Pe baza unor noi studii efectuate de catre o echipa de cercetatori suedezi, se pare ca agricultura s-a extins spre nordul continentului deoarece primii cultivatori ai pamântului au migrat spre nord, în pofida comunitatilor de vânatori si culegatori care nu au adoptat initial agricultura.

Oamenii de stiinta au analizat ADN-ul extras din patru schelete stravechi si l-au comparat cu datele genetice ale oamenilor moderni.

"Profilurile genetice a trei vânatori-culegatori neolitici si al unui agricultor primitiv care a trait în aceeasi perioada, undeva pe teritoriul Suediei de astazi, sunt considerabil diferite, fapt care poate rezolva o controversa de zeci de ani între arheologi, controversa care vizeaza originea agriculturii în Europa", sustine conducatorul studiului, profesorul Mattias Jacobson, un specialist în genetica din cadrul Universitatii din Uppsala.

Vânatorii-culegatori care traiau în Neolitic pe Insula Gotland aveau un profil genetic asemanator cu cel al comunitatilor umane care traiesc în prezent în nordul extrem al Europei, pe când ADN-ul fermierului primitiv, ale carui resturi fosile au fost descoperite lânga localitatea Gokhem, seamana mai mult cu ADN-ul oamenilor care traiesc astazi în sudul Europei.

Aprofundarea studiului va aduce mai multa lumina asupra teoriei conform careia agricultura ar fi aparut acum circa 11.000 ani în Orientul Mijlociu, raspândindu-se ulterior si în cadrul populatiilor umane din Europa, în decursul urmatoarelor milenii. Este un subiect care a fascinat generatii de arheologi, deoarece "depozitarea de bunuri si alimente a dus la aparitia banilor. Iar acel moment sta la baza întregii civilizatii umane de pe planeta.", este de parere si Joachim Burger, genetician în cadrul Universitatii Johannes Gutenberg din Mainz, Germania.

Odata cu descoperirea unor artefacte specifice precum piese de olarit sau unelte din piatra, reiese tot mai evident faptul ca unele comunitati umane neolitice erau alcatuite din vânatori-culegatori, iar altele contemporane lor, erau constituite din cultivatori ai pamântului. Cu toate acestea, oamenii de stiinta nu au reusit sa stabileasca în ce fel s-au influentat reciproc cele doua ocupatii de baza ale populatiilor umane din Neolitic.

În prima etapa a studiului, cercetarile s-au concentrat asupra ADN-ului mitocondrial, cu cele 13 gene care controleaza sursele de energie ale celulelor si sunt transmise direct de la mama la copil.

Apoi, profesorul Jacobson si colegii sai au examinat ADN-ul nuclear, mostenit de la ambii parinti, care contine informatii care controleaza toate aspectele dezvoltarii organismului. Astfel, cercetatorii suedezi au reusit sa studieze aproape 500 milioane de baze azotate (componente ale genelor) extrase din resturile fosile.

Înrudirea aparenta a agricultorului neolitic cu populatiile sud-europene si diferentele genetice dintre vânatori-culegatori si agricultori arata ca acestia din urma ar fi imigrat în Europa, contribuind la raspîndirea agriculturii spre nord.

Sursa: latimes.com - via Descopera.ro