Mitologia greaca ne-a facut cunostinta cu o faptura monstruoasa, cu cap de leu, corp de capra si coada de sarpe, dar asemenea hibrizi sunt semnalati in culturile multor popoare, inclusiv la romani. De-a dreptul socanta este insa o informatie care se vrea credibila si potrivit careia, in curand, creaturi jumatate-om, jumatate-animal ar putea fi „fabricate” in laborator, pentru a revolutiona medicina.

Sirena din Fidji...

„Insula doctorului Moreau”, roman celebru al lui H.G. Wells, publicat in anul 1896, ar fi prima referinta evocata de ideea mentionata mai sus. La fel de infricosator ca mai cunoscutul Frankenstein, si Moreau s-a dedat la experiente terifiante. Pe o insula pustie, el incearca, prin grefe repetate si alte operatii chirurgicale, sa creeze oameni pornind de la animale, dar nu reuseste decat sa obtina himere: oameni-leopard, oameni-urs...

O menajerie de monstri aparent livresti, numai ca un grup de cercetatori englezi sustine azi, dupa mai bine de un veac, ca in curand s-ar putea crea in laborator omul-vaca! Exista de altfel un precedent de alta natura, dovedita totusi pana la urma a fi fost o farsa. Se spune ca in 1849 Circul Barnum expunea o himera adusa din Insulele Fidji. In 1973, intr-un muzeu american a fost gasita un fel de sirena, care s-a crezut ca era chiar acea himera. Analizele au demonstrat insa ca era un fals realizat dintr-o coada de peste si un cap, nu de om, ci de maimuta.

...si omul-vaca

Dinastia Kennedy a fost si este una dintre cele mai influente familii din politica americana. Pornind de la Joseph Kennedy, proeminent politician american, ambasador al Statelor Unite in Marea Britanie, continuand cu fiii sai, John – presedinte al SUA –, Robert si Ted, si pana la carismaticul nepot John Kennedy Jr., mort intr-un misterios accident aviatic in 1999, la nici 40 de ani, familia Kennedy a parut insa urmarita de un blestem. Majoritatea membrilor sai au avut parte de un sfarsit tragic iar Caroline, singura fiica a presedintelui John Fitzgerald, a nascut doi copii morti. Nici astazi nu sunt cunoscute cu exactitate circumstantele asasinarii celor doi frati Kennedy, desi noi informatii, date recent publicitatii, par sa puna cazul mortii lui Bobby Kennedy intr-o noua lumina.

Glorie si sange

Ca si fratele mai mare, ales presedinte in 1960, Robert F. Kennedy a ramas in memoria americanilor ca o figura emblematica, un mare luptator pentru dreptate si egalitate in drepturi a tuturor cetatenilor SUA. Numit procuror general in 1961, el a dus o lupta asidua impotriva criminalitatii organizate, facandu-si dusmani de moarte in randul mafiei italo-americane, ca si fratele sau. Senator de New York intre 1965 si 1968, Bobby, cum era numit de toti, parea ca va calca pe urmele fratelui sau mai mare, avand mari sanse la fotoliul de la Casa Alba.

Dupa obtinerea unei stralucite victorii in alegerile preliminare din California, in seara zilei de 5 iunie 1968, Bobby Kennedy a coborat de pe podiumul salii de receptii a hotelului Ambasador din Los Angeles, pentru a tine o conferinta de presa. La sugestia unui membru al escortei, senatorul a luat-o prin bucatarie, pentru a-i saluta pe angajati. Dar, dupa ce a strans mainile a doi dintre acestia, un necunoscut a sarit inaintea lui si, de la mica distanta, l-a impuscat.

Atins de patru gloante, dintre care unul a patruns direct in creier, Kennedy a murit a doua zi, la spital. Necunoscutul care trasese a fost imediat arestat. Era Sirhan Sirhan, un palestinian care pretindea ca a recurs la acest asasinat pentru a-i razbuna pe „oamenii saraci si exploatati”. Juriul l-a considerat singurul asasin, l-a gasit vinovat si l-a condamnat la inchisoare pe viata.

8 gloante si 14 impuscaturi!

31 mai 2007 e o zi importanta din istoria recenta a geneticii. Este ziua in care un american, James Dewey Watson, a primit pe un disc, copia genomului sau, mai exact, ansamblul de informatii genetice continute in fiecare din celulele sale, in interiorul fiecaruia dintre cromozomii lor. Acest barbat a primit in 1952 premiul Nobel pentru medicina si fiziologie impreuna cu Francis Crick in urma descoperirii dublei elice a moleculei ADN-ului, cea care constituie cromozomii si contine totalitatea genelor noastre. In acea vreme, acidul dezoxiribonucleic sau ADN, era necunoscut marelui public.

Acest „card de identitate” e constituit dintr-un imens lant de 4 mici molecule, A, T, G, C, care se succed intr-o ordine precisa pentru a constitui un „text” de 3,3 miliarde de litere. Fiecare text e unic si propriu fiecarui individ. Asadar, in mai 2007, Watson a intrat in posesia propriului sau „text”, devenind primul om al carui genom individual a fost integral cunoscut si facut public.

Analiza ADN-ului lui Watson a costat 1 milion de dolari si a necesitat 2 luni de munca. Acum costurile pot fi reduse, iar timpul scurtat, dar nu intr-un mod semnificativ. Peste câtiva ani, perfectionarea tehnicii de decriptare va permite probabil ca fiecare dintre noi sa intre in posesia genomului individual, fara ca aceasta achizitie sa ne bulverseze bugetul. Medicii viitorului vor putea sa ne prescrie un medicament care sa-si atinga eficace tinta sau un regim alimentar special. Asadar, o viata mai lunga si mai sanatoasa. Cu toate astea, perspectiva de a avea genomul inscris intr-un „card de identitate” poate deveni nelinistitoare. Informatiile genetice ne pot da informatii asupra unui risc pe care nu vrem sa-l cunoastem. Asupra unei predispozitii spre o anumita maladie. Cum ar fi de pilda, maladia Alzheimer.

Devoratorii de paranormal si horror-maniacii gasesc în lucrarile lui Francisco de Goya (1746-1828) o sursa exceptionala de inspiratie pentru cele mai tenebroase stari emotionale. Acest complex pictor spaniol – a carui opera se situeaza la granita dintre marii clasici si începuturile artei moderne – a strabatut perioade nefaste din punct de vedere psiho-somatic, care au influentat decisiv multi ani de creatie desfasurata într-o cvasitotala izolare.

Un soc asemanator cu acela acuzat de Beethoven atunci cand a surzit (la 32 de ani), Goya a resimtit pierderea acestui simt la douazeci si opt de ani. Era anul 1792 si trecusera optsprezece ani de cand era însurat cu Josefa, fiica unui maestru cu care studiase în particular (caci fusese respins de doua ori la intrarea în Academia Regala de Arte Frumoase).

Însa totul parca s-a stins pentru artist, iar un pesimism cronic l-a facut prizonier într-o serie halucinanta de lucrari (în aquaforte). Pierderea auzului a generat o stare de cadere psihica uluitoare. Lucrarile din acea perioada sunt dedicate cosmarurilor umane, decaderii morale si fantasticului morbid. Pentru cei apropiati, Goya devenise un fel de nebun ratacit într-o lume pe care nu o mai întelegea; multi au sugerat ca ar fi avut nevoie de îngrijiri medicale de specialitate. Ciclul intitulat de el „Caprichos” (tradus liber „Ciudateniile”) demonstreaza cat de mare nevoie avea maestrul sa se exteriorizeze prin arta pentru a-si pastra un echilibru devenit instabil. Din acei ani ai primelor crize a ramas un rasunator moto al ciclului cu oricina: Somnul ratiunii naste monstri.

Omul modern e un mare consumator de bioenergie. Cei mai supusi riscului de a pierde aceasta energie a vietii sunt studentii in perioada examenelor sau sportivii in perioadele lor de vârf. Practica Reiki, sub forma autoenergizarii rapide, se impune ca o tehnica eficienta, pentru cei mai sus pomeniti, dar nu numai pentru ei.

 Aceasta se recomanda preventiv astfel:
 - cu cel putin o saptamâna inaintea sesiunii de examene sau a altor perioade de efort;
 - pe intreaga perioada de efort;
 - o saptamâna dupa perioada de suprasolicitare.
 In cazul in care perioada de efort a intervenit in mod neasteptat, fara sa ne dea posibilitatea unei pregatiri prealabile, vom prelungi la doua saptamâni perioada de refacere in urma suprasolicitarii.

Si acum sa vedem in ce consta aceasta autoenergizare rapida. Mai intâi, insa, iata câteva reguli generale si obligatorii pentru toate pozitiile Reiki:
 1.  Inainte de inceperea practicii Reiki, trebuie sa avem mâinile curate.
 2.  Ne vom scoate ceasul, ochelarii, bijuteriile stânjenitoare si oricare alte obiecte care ne pot incomoda (cravata, pantofi, curea etc.).
 3.  In timpul efectuarii autoenergizarii sau a oricarei pozitii Reiki, degetele mâinilor vor fi apropiate, pentru a nu se risipi energia.
 4.  Palmele nu vor fi puse una peste alta.
 5.   Picioarele se vor tine usor departate (la nivelul umerilor).

Considerat una dintre cele mai reprezentative dar si mai controversate personalitati stiintifice ale Renasterii, Paracelsus, pe numele sau adevarat Theophrastus Aureolus Bombastus von Hohenheim, a vazut lumina zilei intr-un canton elvetian, primind primele notiuni de medicina si ocultism de la tatal sau, reputat medic dar si foarte pasionat de alchimie. La 16 ani este admis la Universitatea din Basel dar se va muta apoi la cea din Viena, unde va obtine diploma de medic.

In aceasta perioada va deveni elevul lui Johannes Trithemius, abatele manastirii St Jakob din Wurzburg si renumit specialist in astrologie, magie si alchimie. In 1516, primeste titlul de doctor in medicina la Universitatea Ferrara si tot atunci isi schimba numele in Paracelsus, vadind astfel nazuinta sa de a-l depasi in pricepere pe marele medic al antichitatii, Celsus. Urmeaza o perioada de „stagiatura” voluntara, dupa obiceiul vremii, care-l poarta prin Germania, Franta, Danemarca, Suedia, Ungaria si Rusia. In peregrinarile sale ar fi ajuns, spun unele surse, chiar si in India, fiind initiat in invataturile tainice ale Orientului.

Pentru a te putea apara de o nenorocire, trebuie neaparat sa cunosti mecanismul care face sa functioneze evenimentul nefast. Uragane, trasnete, obiecte (naturale sau artificiale) cazute „din cer”, dar si masini-capcana – iata doar cateva dintre elementele nedorite care ne pot schimba in rau (sau scurta) viata. Si, oricat ar parea de neobisnuit, ele sunt studiate detaliat in laborator.

Echipa de demolatori

In SUA functioneaza o institutie unica, numita Centrul de Teste si de Cercetari asupra Materialelor si Tehnologiilor Energiei – EMRTC. Lucratorii ei au ca obiect al muncii... distrugerea, de obicei prin explozie, a unor obiecte de mare diversitate, de la masini, pana la ziduri. Pentru activitatea lor, guvernul le-a oferit o suprafata de 65 km2, intr-o zona montana din New Mexico. Utilitatea publica a experimentelor este incontestabila, dar inainte de toate ele intra in sfera de interes a armatei, dintr-un motiv foarte serios. Americanii au pierdut numerosi militari in Irak si pe alte teatre de razboi, in urma atentatelor cu masini-capcana. Or, cei de la EMRTC studiaza structurile care pot constitui subiectul unor asemenea explozii, cum sunt constructiile si vehiculele militare.

Scutul ars

Despre vehiculele spatiale se stie ca sunt dotate cu un scut termic, care sa le protejeze impotriva dezintegrarii din cauza frecarii cu aerul, la intoarcerea pe Pamant. In situatia mentionata, temperatura peretilor vehiculului poate ajunge pana la 1600ºC, iar scutul ii protejeaza pe membrii echipajelor si tot interiorul, de aceasta caldura uriasa. De obicei, el se topeste, trecand in mod firesc de la starea solida la cea lichida si apoi gazoasa.

Cercetatorii americani au reusit totusi sa obtina un material care sa treaca direct la starea gazoasa, pe care l-au testat – evident, distrugand mai multe mostre cu ajutorul unor panouri solare. Si uraganele in miniatura fac parte din „recuzita” celor de la EMRTC. Cu ajutorul unor turbine foarte puternice, ei proiecteaza bucati de lemn folosit in constructiile de locuinte catre portiuni de zid. Astfel, ei cauta materialele care sa faca fata cat mai bine uraganelor ce se abat anual asupra SUA.

In zorii unei zile de vara, Japi Honoo voia sa fotografieze lebedele de pe lacul din Central Park (New York). Apropiindu-se de luciul apei, a zarit o femeie tanara cu sevalet, care picta în cel mai traditional mod. Intrusa a avut brusc un sentiment ciudat, caci ea venise sa surprinda imagini digitale pentru ciclul sau de lucrari „Femei si atat”. Dorind sa intre în vorba cu pictorita amatoare, Japi a zarit în sacosa deschisa un cablu. Intrand în vorba cu necunoscuta, aceasta i-a marturisit, în cele din urma, ca plecase de acasa fie sa picteze, fie sa se spanzure. Alesese prima varianta, pentru ca observase o lebada mai trista decat ea...

Ciudata întamplare a impresionat-o profund pe artista japoneza Japi Honoo (nascuta în 1968), naturalizata în Italia si locuind langa Venetia. Se pare ca ideile sale tematice din ciclul „Femeie si atat” s-au modificat de atunci, în sensul ca disperarea dar nu si resemnarea a luat locul feminismului obsesiv din lucrarile ei.

Conform artistei, biografia unei femei este „inundata de o disperare continua, pe care ajunge sa nu o mai bage în seama, dar pe care o respira din zori si pana în amurg”. De aceea, un barbat ocrotitor nu poate face decat sa-i declanseze o trecatoare amnezie; disperarea existentiala o pandeste permanent si profita de fiecare clipa de slabiciune.

Arta pe care o practica Japi Honoo s-ar putea descrie astfel: o tocana de stiluri si teme clasice si moderne pusa la cuptorul cu microunde reprezentat de computer. În afara de seriile dedicate artei japoneze traditionale (pe care o stapaneste prin formatia ei culturala), ciclurile care au în prim-plan femeia europeana sunt lovite de inconsecventa stilistica si cromatica, dar au un numitor comun cutremurator: ea este, în ciuda eufemismelor, sexul slab si o sclava a propriului destin cu care nu se lupta, ci este prizoniera acestuia. Punctul vulnerabil al ei este maternitatea.