Pe baza unor noi studii efectuate de catre o echipa de cercetatori suedezi, se pare ca agricultura s-a extins spre nordul continentului deoarece primii cultivatori ai pamāntului au migrat spre nord, īn pofida comunitatilor de vānatori si culegatori care nu au adoptat initial agricultura.

Oamenii de stiinta au analizat ADN-ul extras din patru schelete stravechi si l-au comparat cu datele genetice ale oamenilor moderni.

"Profilurile genetice a trei vānatori-culegatori neolitici si al unui agricultor primitiv care a trait īn aceeasi perioada, undeva pe teritoriul Suediei de astazi, sunt considerabil diferite, fapt care poate rezolva o controversa de zeci de ani īntre arheologi, controversa care vizeaza originea agriculturii īn Europa", sustine conducatorul studiului, profesorul Mattias Jacobson, un specialist īn genetica din cadrul Universitatii din Uppsala.

Vānatorii-culegatori care traiau īn Neolitic pe Insula Gotland aveau un profil genetic asemanator cu cel al comunitatilor umane care traiesc īn prezent īn nordul extrem al Europei, pe cānd ADN-ul fermierului primitiv, ale carui resturi fosile au fost descoperite lānga localitatea Gokhem, seamana mai mult cu ADN-ul oamenilor care traiesc astazi īn sudul Europei.

Aprofundarea studiului va aduce mai multa lumina asupra teoriei conform careia agricultura ar fi aparut acum circa 11.000 ani īn Orientul Mijlociu, raspāndindu-se ulterior si īn cadrul populatiilor umane din Europa, īn decursul urmatoarelor milenii. Este un subiect care a fascinat generatii de arheologi, deoarece "depozitarea de bunuri si alimente a dus la aparitia banilor. Iar acel moment sta la baza īntregii civilizatii umane de pe planeta.", este de parere si Joachim Burger, genetician īn cadrul Universitatii Johannes Gutenberg din Mainz, Germania.

Odata cu descoperirea unor artefacte specifice precum piese de olarit sau unelte din piatra, reiese tot mai evident faptul ca unele comunitati umane neolitice erau alcatuite din vānatori-culegatori, iar altele contemporane lor, erau constituite din cultivatori ai pamāntului. Cu toate acestea, oamenii de stiinta nu au reusit sa stabileasca īn ce fel s-au influentat reciproc cele doua ocupatii de baza ale populatiilor umane din Neolitic.

Īn prima etapa a studiului, cercetarile s-au concentrat asupra ADN-ului mitocondrial, cu cele 13 gene care controleaza sursele de energie ale celulelor si sunt transmise direct de la mama la copil.

Apoi, profesorul Jacobson si colegii sai au examinat ADN-ul nuclear, mostenit de la ambii parinti, care contine informatii care controleaza toate aspectele dezvoltarii organismului. Astfel, cercetatorii suedezi au reusit sa studieze aproape 500 milioane de baze azotate (componente ale genelor) extrase din resturile fosile.

Īnrudirea aparenta a agricultorului neolitic cu populatiile sud-europene si diferentele genetice dintre vānatori-culegatori si agricultori arata ca acestia din urma ar fi imigrat īn Europa, contribuind la raspīndirea agriculturii spre nord.

Sursa: latimes.com - via Descopera.ro