Într-o epoca în care cancerul a devenit una din cele mai mari probleme mondiale, specialistii din întreaga lume se straduiesc sa creeze un nano-medicament care, atunci când va fi injectat în corp, va fi capabil sa se deplaseze singur la tinta si sa se activeze.

Pentru a fi eficient, un astfel de medicament ar trebui sa întruneasca doua conditii. Pe de-o parte, ar trebui sa poata sa identifice singur tinta si sa ajunga la ea, iar pe de alta parte, ar trebui sa aiba capacitatea de a elibera cantitatile necesare de substanta, chiar în mai multe etape, pe o perioada îndelungata. Cu toate acestea, pâna acum, majoritatea nano-medicamentelor inventate nu reusesc sa retina substantele active pâna la identificarea tintei.

Pentru a evita efectele adverse produse de eliberarea prematura a substantelor care lupta împotriva cancerului, o echipa de specialisti din China a creat un sistem care permite ca substantele active sa ramâna încapsulate pâna la atingerea tesuturilor canceroase. Odata ajuns la tumoare, nano-medicamentul ar exploda, eliberând substanta activa sub influenta unor anumiti stimului de mediu.

Oamenii de stiinta de la Universitatea Wuhan au demonstrat ca sistemul de aparare activa permite eliberarea medicamentului ca raspuns la stimuli prezenti în tesuturile canceroase.

Pentru crearea acestui nano-medicament, specialistii au preparat un gel din micro-particule de dextran, consolidate cu ajutorul unei substante numite baza Schiff. Au acoperit apoi suprafata capsulelor de micro-gel cu o membrana multistratificata.

Odata ajuns în sânge, sistemul este activat de stimuli fiziopatologici (un mediu acid) gasiti în tesuturile afectate de cancer. În acest mediu acid, baza Schiff se hidrolizeaza. Hidrolizarea face ca legaturile dintre atomii de carbon si cei de azot din structura bazei Schiff sa se desfaca, ducând la o crestere a presiunii interne în nucleul de dextran. Atunci când presiunea depaseste capacitatea de rezistenta a membranei, aceasta se va rupe, eliberând brusc medicamentul care este apoi absorbit de celulele tumorale.

În ciuda succesului înregistrat de cercetatorii chinezi, conducatorul studiului, dr. Zhang, a recunoscut ca sistemul are unele probleme legate de consum. Pentru moment, microcapsulele sunt relativ mari si pot fi eliminate din sânge, iar sistemul de detectare a tintei ale si el unele lacune.

Sursa: Nano Werk - via Descopera.ro

Conform rezultatelor, subiectii care sustineau si credeau cu convingere ca se simt bine, sunt sanatosi si totul le merge din plin beneficiau într-un final de o viata mai lunga si o sanatate mai buna comparativ cu persoanele pesimiste.

Cercetatorii au luat în calcul si factorii de risc care influenteaza speranta de viata precum: fumatul, alcolismul, bolile cronice si hipertensiunea arteriala. În timpul deceniului 7 al secolului trecut, un esantion de peste 8.000 de persoane a fost supus experimentului gândirii pozitive.

Treizeci de ani mai târziu, participantii la experiment au fost diagnosticati din nou, iar cercetatorii au descoperit cu surprindere ca persoanele care au gândit pozitiv în privinta starii lor generale de sanatate au trait mai mult decât cele pesimiste.

"Studiul nostru demonstreaza înca o data ca persoanele care se vizualizeaza ca având o stare de sanatate excelenta ajung sa traiasca mai mult decât celelalte. Factorii decisivi în cadrul acestui proces includ o atitudine pozitiva, o estimare optimista a realitatii înconjuratoare, precum si o stare de automultumire în privinta vietii personale", declara David Fah, cercetator în cadrul Universitatii din Zurich.

Conform datelor remise la sfârsitul studiului, barbatii care credeau ca starea sanatatii lor este una preponderent negativa, aveau de 3,3 ori mai putine sanse de supravietuire decât cei care sustineau ca se bucurau de o sanatate excelenta. În cazul femeilor, cele cu o gândire negativa prezentau un risc de 1,9 ori mai mare de a muri decât cele care se autoevaluau pozitiv.

În ciuda acestor rezultate, unii experti în domeniu nu sunt convinsi de puterea gândirii pozitive în cazul mentinerii sanatatii pe termen lung.

Sursa: Daily Mail - via Descopera.ro

Acest lucru îl propulseaza în situatia de a fi declarat „prim stramos” al tuturor animalelor si, implicit, al omului.

Creatura, denumita Otavia antiqua, a fost gasita în straturile de roci vechi de 790 milioane ani din Namibia.

"Fosilele de Otavia sunt foarte mici, de dimensiunea aproximativa a unei granule de nisip, dar am reusit sa identificam sute de mostre, ceea ce ne face sa credem ca micul burete marin era foarte raspândit în acele timpuri imemoriale", declara Anthony Prave, geolog în cadrul Universitatii St. Andrews din Marea Britanie.

Pe baza analizelor preliminare ale cercetatorilor, se pare ca din acesti bureti primordiali au evoluat toate grupele de vietuitoare, de la insecte la dinozauri, mamuti si chiar hominide. Înainte de descoperirea lui Otavia antiqua, cel mai primitiv metazoar (animal multicelular, cu celule diferentiate ce formau tesuturi si organe) era o alta specie de spongier (burete) cu vârsta de aproximativ 650 milioane ani.

Cercetatorii cred ca Otavia se hranea cu alge si bacterii, pe care buretele le absorbea prin intermediul porilor de pe corpul sau tubular. Hrana era apoi digerata si absorbita direct în celulele corpului.

Dovezile fosile arata ca Otavia a fost un supravietuitor de cursa lunga, buretele primitiv trecând cu bine peste evenimente glaciare extrem de îndepartate, cum a fost episodul "Pamântul - Bulgare de Zapada", o perioda de timp în care planeta noastra a fost acoperita aproape în întregime de gheturi.

Oamenii de stiinta estimeaza ca Otavia antiqua a stapânit Terra pe o perioada de circa 200 milioane ani, dupa care din ea au evoluat toate formele de viata animala cunoscute.

Sursa: National Geographic - via Descopera.ro

Oamenii de stiinta de la Universitatea Georgia, SUA, au utilizat celuele stem pentru a produce o proteina implicata în regenerarea tesutului osos.

Ei au incirporat prioteina într-un gel, obtinând un material pe care l-au botezat "plastilina pentru fracturi" si l-au testat pe sobolani de laborator, stabilizând fracturile si introducând o cantitate mica de material la locul fracturii.

Dupa doua saptamâni, animalele îsi puteau folosi picioarele fara nicio problema.

În prezent, "plastilina pentru fracturi" este testata pe animale mai mari, precum porcii si oile.

Cercetatorii spera ca materialul îsi va dovedi utilitatea si în cazul oamenilor, în special în rândul militarilor. Fracturile reprezinta o cauza majora a amputarilor de membre în rândul personalului fortelor armate ale SUA.

Chiar si în cazul în care nu se ajunge la amputari, sanatatea psihica a soldatilor are de suferit atunci când sunt imobilizati la pat timp de mai multe luni, pentru vindecarea unor fracturi grave. Folosirea plastilinei ar putea scurta durata recuperarii, evitându-se multe dintre problemele asociate cu fracturile.

Sursa: Mail Online - via Descopera.ro

Tratamentul se bazeaza pe un compus chimic nou, necunoscut stiintei pâna acum.

În zilele noastre, ciroza ficatului este considerata o boala incurabila. Acum, cercetatorii din Tomsk si Novosibirsk anunta ca noul medicament pe care l-au creat produce efecte miraculoase în rândul pacientilor ce sufera de aceasta afectiune. Oamenii de stiinta lucreaza la crearea acestui tratament de mai bine de 10 ani, iar acum au obtinut primele rezultate. Efectele specifice ale medicamentului au fost confirmate în cadrul experimentelor, iar testele de toxicologie au confirmat ca acesta nu produce efecte secundare, anunta profesorul Gleb Zuzkov.

"Experimentele efectuate pe animale au aratat ca substanta prezinta o înalta eficienta hepa-protectoare atunci când este folosit pentru diferite afectiuni cronice ale ficatului, inclusiv în primele faze ale cirozei. Mai mult, desi este un ferment pe baza de proteine, nu are niciun efect toxic", a declarat Zuzkov.

Cercetatorii au conceput medicamentul folosind anumite tehnici din domeniul nanotehnologiei pentru a facilita regenerarea tesutului ficatului prin stimularea celulelor stem existente în corpul pacientului.

"Medicamentul conceput de noi nu se aseamana cu niciun alt medicament existent sau cu vreunul aflat astazi în faza de concepere. Nicio alta substanta descrisa în literatura stiintifica nu are un asemenea efect pronuntat asupra celulelor progenitor si asupra mecanismelor de reglare a acestora", sustine profesorul Zuzkov.

Medicamentul-minune se afla acum în faza de teste pre-clinice, specialistii estimând ca va fi disponibil publicului în aproximativ 5 ani, dupa încheierea tuturor testelor si formalitatilor legale.

Sursa: Voice of Russia - via Descopera.ro

O singura doza de bautura dietetica acidulata, consumata zilnic, este de ajuns pentru a creste riscul aparitiilor unor afectiuni cardiace si hepatice, având totodata capacitatea de a favoriza declansarea diabetului.

Cercetatorii de la Facultatea de Medicina Miller din cadrul Universitatii Miami, împreuna cu cei de la Centrul Medical al Universitatii California, au efectuat un studiu pe 2.564 de participanti pe care i-au monitorizat timp de 10 ani. Ei sustin ca cei care beau astfel de bauturi sunt cu 43% mai predispusi sa dezvolte boli vasculare, atac de cord sau atac cerebral, comparativ cu cei care nu consuma bauturi carbogazoase.

Studii anterioare efectuate asupra bauturilor racoritoare, care contin cantitati substantiale de îndulcitori artificiali, au demonstrat ca acestea pot contribui la dezvoltarea acelorasi boli hepatice care apar, de regula, în urma consumului excesiv de alcool.

Bauturile acidulate dietetice sunt promovate ca o alternativa la cele care contin zahar, fiind considerate mai sanatoase pentru ca au mai putine calorii. Însa unele cerecetari pun la îndoiala aceste afirmatii, sugerând ca bauturile în cauza pot da dependenta.

Cu toate acestea, modul în care bauturile racoritoare favorizeaza aparitia afectiunilor vasculare este înca necunoscut, motiv pentru care oamenii de stiinta intentioneaza sa continue cercetarea.

Sursa: Daily Mail - via Descopera.ro

Adolat, care provine din Uzbekistan unde viata se centreaza in jurul copiilor si a unei familii mari, a mers la medic si a aflat ca a fost sterilizata dupa ce a nascut-o pe fiica sa prin cezariana.

"Am fost socata. Am strigat si am intrebat: 'Dar de ce? Cine a putut sa faca asta?' Doctorul a spus: 'Aceasta este legea in Uzbekistan'", a declarat ea.

Cu toate acestea, sterlizarea nu este, oficial, legalizata in Uzbekistan.

Dar dovezile stranse de BBC sugereaza ca autoritatile au condus un program in ultimii doi ani pentru a steriliza femeile din tara, deseori fara stirea lor.

"In fiecare an ni se prezinta un plan. Fiecarui doctor i se spune cator femei trebuie sa li se dea contraceptive; cate femei urmeaza sa fie sterilizate", afirma un ginecolog din capitala Taskent.

"Exista o cota. Cota mea este de patru femei pe luna", a adaugat ea sub acoperirea anonimatului.

Alte surse medicale sugereaza ca se fac presiuni puternice in special asupra medicilor din zonele rurale ale tarii, unde unii ginecologi au ordinul de a steriliza pana la opt femei pe luna.

O mama a declarat ca a avut o durere suspecta si sangerari abundente timp de mai multe luni dupa ce l-a nascut pe fiul ei. Dupa ce a facut o ecografie, a descoperit ca i-a fost scos uterul.

"Mi-au spus: 'Ce-ti mai trebuie copii? Ai deja doi'", a povestit ea.

Potrivit unei surse din cadrul Ministerului Sanatatii, programul de sterilizare are ca scop sa controleze cresterea populatiei in Uzbekistan, care a ajuns oficial la 28 de milioane de persoane.

Primul caz de sterlizare fortata a fost raportat in 2005, de Gulbakhor Turaeva, un patolog din orasul Andijan care a remarcat ca uterele unor femei tinere si sanatoase sunt aduse la morga la care lucra.

Dupa ce a strans dovezi privind 200 de sterilizari fortate, urmarind femeile ale caror utere au fost indepartate, ea si-a prezentat public descoperirile si le-a cerut explicatii sefilor sai.

Ea a fost concediata, iar in 2007 a fost incarcerata, fiind acuzata ca a introdus ilegal in tara literatura de opozitie.

Sursa: MediaFax via stirileprotv.ro

Medicii de la Spitalul general Ben Taub din Houston, Texas, testeaza efectele ketaminei asupra oamenilor care sufera de o forma severa a depresiei. Ei spun ca aceasta substanta, care are capacitatea de a amorti simturile printr-o stare de anestezie disociativa, poate înlatura starile depresive.

Tratamentul actual care este utilizat în cazul depresiei îsi face efectul în câteva saptamâni, timp în care pacientii înregistreaza tendinte de suicid. Ketamina, în schimb, îsi face efectul imediat dupa administrare.

Pacientii tratati în studiu au declarat ca în primele 24 de ore de la administrarea ketaminei s-au calmat si relaxat. "Înainte, totul era în ceata. Dupa tratamentul cu ketamina am simtit ca pot începe o viata noua, sa merg acasa si sa îmi vad prietenii sau sa fac cumparaturi si sa gatesc pentru familia mea", a declarat pacienta Heather Merrill, mama a trei copii.

Daca rezultatele studiului vor fi validate, cercetatorii vor prelungi perioada de testare si vor încerca sa administreze trei doze de ketamina pe saptamâna, pentru a observa efectele pe termen lung. De asemenea, daca totul merge conform planului, ei spera sa creeze o pastila ca alternativa la tratamentul intravenos.

Ketamina poate cauza unele probleme la nivelul vezicii urinare, iar unele studii sugereaza ca ea ar putea crea probleme cardiace, putând chiar sa înrautateasca sanatatea mintala.

Sursa: Daily Mail - via Descopera.ro

Zona responsabila cu aceasta activitate se afla, de fapt, la trei centimetri de centrul creierului, distanta pe care specialistii o considera uriasa.

Acum, oamenii de stiinta au anuntat ca aproape toate imaginile din manualele de biologie si de pe internet, care indica zonele creierului, sunt gresite. Mai mult, noile descoperiri sugereaza ca exista asemanari mult mai mari decât se credea, între creierul uman si cel al maimutelor. Daca pâna acum, ceea ce ne deosebea de rudele noastre apropiate erau tocmai acesti "centri ai vorbirii", cercetarile indica faptul ca lucrurile nu stau chiar asa.

Multa vreme s-a crezut ca vorbirea umana este procesata în partea din spate a cortexului cerebral, în apropierea ariei auditive, într-o regiune numita aria Wernicke. Acum, însa, expertii au analizat mai bine de 100 de studii de imagistica medicala si au ajuns la concluzia ca aria Wernicke nu se afla acolo unde se credea. De fapt, se pare ca ea se afla cu trei centimetri mai aproape de lobul frontal si pe partea opusa a cortexului auditiv.

Descoperirea este cu atât mai importanta cu cât noua localizare a zonei Wernicke este similara cu cea aflata în creierul maimutelor. Prin urmare, centrii umani responsabili cu vorbirea sunt asemanatori cu cei ai maimutelor. De asemenea, noile cercetari ajuta la o mai buna diagnosticare a pacientilor. Daca cineva are probleme de întelegere a unui discurs sau daca nu poate sa vorbeasca, atunci specialistii ar trebui sa cerceteze o alta zona.

Cercetarea a fost realizata pe 115 studii de imagistica, care au inclus peste 1.900 de participanti si au identificat peste 800 de coordonate care indicau locul în care se proceseaza vorbirea. Rezultatele au indicat ca aria Wernicke se gaseste în lobul temporal stâng, mai exact în girusul temporal stâng, în fata cortexului auditiv primar.

Sursa: Daily Mail - via Descopera.ro

Acum, dupa 85 de ani, experimentul nu a ajuns nici macar la jumatate.

Parnell, profesor la Universitatea din Queensland, Australia, a topit niste smoala pe care a lasat-o la racit timp de trei ani, iar apoi a pus-o într-o pâlnie fixata deasupra unui pahar. Prima picatura de smoala a curs dupa opt ani, iar cea de-a doua dupa alti noua ani. Initiatorul experimentului nu a mai apucat sa vada si cea de-a treia picatura (care s-a scurs în 1954), el stingându-se din viata în 1948.

Dupa moartea lui Parnell, echipamentul a fost pus într-un dulap de unde a fost scos în 1961, de catre profesorul John Mainstone. În 1975, acesta convinge conducerea universitatii sa permita expunerea publica a experimentului. Astazi, cercetarea poate fi urmarita în timp real, deoarece o camera web transmite zilnic imaginile catre lumea întreaga.

Cea mai recenta picatura s-a scurs în pahar acum 12 ani, însa momentul nu a fost imortalizat din cauza unei defectiuni a camerei. Specialistii se asteapta ca urmatoarea picatura sa cada în cursul anului viitor.

Puteti urmari experimentul aici.

Sursa: Engadget - via Descopera.ro