunea, are o valoare de piata de 166 de milioane de euro.

Sursa: Transilvania Expres

Serban Bradisteanu este seful sectiei de Chirurgie Cardiaca si Vase Mari din cadrul Spitalului Floreasca. El si medicul Ioan Lascar au fost cei care s-au ocupat de Adrian Nastase din momentul în care acesta a ajuns la Spitalul Floreasca si l-au operat joi, 21 iunie. Bradisteanu a facut parte si din comisia care a analizat situatia medicala a fostului premier dupa ce Politia Capitalei a solicitat informatii în acest sens. Bradisteanu urma sa faca parte din comisia mixta care ar fi decis daca Adrian Nastase poate sau nu sa fie transferat la Spitalul Penitenciar Rahova.

Medicul Serban Bradisteanu este urmarit penal pentru favorizarea infractorului, a anuntat DNA. Alaturi de Bradisteanu, DNA a început urmarirea penala în cazul a trei politisti.

Serban Bradisteanu este el însusi judecat de Tribunalul Bucuresti într-un dosar de coruptie. În acest proces, medicul Bradisteanu a fost acuzat ca ar fi primit o mita de jumatate de milion de dolari si o alta, în mai multe transe, de trei milioane si jumatate de euro, toti banii fiind dati de o firma austriaco-elvetiana ce distribuie produse medicale, CC Med AG. În schimbul banilor, Bradisteanu ar fi facilitat companiei câstigarea unei licitatii pentru echiparea spitalelor penitenciar din România, procedura desfasurata în anii 2001-2002. În 2009, Bradisteanu a fost achitat de Tribunalul Bucuresti. În decembrie 2010, Curtea de Apel Bucuresti a decis în recurs rejudecarea dosarului la Tribunalul Bucuresti, unde se judeca si în acest moment. Dosarul are termen pe 8 august 2012.

Vezi aici traseul dosarului

În urma acestui dosar, Agentia Nationala de Integritate a solicitat judecatorilor confiscarea sumei de 4 milioane euro de la Bradisteanu, considerând acesti bani drept avere nejustificata. Dupa mai multe sincope în instanta, procesul initiat de ANI a fost reluat si se judeca la Curtea de Apel Bucuresti care va decide daca cei 4 milioane de euro vor fi sau nu confiscati.

Citeste mai multe aici

Medicul Serban Bradisteanu s-a ocupat de tratamentul si interventiile chirurgicale efectuate asupra unor personalitati publice judecate în dosare penale. Bradisteanu a fost cel care l-a operat pe omul de afaceri Cristi Borcea înainte ca instanta sa pronunte o sentinta în dosarul "Transferurilor".

In dosarul Transferurilor, Cristian Borcea alaturi de  Gheorghe Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Padureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Netoiu au fost acuzati de înselaciune, evaziune fiscala si spalare de bani, prejudiciul estimat de procurori fiind de aproximativ 10 milioane de dolari. Vezi aici detalii

Tot Bradisteanu a fost cel care l-a operat si pe Constantin Nicolescu, presedintele Consiliului Judetean Arges care dupa ce judecatorii au decis arestarea sa preventiva într-un dosar de coruptie a acuzat un infarct.

În acest dosar, Constantin Nicolescu este acuzat de folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, fals intelectual în legatura directa cu infractiunea împotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene, anterior mentionata, luare de mita si instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în scopul obtinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial. Dosarul este judecat de Tribunalul Arges.

Citeste mai multe aici

În 2010, fostul general Mihai Chitac, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare, a parasit penitenciarul, pentru patru luni, dupa ce a solicitat si a obtinut întreruperea pedepsei pe motive medicale. De cazul sau s-a ocupt tot medicul Serban Bradisteanu.

Pedepasa lui Chitac a fost întrerupta de alte cinci ori, din motive medicale. În mai 2010, Chitac trebuia sa fie operat la inima. Operatia a fost însa amânata, Serban Bradisteanu, seful Clinicii de chirurgie cardio-vasculara din cadrul Spitalului "Floreasca" din Capitala, declarând ca starea pacientului era foarte grava si ca analizele prezentate de acesta nu indicau siguranta în efectuarea interventiilor chirurgicale. Chitac a fost operat în septembrie 2010, iar dupa doua luni a decedat.

Bradisteanu i-a mai operat si pe Cornel Dinu si Nicolae Vacaroiu.

Medicul Bradisteanu a realizat în 1999 primul Primul transplant de cord din România. Presa a mai relatat ca Bradisteanua a efectuat stagii de pregatire în strainatate.

Sursa: gandul.info

Ministerul Justitiei a indicat ca a confiscat totalitatea actiunilor lui Ivanishvili la companiile Cartu Bank si Cartu Group, precum si partea de 21,7 % pe care Ivanishvili o detinea la Progress Bank.

“Confiscarea va fi anulata automat daca debitorul îsi achita de buna voie cuantumul” amenzii, potrivit unui comunicat al ministerului. Ivanishvili afirmase ca si-a transferat fiului sau proprietatea actiunilor, dar – potrivit ministerului – înregistrarea acestui transfer nu a fost facuta corect.

Bidzina Ivanishvili a primit o amenda de 36 milioane de euro la începutul lunii iunie pentru ca ar fi încalcat Legea electorala prin distribuirea ilegala de parabole de televiziune si furnizarea de vehicule la pret redus coalitiei de opozitie “Visul georgian” prin societatile pe care le poseda. Miliardarul a refuzat sa plateasca amenda, denuntând motivatia politica a urmaririlor judiciare la care este supus cu câteva luni înainte de alegerile legislative din toamna.

Sursa: cronicaromana.ro

Tinerele femei, pe jumatate dezbracate, au protestat în fata stadionului Olimpic din Kiev, unde în aceasta seara va avea loc finala Euro-2012.

Una dintre protestatare purta peruca si mustata falsa pentru a semana cu presedintele Belarusului, vizat de interdictii de calatorie în Europa din cauza atingerilor aduse libertatilor în tara sa.

Participantele la protest au afisat un banner pe care era scris "UEFA nu are scrupule", cu referire la acceptarea lui Lukasenko la finala de la Kiev.

Presedintele Belarusului, Aleksandr Lukasenko, a fost calificat de precedenta administratie americana ca fiind "ultimul dictator al Europei".

Ambasadorul Belarusului în Ucraina a anuntat ca înainte de a asista la finala, Lukasenko se va întâlni cu omologul sau ucrainean Viktor Ianukovici. Administratia ucraineana nu a fost în masura, duminica, sa confirme sau sa infirme vizita lui Aleksandr Lukasenko.

Spania si Italia se întâlnesc duminica seara, de la ora 21.45, la Kiev, în finala Campionatului European de fotbal.

Sursa: mediafax.ro

Barclays ha annunciato le dimissioni del presidente Marcus Agius, dopo lo scandalo legato ai tentativi di manipolazione sul Libor, l’indice di riferimento del mercato interbancario.

La scorsa settimana la banca è stata infatti condannata a pagare 290 milioni di sterline per risolvere un contenzioso con le autorità inglesi e americane.

«Gli eventi della scorsa settimana, che hanno evidenziato norme di comportamento inaccettabile all’interno della banca, hanno inferto un colpo devastante alla reputazione di Barclays. Come presidente, sono il garante ultimo della reputazione della banca», ha dichiarato Agius.

Quest’ultimo rimarrà in carica fino alla nomina del nuovo presidente, la cui ricerca è stata affidata a John Sunderland, mentre Michael Rake è stato nominato vicepresidente.

Fonte: lastampa.it