Adolat, care provine din Uzbekistan unde viata se centreaza in jurul copiilor si a unei familii mari, a mers la medic si a aflat ca a fost sterilizata dupa ce a nascut-o pe fiica sa prin cezariana.

"Am fost socata. Am strigat si am intrebat: 'Dar de ce? Cine a putut sa faca asta?' Doctorul a spus: 'Aceasta este legea in Uzbekistan'", a declarat ea.

Cu toate acestea, sterlizarea nu este, oficial, legalizata in Uzbekistan.

Dar dovezile stranse de BBC sugereaza ca autoritatile au condus un program in ultimii doi ani pentru a steriliza femeile din tara, deseori fara stirea lor.

"In fiecare an ni se prezinta un plan. Fiecarui doctor i se spune cator femei trebuie sa li se dea contraceptive; cate femei urmeaza sa fie sterilizate", afirma un ginecolog din capitala Taskent.

"Exista o cota. Cota mea este de patru femei pe luna", a adaugat ea sub acoperirea anonimatului.

Alte surse medicale sugereaza ca se fac presiuni puternice in special asupra medicilor din zonele rurale ale tarii, unde unii ginecologi au ordinul de a steriliza pana la opt femei pe luna.

O mama a declarat ca a avut o durere suspecta si sangerari abundente timp de mai multe luni dupa ce l-a nascut pe fiul ei. Dupa ce a facut o ecografie, a descoperit ca i-a fost scos uterul.

"Mi-au spus: 'Ce-ti mai trebuie copii? Ai deja doi'", a povestit ea.

Potrivit unei surse din cadrul Ministerului Sanatatii, programul de sterilizare are ca scop sa controleze cresterea populatiei in Uzbekistan, care a ajuns oficial la 28 de milioane de persoane.

Primul caz de sterlizare fortata a fost raportat in 2005, de Gulbakhor Turaeva, un patolog din orasul Andijan care a remarcat ca uterele unor femei tinere si sanatoase sunt aduse la morga la care lucra.

Dupa ce a strans dovezi privind 200 de sterilizari fortate, urmarind femeile ale caror utere au fost indepartate, ea si-a prezentat public descoperirile si le-a cerut explicatii sefilor sai.

Ea a fost concediata, iar in 2007 a fost incarcerata, fiind acuzata ca a introdus ilegal in tara literatura de opozitie.

Sursa: MediaFax via stirileprotv.ro

O singura doza de bautura dietetica acidulata, consumata zilnic, este de ajuns pentru a creste riscul aparitiilor unor afectiuni cardiace si hepatice, având totodata capacitatea de a favoriza declansarea diabetului.

Cercetatorii de la Facultatea de Medicina Miller din cadrul Universitatii Miami, împreuna cu cei de la Centrul Medical al Universitatii California, au efectuat un studiu pe 2.564 de participanti pe care i-au monitorizat timp de 10 ani. Ei sustin ca cei care beau astfel de bauturi sunt cu 43% mai predispusi sa dezvolte boli vasculare, atac de cord sau atac cerebral, comparativ cu cei care nu consuma bauturi carbogazoase.

Studii anterioare efectuate asupra bauturilor racoritoare, care contin cantitati substantiale de îndulcitori artificiali, au demonstrat ca acestea pot contribui la dezvoltarea acelorasi boli hepatice care apar, de regula, în urma consumului excesiv de alcool.

Bauturile acidulate dietetice sunt promovate ca o alternativa la cele care contin zahar, fiind considerate mai sanatoase pentru ca au mai putine calorii. Însa unele cerecetari pun la îndoiala aceste afirmatii, sugerând ca bauturile în cauza pot da dependenta.

Cu toate acestea, modul în care bauturile racoritoare favorizeaza aparitia afectiunilor vasculare este înca necunoscut, motiv pentru care oamenii de stiinta intentioneaza sa continue cercetarea.

Sursa: Daily Mail - via Descopera.ro

Tratamentul se bazeaza pe un compus chimic nou, necunoscut stiintei pâna acum.

În zilele noastre, ciroza ficatului este considerata o boala incurabila. Acum, cercetatorii din Tomsk si Novosibirsk anunta ca noul medicament pe care l-au creat produce efecte miraculoase în rândul pacientilor ce sufera de aceasta afectiune. Oamenii de stiinta lucreaza la crearea acestui tratament de mai bine de 10 ani, iar acum au obtinut primele rezultate. Efectele specifice ale medicamentului au fost confirmate în cadrul experimentelor, iar testele de toxicologie au confirmat ca acesta nu produce efecte secundare, anunta profesorul Gleb Zuzkov.

"Experimentele efectuate pe animale au aratat ca substanta prezinta o înalta eficienta hepa-protectoare atunci când este folosit pentru diferite afectiuni cronice ale ficatului, inclusiv în primele faze ale cirozei. Mai mult, desi este un ferment pe baza de proteine, nu are niciun efect toxic", a declarat Zuzkov.

Cercetatorii au conceput medicamentul folosind anumite tehnici din domeniul nanotehnologiei pentru a facilita regenerarea tesutului ficatului prin stimularea celulelor stem existente în corpul pacientului.

"Medicamentul conceput de noi nu se aseamana cu niciun alt medicament existent sau cu vreunul aflat astazi în faza de concepere. Nicio alta substanta descrisa în literatura stiintifica nu are un asemenea efect pronuntat asupra celulelor progenitor si asupra mecanismelor de reglare a acestora", sustine profesorul Zuzkov.

Medicamentul-minune se afla acum în faza de teste pre-clinice, specialistii estimând ca va fi disponibil publicului în aproximativ 5 ani, dupa încheierea tuturor testelor si formalitatilor legale.

Sursa: Voice of Russia - via Descopera.ro

Oamenii de stiinta de la Universitatea Georgia, SUA, au utilizat celuele stem pentru a produce o proteina implicata în regenerarea tesutului osos.

Ei au incirporat prioteina într-un gel, obtinând un material pe care l-au botezat "plastilina pentru fracturi" si l-au testat pe sobolani de laborator, stabilizând fracturile si introducând o cantitate mica de material la locul fracturii.

Dupa doua saptamâni, animalele îsi puteau folosi picioarele fara nicio problema.

În prezent, "plastilina pentru fracturi" este testata pe animale mai mari, precum porcii si oile.

Cercetatorii spera ca materialul îsi va dovedi utilitatea si în cazul oamenilor, în special în rândul militarilor. Fracturile reprezinta o cauza majora a amputarilor de membre în rândul personalului fortelor armate ale SUA.

Chiar si în cazul în care nu se ajunge la amputari, sanatatea psihica a soldatilor are de suferit atunci când sunt imobilizati la pat timp de mai multe luni, pentru vindecarea unor fracturi grave. Folosirea plastilinei ar putea scurta durata recuperarii, evitându-se multe dintre problemele asociate cu fracturile.

Sursa: Mail Online - via Descopera.ro

Acest lucru îl propulseaza în situatia de a fi declarat „prim stramos” al tuturor animalelor si, implicit, al omului.

Creatura, denumita Otavia antiqua, a fost gasita în straturile de roci vechi de 790 milioane ani din Namibia.

"Fosilele de Otavia sunt foarte mici, de dimensiunea aproximativa a unei granule de nisip, dar am reusit sa identificam sute de mostre, ceea ce ne face sa credem ca micul burete marin era foarte raspândit în acele timpuri imemoriale", declara Anthony Prave, geolog în cadrul Universitatii St. Andrews din Marea Britanie.

Pe baza analizelor preliminare ale cercetatorilor, se pare ca din acesti bureti primordiali au evoluat toate grupele de vietuitoare, de la insecte la dinozauri, mamuti si chiar hominide. Înainte de descoperirea lui Otavia antiqua, cel mai primitiv metazoar (animal multicelular, cu celule diferentiate ce formau tesuturi si organe) era o alta specie de spongier (burete) cu vârsta de aproximativ 650 milioane ani.

Cercetatorii cred ca Otavia se hranea cu alge si bacterii, pe care buretele le absorbea prin intermediul porilor de pe corpul sau tubular. Hrana era apoi digerata si absorbita direct în celulele corpului.

Dovezile fosile arata ca Otavia a fost un supravietuitor de cursa lunga, buretele primitiv trecând cu bine peste evenimente glaciare extrem de îndepartate, cum a fost episodul "Pamântul - Bulgare de Zapada", o perioda de timp în care planeta noastra a fost acoperita aproape în întregime de gheturi.

Oamenii de stiinta estimeaza ca Otavia antiqua a stapânit Terra pe o perioada de circa 200 milioane ani, dupa care din ea au evoluat toate formele de viata animala cunoscute.

Sursa: National Geographic - via Descopera.ro

Conform rezultatelor, subiectii care sustineau si credeau cu convingere ca se simt bine, sunt sanatosi si totul le merge din plin beneficiau într-un final de o viata mai lunga si o sanatate mai buna comparativ cu persoanele pesimiste.

Cercetatorii au luat în calcul si factorii de risc care influenteaza speranta de viata precum: fumatul, alcolismul, bolile cronice si hipertensiunea arteriala. În timpul deceniului 7 al secolului trecut, un esantion de peste 8.000 de persoane a fost supus experimentului gândirii pozitive.

Treizeci de ani mai târziu, participantii la experiment au fost diagnosticati din nou, iar cercetatorii au descoperit cu surprindere ca persoanele care au gândit pozitiv în privinta starii lor generale de sanatate au trait mai mult decât cele pesimiste.

"Studiul nostru demonstreaza înca o data ca persoanele care se vizualizeaza ca având o stare de sanatate excelenta ajung sa traiasca mai mult decât celelalte. Factorii decisivi în cadrul acestui proces includ o atitudine pozitiva, o estimare optimista a realitatii înconjuratoare, precum si o stare de automultumire în privinta vietii personale", declara David Fah, cercetator în cadrul Universitatii din Zurich.

Conform datelor remise la sfârsitul studiului, barbatii care credeau ca starea sanatatii lor este una preponderent negativa, aveau de 3,3 ori mai putine sanse de supravietuire decât cei care sustineau ca se bucurau de o sanatate excelenta. În cazul femeilor, cele cu o gândire negativa prezentau un risc de 1,9 ori mai mare de a muri decât cele care se autoevaluau pozitiv.

În ciuda acestor rezultate, unii experti în domeniu nu sunt convinsi de puterea gândirii pozitive în cazul mentinerii sanatatii pe termen lung.

Sursa: Daily Mail - via Descopera.ro

Într-o epoca în care cancerul a devenit una din cele mai mari probleme mondiale, specialistii din întreaga lume se straduiesc sa creeze un nano-medicament care, atunci când va fi injectat în corp, va fi capabil sa se deplaseze singur la tinta si sa se activeze.

Pentru a fi eficient, un astfel de medicament ar trebui sa întruneasca doua conditii. Pe de-o parte, ar trebui sa poata sa identifice singur tinta si sa ajunga la ea, iar pe de alta parte, ar trebui sa aiba capacitatea de a elibera cantitatile necesare de substanta, chiar în mai multe etape, pe o perioada îndelungata. Cu toate acestea, pâna acum, majoritatea nano-medicamentelor inventate nu reusesc sa retina substantele active pâna la identificarea tintei.

Pentru a evita efectele adverse produse de eliberarea prematura a substantelor care lupta împotriva cancerului, o echipa de specialisti din China a creat un sistem care permite ca substantele active sa ramâna încapsulate pâna la atingerea tesuturilor canceroase. Odata ajuns la tumoare, nano-medicamentul ar exploda, eliberând substanta activa sub influenta unor anumiti stimului de mediu.

Oamenii de stiinta de la Universitatea Wuhan au demonstrat ca sistemul de aparare activa permite eliberarea medicamentului ca raspuns la stimuli prezenti în tesuturile canceroase.

Pentru crearea acestui nano-medicament, specialistii au preparat un gel din micro-particule de dextran, consolidate cu ajutorul unei substante numite baza Schiff. Au acoperit apoi suprafata capsulelor de micro-gel cu o membrana multistratificata.

Odata ajuns în sânge, sistemul este activat de stimuli fiziopatologici (un mediu acid) gasiti în tesuturile afectate de cancer. În acest mediu acid, baza Schiff se hidrolizeaza. Hidrolizarea face ca legaturile dintre atomii de carbon si cei de azot din structura bazei Schiff sa se desfaca, ducând la o crestere a presiunii interne în nucleul de dextran. Atunci când presiunea depaseste capacitatea de rezistenta a membranei, aceasta se va rupe, eliberând brusc medicamentul care este apoi absorbit de celulele tumorale.

În ciuda succesului înregistrat de cercetatorii chinezi, conducatorul studiului, dr. Zhang, a recunoscut ca sistemul are unele probleme legate de consum. Pentru moment, microcapsulele sunt relativ mari si pot fi eliminate din sânge, iar sistemul de detectare a tintei ale si el unele lacune.

Sursa: Nano Werk - via Descopera.ro

Testele de masurare a coeficientului de inteligenta se bazeaza pe doua tipuri de probleme: matrici progresive, care testeaza abilitatea de a vedea modele în imagini, si secvente de numere, care testeaza capacitatea de a vedea pattern-uri într-o însiruire numere. Programele comune pentru computer reusesc sa obtina un scor sub 100 de puncte la testele de IQ cu secvente de numere.

Pentru Claes Strannegård, cercetator în cadrul Departamentului de Filosofie, Lingvistica si Teoria Stiintei de la Universitatea Gothenburg, acest lucru a fost o provocare. Asa se face ca el si colegii sai au pus bazele unui program care poate descoperi modele în numere într-un mod similar oamenilor.

Cercetatorii au luat în considerare faptul ca problemele legate de secvente de numere sunt doar partial matematice.

"1,2,.....ce urmeaza? Majoritatea oamenilor ar spune 3, dar, de fapt, ar putea fi vorba de o secventa care se repeta ca 1,2,1. Pâna la urma, se pare ca totul se rezuma la faptul ca majoritatea oamenilor au învatat modelul 1,2,3", a explicat Strannegård.

Prin urmare, oamenii de stiinta au utilizat, în programul lor,un model psihologic de pattern-uri umane. Ei au integrat în sistem un model matematic care imita modul uman de rezolvarea a problemelor. Astfel, prin coroborarea matematicii cu unele componente psihologice, ei au îmbunatatit programul pâna la punctul în care acesta a ajuns sa obtina un scor de 150 la testele de masurarea a coeficientului de inteligenta.

Sursa: Astro Biology - via Descopera.ro

În general, plasticul fabricat astazi este obtinut din derivati ai petrolului si, prin urmare, el depinde de aceasta resursa naturala.

Dar si din plante se pot obtine materiale plastice. Atunci când este ars, materialul vegetal produce un amestec de hidrogen si monoxid de carbon, cunoscut sub numele de gaz de sinteza. În prezenta unui catalizator, de obicei pe baza de fier, din gazul de sinteza se obtin substante numite olefine inferioare; legând între ele aceste molecule sub forma unor lanturi moleculare lungi, prin reactii chimice specifice, se obtin polimeri ce stau la baza fabricarii materialelor plastice.

Catalizatorii utilizati în prezent nu sunt foarte eficienti si, în plus, ei au ca produs secundar o cantitate mare de metan care trebuie sa fie separat de amestec. Mai mult, reactia creeaza, la rândul ei, "praf" de carbon care poate bloca procesul.

Acum, o echipa de cercetatori de la Universitatea Utrecht a descoperit ca un catalizator pe baza de fier da rezultate foarte bune atunci când este alcatuit din granule mici (de 20 de nanometri) dispuse la distante egale una de cealalta.

De asemenea, ei au observat ca adaugarea unor cantitati minime de sodiu si sulf îmbunatateste calitatea catalizatorului.

Acest catalizator îmbunatatit produce cu 50% mai multe olefine inferioare decât catalizatorii conventionali. Totusi, alti specialisti sustin ca sistemul nu este perfect; randamantul mai trebuie îmbunatatit si cel mai bun catalizator va fi acela care va avea capacitatea de a transforma tot gazul de sinteza în olefine inferioare.

Sursa: Los Angeles Times - via Descopera.ro

Ei au identificat si cauza: ceasul biologic al fiecaruia controleaza nivelul unei proteine esentiale pentru functionarea corecta a sistemului nostru imunitar.

Studiul efectuat pe soareci de oamenii de stiinta de la Universitatea Yale a aratat ca nivelul proteinei TLR-9 în organism este influentat de ceasul biologic, fluctuând de-a lungul zilei. Atunci când nivelul proteinei în corp era unul ridicat, sistemul imunitar reactiona mai bine la infectii si la vaccinari. Proteina TLR-9 este implicata în detectarea agentilor patogeni.

Principiul descoperit de cercetatorii de la Yale se aplica si oamenilor. De aceea, atunci când ceasul biologic este dereglat, suntem mai predispusi la a ne îmbolnavi.

Profesorul Erol Fikrig a comentat rezultatele studiului: „oamenii stiu intuitiv ca atunci când le este dereglat somnul au sanse mai mari sa se îmbolnaveasca. Acum am înteles de ce se întâmpla acest lucru”. Expertul a adaugat ca este evaluarea evaluarea efectului pe care lumina artificiala din spitale îl are asupra pacientilor.

„Ceasul biologic al pacientilor internati este de multe ori dereglat din cauza zgomotului si a expunerii prelungite la lumina artificiala. Este important sa investigam cum afecteaza acesti factori sistemul imunitar”, a afirmat Fikrig.

Studiile pe soareci au aratat ca exemplarele vaccinate în momentul în care nivelul proteinei TLR-9 era ridicat au prezentat cea mai mare îmbunatatire a sistemului imunitar. De aceea, expertii se asteapta ca, în viitor, medicamentele sa fie prescrise tinând cont de ceasul biologic al corpului uman.

Dr. Akhilesh Reddy de la Universitatea Cambridge afirma ca majoritatea companiilor farmaceutice iau acum în calcul efectul ritmului circadian, testând eficienta administrarii medicamentelor la diferite ore ale zilei pentru a identifica momentul cel mai propice.

Sursa: Daily Mail si BBC News & descopera.ro