Neoplasmul malign sau cancerul, asa cum este cunoscut de întreaga lume, reprezintã o categorie de boli caracterizate printr-o diviziune necontrolatã a unui tip de celule care au capacitatea de a invada alte tesuturi din organism. Procesul de diviziune si cel de înmultire necontrolatã sunt declansate de anomalii ale ADN-ului celulor canceroase. Dar s-a gândit oare cineva cã aceste cancere ar putea fi noi specii care evolueazã?

Un studiu a pornit de la ipoteza cã fiecare cancer este o nouã specie care, ca orice parazit, depinde de gazda sa pentru a se hrãni, dar care în mod normal opereazã independent si cel mai adesea în detrimentul gazdei.

Profesorul Duesberg de la Universitatea Berkeley, California, este de pãrere cã fiecare cancer reprezintã evolutia unei noi specii. "În ceea ce priveste nivelul de complexitate, cancerul este comparabil cu bacteriile, dar totusi rãmâne independent, lucru înseamnã cã nu depinde de celelalte celule pentru a supravietui. El nu poate fi dirijat la fel ca alte celule ale corpului, se poate dezvolta oriunde, oricând si necontrolat. Aceasta este definitia unei specii. Odatã ce o celulã a trecut de bariera independentei, ea devine o nouã specie", a declarat Duesberg.

Esenta acestei noi teorii o reprezintã negarea faptului cã tumorile se creeazã atunci când o mutatie geneticã determinã cresterea necontrolatã a unei celule. Cercetãtorii sustin cã acestã carcinogenezã este initiatã de o disfunctionalitate cromozomialã ce duce la duplicarea, stergerea, ruperea sau deteriorarea cromozomilor, alterând astfel echilibrul a zeci de mii de gene. Rezultatul este o celulã cu proprietãti noi, adicã un nou fenotip ce reprezintã o specie unicã.

Noua idee lansatã de profesorul Universitãtii Berkeley este sustinutã si de alti experti din acest domeniu. "Cred cã Duesberg are dreptate când criticã teoria mutatiei, sustinutã de miliarde de dolari investiti în medicamente. Pânã acum, foarte putine forme de cancer au fost vindecate de acestã terapie cu medicamente, si chiar dacã ele ajutã pacientii sã mai trãiascã încã sase sau nouã luni, cel mai adesea celulele canceroase gãsesc o cale sã revinã", a declarat Mark Vincent, oncolog înrolat în programul Regional împotriva Cancerului din Londra.

Jurnalistii publicatiei Discovery au realizat un interviu cu Tak Mak, unul dintre cei mai buni cercetãtori pe plan mondial în acest domeniu. Acesta s-a arãtat nemultumit de faptul cã se investesc miliarde de dolari în industria medicamentelor, iar rezultatele se lasã asteptate. Duesberg sperã ca noua modalitate de a privi cancerul sã ducã la identificarea unor terapii benefice pentru bolnavi.

Dat fiind faptul cã se pot evidentia la microscop comozomii defecti aferenti cancerelor aflate la debut, boala poate fi detectatã mai devreme. Testul Papanicolau se bazeazã pe urmãrirea modificãrilor de formã ale celulelor cervicale, acestea indicând defectiuni cromozomiale ce ar putea evolua spre cancer cervical.

Cancerul ar trebui sã fie tratabil. El existã la limita capacitãtii de supravietuire, mentinându-si flexibilitatea evolutiei genetice si pãstrându-si capacitatea de a se divide la infinit. Oncologul Mark Vincent sustine cã acesta ar putea fi înfrânt dacã ar fi "împins de la spate" sã evolueze mai rapid decât acum, astfel încât cancerul sã se autodistrugã.

Sursa: Discovery - via Descopera.ro